Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) a discutat miercuri cu ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, despre serviciile medicale pentru copii, așa cum sunt prevăzute în Garanția pentru Copii. 

„Sănătate și nutriție: două condiții esențiale pentru un bun start în viață! Vorbim în primul rând despre mixul dintre servicii medicale și sociale, știind bine că sănătatea familiei influențează direct sănătatea și starea de bine a copilului”, a scris eurodeputatul, pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a început luni, la București, o serie de întâlniri cu oficialii statului român pe tema Garanției pentru Copii, unul dintre cele mai importante obiective ale mandatului său de eurodeputat.

Co-raportor al grupului Renew Europe pe dosarul Garanției pentru Copii, Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, despre educația și îngrijirea timpurie și locuire, subliniind că acest instrument este unul esențial pentru copiii și tinerii României și ai UE. 

“De la prima întâlnire a săptămânii dedicată Garanției pentru Copii vă aduc și primele vești bune. Am discutat azi cu ministrul Cseke Attila, care tocmai lansează programul de construire de creșe al MDLPA, acum gata de implementare și finanțat prin PNRR chiar prin pilonul pe care l-am creat în calitate de co-raportor pe Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit europarlamentarului, Garanția pentru Copii presupune contactul cu toate instituțiile-cheie și cu organizațiile implicate pe cele patru componente esențiale ale investiției care trebuie făcută în tânăra generație: educație, sănătate, nutriție și locuire.

“Îi felicit pe colegii mei din Guvern pentru această inițiativă guvernamentală reușită și atât de așteptată de părinții din toată România. Am atins de asemenea în discuția cu domnul ministru Cseke Attila declarația președinției portugheze a Consiliului UE privind strategia europeană de locuire și situația persoanelor fără adăpost, în perspectiva politicii de incluziune și a valului reînnoirii – Renovation Wave”, a mai spus Pîslaru.

El a mai indicat că prin Platforma europeană de combatere a fenomenului lipsei de adăpost, instituţiile Uniunii Europene, statele membre și părțile interesate colaborează în vederea găsirii unor soluții concrete pentru soluționarea fenomenului persoanelor fără adăpost în UE.

“Platforma face parte din Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și va pune în aplicare Principiul 19: dreptul la locuință şi la asistență pentru persoanele fără adăpost”, a conchis el, anunțând că va continua seria de întâlniri.

Amintim că Dragoș Pîslaru și-a convins colegii din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European  să demareze discuțiile privind crearea unui Autorități Europene pentru copii, incluziune și inovare socială, care să coordoneze și să împingă înainte politicile statelor membre cu scopul combaterii sărăciei și excluziunii sociale a copiilor.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) susține măsuri de mediu bazate pe studii de impact și planificate inteligent pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„La nivelul Parlamentului European, am votat pentru măsuri ample, coerente și sustenabile care să garanteze tranziția verde la nivelul întregii Uniuni, fără a lăsa niciun stat membru, nicio regiune, nicio companie și niciun angajat în urmă. Alegerea mea este pentru măsuri susținute de studii de impact, de date și dovezi, planificate inteligent, în mod solidar și prin dialog cu mediul de afaceri și partenerii sociali, ținând cont de ce ne spun oamenii de știință”, susține eurodeputatul român.

În contextul inundațiilor devastatoare care au lovit Europa vestică și unele zone din România, cauzate de schimbările climatice, Dragoș Pîslaru subliniază urgența adoptării unor măsuri de mediu coordonate și adaptate atât la nevoile tranziției ecologice, cât și la nevoile sociale diferite ale comunităților din Uniunea Europeană.

„Inundațiile au lovit în ultimele zile și România, după ce au devastat regiuni întregi în Europa vestică, locuite inclusiv de comunități de români. Valuri de căldură, ploi abundente, cu inundații și alunecări de teren, secetă, creșterea nivelului mării, acidificarea oceanelor și pierderea biodiversității – toate sunt urmări ale schimbărilor climatice. Sunt condiții meteorologice extreme tot mai frecvente și tot mai evidente, un semnal că degradarea se accelerează și că măsurile privind mediul trebuie să fie în topul priorităților noastre, acum, într-un efort comun și coordonat, începând cu fiecare dintre noi, fiecare comunitate și fiecare stat. Așa cum ne mobilizăm pentru a depăși cu bine pandemia – o altă provocare a naturii -, suntem capabili cu toții, dar și responsabili, să protejăm mediul pentru o viață liniștită nu doar pentru prezent, ci mai ales pentru copiii noștri”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Comisia Europeană a adoptat miercuri un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile Comisiei vor permite accelerarea necesară a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu. Acestea combină: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și consolidarea actualului sistem de comercializare a certificatelor de emisii al UE; utilizarea sporită a energiei regenerabile; o mai mare eficiență energetică; o dezvoltare mai rapidă a modurilor de transport cu emisii reduse, precum și a infrastructurii și a combustibililor care să le susțină; o aliniere a politicilor fiscale la obiectivele europene ale Pactului Verde; măsuri de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon; și instrumente de conservare și dezvoltare a absorbanților naturali pentru carbon.

Deși, pe termen mediu și lung, beneficiile politicilor UE în materie de climă depășesc în mod clar costurile acestei tranziții, politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de mijloace de transport. Prin urmare, conceperea politicilor din pachetul ”Fit for 55” repartizează în mod echitabil costurile de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. În acest sens, se propune crearea unui nou Fond Social pentru Climă, care să ofere statelor membre o finanțare specifică pentru a ajuta cetățenii să finanțeze investițiile în eficiența energetică, în noi sisteme de încălzire și răcire și în mobilitatea mai curată.

Fondul Social pentru Climă ar urma să fie finanțat de la bugetul UE, utilizând o sumă echivalentă cu 25% din veniturile preconizate din comercializarea certificatelor de emisii pentru combustibilii destinați clădirilor și transportului rutier. Acesta va oferi statelor membre o finanțare de 72,2 miliarde EUR, pentru perioada 2025-2032, pe baza unei modificări specifice a Cadrului Financiar Multianual. Cu o propunere de a recurge la o finanțare echivalentă din partea statelor membre, fondul ar mobiliza 144,4 miliarde EUR pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.