Adoptarea Garanției pentru Copii de către Consiliul UE reprezintă o nouă bătălie decisivă câștigată pentru viitorul copiilor noștri, dar și o șansă pentru a-i prioritiza în mod concret și asumat, spune eurodeputatul Dragoș Pîslaru, raportor din partea grupului Renew Europe pentru acest program, într-o postare pe Facebook.
„Pentru viitorul copiilor noștri, am câștigat o nouă bătălie decisivă! Consiliul UE a adoptat Garanția pentru Copii, amplul program paneuropean menit să asigure acces la educație timpurie, cel puțin o masă caldă pe zi, susținere în activitățile educaționale, acces la sănătate și condiții de locuire decente pentru copiii în situații vulnerabile. Acum avem realmente șansa să prioritizăm copiii și tinerii, asumat, concret. Și pentru asta am creat Garanția pentru Copii! După ce am reușit să includ în Mecanismul de Redresare și Reziliență un pilon dedicat copiilor și tinerilor, votul în favoarea creării Garanției pentru Copii, pe care sunt raportor din partea grupului Renew Europe, încununează luni de zile de muncă și strădanii pentru viitorul copiilor. Vorbim despre accesul lor la educație, sănătate, hrană, locuire, despre coordonare și implementare a investițiilor dedicate lor exact acolo unde este nevoie”, scrie Dragoș Pîslaru.
Eurodeputatul precizează că există fonduri alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, prin Fondul Social European + (FSE+) și „o mare oportunitate de a lupta pentru copiii din Europa, cu gândul în special la acei unul din trei copii din România aflați în sărăcie și risc de excluziune”.
Astfel, explică Dragoș Pîslaru, România și celelalte state membre ale UE vor prezenta Comisiei, în termen de nouă luni de la adoptarea prezentei recomandări, un plan de acțiune ce acoperă perioada 2022-2030, luând în considerare circumstanțele naționale, regionale și locale, precum și acțiunile politice existente și măsurile existente de sprijinire a copiilor în nevoie.
Potrivit acestuia, planul ar trebui să includă, în special:
1. Categoriile vizate de copii care au nevoie să fie sprijiniți prin aceste măsuri integrate;
2. Ținte cantitative și calitative care trebuie atinse prin măsuri corespunzătoare, ținând seama de regiune și disparități locale;
3. Măsurile planificate sau luate în aplicarea recomandării, inclusiv la nivel regional și local, precum și resursele financiare și calendarele necesare;
4. Alte măsuri planificate sau luate pentru a aborda excluziunea socială a copiilor și pentru a rupe ciclul intergenerațional de dezavantaj, bazate în special pe activarea cadrului politic;
5. Un cadru național pentru colectarea, monitorizarea și evaluarea datelor, în vederea stabilirii unei monitorizări eficiente.
6. Dezvoltarea de măsuri eficiente de informare a copiilor și a familiilor acestora cu privire la drepturile lor și accesul la servicii, în special la nivel regional și local și prin instituții de învățământ, asistenți sociali, servicii de sprijin familial, societate civilă și organizații de economie socială, în vederea creșterii gradului de conștientizare și încurajării și facilitării serviciilor acoperite de prezenta recomandare;
7. Modul în care se asigură participarea autorităților regionale, locale și a altor autorități relevante, a copiilor și a autorităților, părțile interesate relevante care reprezintă societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, instituțiile de învățământ și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale și integrare, drepturile copiilor, educația incluzivă, nediscriminarea și egalitatea de șanse, pe parcursul pregătirii, implementării, monitorizării și evaluării planului de acțiune.
Ulterior, mai precizează Dragoș Pîslaru, fiecare stat membru va raporta o dată la doi ani Comisiei Europene progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandării, în conformitate cu planul național de acțiune menționat.
Comisia Europeană a prezentat la 24 martie prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Garanția Europeană pentru Copii este primul instrument de politică la nivelul UE care vizează combaterea dezavantajelor și a excluziunii în copilărie, care duc adesea la dezavantaje în viața adultă. Garanția pentru Copii pune în practică principiul 11 din Pilonul european al drepturilor sociale privind îngrijirea și sprijinirea copiilor. Acest pilon reprezintă strategia UE de construire a unei Europe sociale echitabile și favorabile incluziunii.
Statele membre au adoptat luni o recomandare de instituire a Garanției europene pentru copii.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul UE urmărește să prevină și să combată excluziunea socială a copiilor aflați în dificultate prin garantarea accesului la un set de servicii-cheie, contribuind astfel la respectarea drepturilor acestora prin combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea egalității de șanse.
Recomandarea îndeamnă statele membre să asigure accesul efectiv și gratuit la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală, precum și accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată.