Connect with us

NATO

Două avioane ale Forțelor Aeriene Italiene au efectuat prima misiune de alertă în spaţiul aerian al României

Published

on

© Allied Air Command/ NATO

Două avioane Eurofighter ale Forţelor Aeriene italiene, care în prezent se află pe teritoriul României executând misiuni de poliţie aeriană, au fost lansate la ordinul Centrului pentru Operaţii Aeriene Mixte din Torrejon, Spania, pentru prima dată de la sosirea acestora la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în luna mai a acestui an, informează Comandamentul Aerian al NATO într-un comunicat.

Avioanele au decolat joi în doar câteva minute de la primirea informaţiei că un avion neindentificat zboară în apropierea spaţiului aerian NATO, deasupra apelor internaţionale ale Mării Negre. Odată ce acest avion neidentificat a părăsit zona, avioanele italiene Eurofighter s-au întors la baza aeriană din Constanţa. Profesionalismul şi timpul de răspuns al acestora demonstrează că NATO este pregătit să răspundă în faţa a astfel de provocări”, transmite comunicatul aliat.

Aceasta este o procedură standard, pe care Forţele Aeriene Române o realizează, în mod normal, în astfel de situaţii. Joi, piloţii avioanelor italiene Eurofighter au cooperat cu piloţii avioanelor bulgare MiG-29, care au fost, de asemenea, lansate de către Centrul pentru Operaţii Aeriene Mixte.

Citiți și Patru avioane Eurofighter italiene și 130 de militari vor apăra spațiul aerian al României până în luna august, ca parte a misiunilor de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră

Contribuţia italiană la misiunile de Poliţie Aeriană NATO evidenţiază solidaritatea aliată în asigurarea securităţii colective, mai arată sursa citată.

Prin acest zbor, alături de avioanele militare ale Forţelor Aerine Române, care, de obicei, execută misiuni de Poliţie Aeriană deasupra ţării lor, avioanele italiene Eurofighter au executat un total de 150 de ore de instruire cu aliaţii, în prima lună de la dislocarea acestora pe teritoriul României.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

NATO

Veste importantă pentru România și aliații de pe flancul estic: ”Planul celor patru 30” este gata. Jens Stoltenberg anunță că cel mai mare plan militar NATO după Războiul Rece este acum complet

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO, denumită NATO Readiness Initiative, a ajuns la capacitatea maximă propusă, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii liderilor aliați de la Londra. Lansată anul trecut, la summitul NATO de la Bruxelles, NATO Readines Initiative sau planul ”celor patru 30”, presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

”Am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre. Pot să anunț că am atins rezultatele dorite cu Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO. Aliații s-au angajat ca 30 batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi puse la dispoziția NATO în timp de 30 de zile”, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii aniversare prilejuită de marcarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea aliată de la Londra, secretarul general al NATO a anunțat 90% din componența acestei forțe este definitivată și a specificat că așteaptă rezultate concrete la finalul întrunirii din capitala britanică. 

Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg drept ”cel mai mare plan reîntărire a apărării colective după Războiul Rece”, planul a fost propus de SUA și aprobat la summitul aliat din 11-12 iulie 2018 de la Bruxelles.

Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece a revigorat o  ”cultură a pregătirii” forțelor militare aliate în situații de criză și de conflict. Liderii au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan denumit informal ”Cei patru 30” și care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

O astfel de măsură a venit anul trecut ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamentele multinaționale în România și în Polonia. Decizia din 2018 a avansat conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă. În egală măsură, a marcat trecerea de la o abordare sectorială pentru flancul estic al NATO (prezență înaintată avansată în Polonia și țările baltice și prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria) la prezența înaintată avansată a NATO ca întreg.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”
O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Continue Reading

NATO

O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre au declarat spațiul cosmic drept domeniu operațional, într-o decizie formală pe care șefii de state sau de guverne au cuprins-o în Declarația de la Londra de la finalul reuniunii ce a marcat 70 de ani de la înființarea NATO.

”Am declarat spațiul un domeniu operațional pentru NATO, recunoscând importanța acestuia în păstrarea securității și în abordarea provocărilor de securitate, respectând totodată dreptul internațional”, se arată în declarația liderilor euro-atlantici.

Decizia formalizată vine ca urmare a unui acord la nivelul miniștrilor de externe din țările NATO.

Spațiul cosmic devine al cincilea astfel de domeniu, după cele trei spații tradiționale – aerian, terestru și maritim – și, ceva mai recent, spațiul cibernetic.

O asemenea decizie fusese speculată în presa internațională încă din vara acestui an. Ulterior, miniștrii Apărării din țările Alianței au adoptat prima politică spațială a NATO. Țările membre NATO deţin 65% din sateliţii din spaţiu, iar decizia privind o desemnare a spațiului cosmic ca domeniu operațional de luptă are loc la trei ani distanță după ce aliații, la summitul de la Varșovia, au recunoscut și spațiul cibernetic ca domeniu de apărare.

În egală măsură, decizia NATO vine în întâmpinarea noilor ambiții în spațiul cosmic din partea a doi importanți aliați, Statele Unite și Franța. Președintele american Donald Trump a lansat, în luna august, comandamentul militar al spațiului, precizând că această dimensiune ”este în centrul securităţii SUA”. Tot în vara lui 2019, de Ziua Națională a Franței, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat crearea unui comandament militar spaţial. În continuarea acestui anunț, guvernul de la Paris a informat că va dezvolta arme cu laser și va desfășura sateliți de supraveghere până în anul 2023 ca parte a planului de a proteja infrastructura spațială.

Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare vine în contextul în care criticile privind funcționarea NATO au căpătat o nouă amploare după afirmațiile președintelui francez privind ”moartea cerebrală a organizației”, iar ea ar aputa la a-l convinge pe președintele Statelor Unit că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, precum și forța în spațiu a Rusiei.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending