Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

Published

1 year ago

January 24, 2022

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe) a fost ales luni președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale (EMPL) din Parlamentul European, potrivit unui mesaj pe Facebook. Alegerea acestuia în fruntea Comisiei EMPL este „un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în Uniunea Europeană!”.

„Sunt onorat să vă anunț că am fost ales astăzi președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European (EMPL)! Este un rol-cheie de reprezentant al instituției și un semnal că, prin munca eurodeputaților USR în grupul politic Renew Europe, România câștigă o reputație tot mai bună în Uniunea Europeană!”, scrie Dragoș Pîslaru, pe Facebook.

Activitatea comisiei pe care o va conduce are impact asupra drepturilor muncitorilor români atât din țară, cât și din străinătate, asupra bunăstării și viitorului copiilor și tinerilor, asupra creării de locuri de muncă mai bine plătite, asupra agendei de combatere a sărăciei și excluziunii sociale.

„De la începutul mandatului, mi-am pus toată energia pentru a ne asigura că agenda Uniunii Europene nu este doar un concept abstract, ci că ajunge să facă bine oamenilor. Demersurile mele de a avea un pilon pentru copii și tineri în Mecanismul de Redresare și Reziliență, rezoluția pentru lucrătorii mobili din Europa, Garanția pentru Copii, Rezoluția pentru Tineri, toate acestea îmi dau încredere că în restul mandatului vom putea aduce beneficii concrete pentru cei care au nevoie de ele.
Acesta este angajamentul meu în noua funcție, care nu este doar un câștig pentru mine și pentru USR, ci pentru toți românii și toți cetățenii europeni!”, mai scrie eurodeputatul Renew Europe.

Up Next

Europarlamentarii USR cer Comisiei Europene activarea unui plan de urgență pentru aprovizionarea cu gaz în UE în cazul escaladării conflictului Rusia – Ucraina

Don't Miss

Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea au lansat platforma Monitor PNRR în România, alături de primul raport de analiză privind atingerea obiectivelor de redresare

Alexandra Loy

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Click to comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dragoș Pîslaru

PE a adoptat Rezoluția pentru Tineri, inițiată și coordonată de eurodeputatul Dragoș Pîslaru. Setul de politici propus cuprinde investiții și sprijin pentru tânăra generație afectată de pandemie

Published

12 months ago

February 17, 2022

Alexandra Loy

Parlamentul European a adoptat joi, 17 februarie, Rezoluția pentru Tineri, inițiată și coordonată de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, în calitate de raportor, în Comisia de muncă și afaceri sociale EMPL, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. Setul de politici propus cuprinde investiții și sprijin pentru tânăra generație afectată de pandemie, pentru integrare pe piața muncii, pentru mobilitatea forței de muncă și competențe pentru viitor și pentru combaterea excluziunii sociale.

Votul final în Parlamentul European pe Rezoluția pentru Tineri a fost: 580 pentru, 57 împotrivă și 55 abțineri.

„Am reușit azi, în numele grupului Renew Europe și al USR PLUS, adoptarea Rezoluției pentru Tineri! Ne-am angajat să redăm tinerilor oportunitățile pe care le-au pierdut în ultimii doi ani, dar nu numai, prin măsuri puternice și imediate”, spune Dragoș Pîslaru, inițiator și raportor al Rezoluției pentru Tineri, președinte al Comisiei de muncă și afaceri sociale.

La nivel european, tinerii sunt acum de două ori mai expuși posibilității de a fi șomeri decât alte grupe de vârstă și expuși ca atare de două ori mai puternic la riscul de sărăcie. A doua cauză de deces pentru un tânăr european a fost, în 2021, suicidul. Trei tineri din zece cu vârste între 10 și 19 ani se sinucid în fiecare zi în Europa. Iar cifrele dramatice de sănătate mintală sunt direct corelate cu creșterea șomajului în rândul lor.

„Pentru orice tânăr, anxietatea, îndoiala și întrebările vor fi însoțitori constanți la începutul vieții de adult. Iar azi, ei se confruntă cu și mai multe greutăți. Sunt prinși între schimbările tehnologice ale vitezei luminii și sisteme educaționale neschimbate de zeci de ani, iar acum au pierdut și doi ani prețioși din cauza pandemiei. Iar în vremuri fără precedent, trebuie să facem eforturi fără precedent. Ca să știm ce avem de făcut, trebuie doar să ascultăm tinerii pentru a ști care sunt nevoile lor: oportunități. Acces la soluții. Certitudine. Înțelegere”, arată europarlamentarul Dragoș Pîslaru.

Ce propune Rezoluția pentru Tineri

Rezoluția pentru Tineri adoptată joi de Parlamentul European a fost creată nu doar pentru a diminua efectele pandemiei asupra lor, ci și pentru a ridica poveri existente dinainte de pe umerii acestei generații. Prioritățile esențiale pentru dezvoltarea profesională și socială a tinerilor sunt legate de investiții reale în ei, integrare reală pe piața muncii, mobilitate și competențe, alături de integrarea cât mai completă a categoriilor defavorizate, după cum urmează:

O platformă digitală unică, One Youth, One Europe, care să reunească oferte de muncă, ghiduri de CV, de angajare, de interviu, formări gratis online, oferte de studii, de bursă, de stagii, programe de mentorat și de asistență (civice, publice sau private), acces la cultură, posibilități de voluntariate la ei în zonă dar și în alte părți ale UE și, mai ales, surse posibile de finanțare pentru toate acestea și pentru ideile tinerilor. Platforma ar trebui să producă și conținut adaptat la nevoile lor – chiar și pe TikTok sau Twitch, dacă este nevoie.
Crearea unui Serviciu Civic European pentru grupul de vârstă 18-30, unde tinerii vor putea face câte un program de voluntariat la ei în țară, urmat de unul în alt stat membru European. Combinat cu programele similare de la nivel național și cu Corpul European de Solidaritate, ar corela nevoia tinerilor de experiență în CV-uri cu nevoile multor regiuni de resurse umane, mai ales în domeniul social și civic, cel puțin temporare.
Propunerile pentru sănătatea mintală, cu lansarea unei Rețele Europene care să ofere oricărui tânăr o consultație gratuită pe probleme de sănătate mintală, urmând apoi ca ei să fie îndrumați către soluțiile naționale care le sunt cele mai la îndemână. Pentru țările ca România, unde soluțiile nu sunt mereu existente, Rețeaua ar ajuta și la schimburi de bune practici și dezvoltarea competențelor (și cantităților) de personal la nivel de țară.
Un număr unic european pentru sănătatea mintală, pe modelul 112. Un singur număr în tot UE unde oricine care are griji, stres, anxietate, sau mai mult, știe că poate suna, că va fi ascultat(ă) fără judecată și i se va oferi îndrumarea de care are nevoie.
Consiliere în carieră, accesul grupurilor vulnerabile la oportunități, asistență pentru locuire, asistență specială pentru tinere (care sunt mai afectate de discriminare și problemele generate de pandemie) șamd.
Propuneri pe mobilitate, cultură, un Fond European de Împrumuturi pentru Studii.
Cooptarea tinerilor, cât mai repede, în procesul de decizie, în grupuri de lucru europene, acolo unde se formulează toate politicile și legile care le vor descrie viața. Asta ar însemna și o clauză prin care viitoarele legislații trebuie să fie evaluate și din punct de vedere al impactului asupra tinerilor, la fel cum se face azi, de exemplu, cu evaluarea din perspectiva impactului de mediu.
Un cadru legislativ comun european pentru stagii plătite. Dacă în România este obligatoriu acum ca toate stagiile să fie plătite, asta nu este evident la nivel european, iar mulți tineri sunt încă mai mult sau mai puțin exploatați în așa zise stagii neplătite care sunt de fapt locuri de muncă full-time, din punct de vedere al timpului și efortului. Este o practică ce trebuie să dispară.

Alin Mituța

Europarlamentarii USR cer Comisiei Europene activarea unui plan de urgență pentru aprovizionarea cu gaz în UE în cazul escaladării conflictului Rusia – Ucraina

Published

12 months ago

February 9, 2022

Robert Lupițu

Delegația USR în Parlamentul European a trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care cere activarea unui plan de urgență UE cu măsuri coordonate de prevenire și răspuns în cazul unei escaladări a conflictului la granița ruso-ucraineană care poate duce la întreruperea aprovizionării cu gaze în întreaga Uniune, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Suntem profund îngrijorați de gradul ridicat de instabilitate actual al pieței europene de gaze și de dependența ridicată de aprovizionarea cu gaze rusești. UE se confruntă cu o creștere fără precedent, de peste 170% de la începutul anului, a prețului la gaze. Nivelul rezervelor este sub minimul istoric pentru această dată, iar capacitatea de stocare este distribuită inegal în UE, lăsând țările din Europa de Est și de Sud-Est mai vulnerabile la potențialele întreruperi ale fluxului de gaz. Cu aproape 40% din importurile de gaze provenind din Rusia, autonomia noastră strategică europeană este amenințată, iar întreruperile recurente ale fluxurilor de gaze, inclusiv cea mai recentă din Rusia către Europa de Vest, prin conducta Yamal-Europa, ridică semnale de alarmă îngrijorătoare”, a declarat Dacian Cioloș, europarlamentar USR.

În scrisoarea comună transmisă Comisiei, delegația celor opt eurodeputați USR explică faptul că sprijină Comisia Europeană în eforturile sale de a identifica surse suplimentare de furnizori de gaze și îndeamnă oficialii UE să continue să lucreze la dezvoltarea unei rețele diversificate și pe deplin funcționale de furnizori de gaze, pentru a reduce dependența europeană de importurile rusești de energie și pentru a asigura autonomia strategică a Uniunii.

De asemenea, delegația USR în Parlamentul European cere Comisiei un răspuns clar la întrebări cu privire la măsurile luate pentru prevenirea unei întreruperi de gaz în UE și stadiul furnizării de gaz din surse alternative în cazul în care Rusia va opri distribuția. Reducerea dependenței de importurile rusești de energie va asigura autonomia strategică a UE.

Recent, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au adoptat o declarație comună în cadrul căreia au afirmat că lucrează la un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina.

“Intenționăm să lucrăm împreună, în strânsă colaborare cu statele membre ale UE, în ceea ce privește aprovizionarea cu GNL pentru securitatea aprovizionării și planificarea situațiilor de urgență”, au transmis Biden și von der Leyen.

Șefa executivului european a anunțat chiar luni că UE discută cu SUA și alți furnizori despre creșterea livrărilor de gaze, pe fondul îngrijorărilor privind aprovizionarea din Rusia.

De asemenea, constatând că Rusia, prin intermediul Gazprom, folosește livrările de gaze ca mijloc de exercitare a presiunii politice, autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au decis să examineze livrările de energie ale acestei companii.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea au lansat platforma Monitor PNRR în România, alături de primul raport de analiză privind atingerea obiectivelor de redresare

Published

1 year ago

January 10, 2022

Alexandra Loy

Photo Collage © European Union - Source : EP

Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe, co-raportorul Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și implementarea PNRR la nivel european, și Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR, fost ministru, care a coordonat elaborarea PNRR, au lansat luni, 10 ianuarie, proiectul „MonitorPNRR”, instrument prin care sunt urmărite pas cu pas și diagnosticate pentru implementare corectă jaloanele și țintele din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

La evenimentul de lansare a platformei MonitorPNRR au participat și Corina Atanasiu, fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu o analiză a situației pe domeniul Educației din perspectiva obiectivelor cuprinse în PNRR, și Dragoș Neacșu, vicepreședinte „O Țară ca Afară”, membru în boardul fundației Romanian Business Leaders, cu o perspectivă a mediului de afaceri raportat la obiectivele cuprinse în PNRR.

La nivel european, Comisia Europeană a lansat Scoreboard-ul de Redresare și Reziliență, un tablou de bord virtual care oferă toate informațiile necesare despre PNRR-urile europene. În plus, Parlamentul European are un grup de lucru și un raport dedicat implementării PNRR-urilor, pentru a se asigura că guvernele își fac datoria față de cetățeni.

Citiți și Cetățenii UE pot urmări online stadiul Planurilor de Redresare și Reziliență pe noua platformă lansată de CE

Proiectul Monitor PNRR, lansat cu sprijinul Parlamentului European, prin grupul Renew Europe, construiește pe baza acestor inițiative și oferă în permieră în România o platformă publică interactivă de monitorizare, asistență și consultare a progresului implementării PNRR.

Transparența și cheltuirea eficientă a fondurilor europene sunt principii de bază ale grupului politic european Renew Europe.

Pe platforma online Monitor PNRR sunt evidențiate în mod transparent jaloanele și țintele PNRR, cu termenele aferente și analiza reală a îndeplinirii acestora. Vor fi publicate periodic aici analize elaborate despre reformele/țintele esențiale din PNRR.

MonitorPNRR oferă de asemenea un motor de căutare complex, în PNRR, pe diferite niveluri și detalii, astfel încât oricine poate afla simplu și eficient informațiile care îl interesează.

„Salut lansarea platformei MonitorPNRR, un instrument care integrează competența și profesionalismul celor care au contribuit la crearea unei oportunități unice la nivel european și în România. USR a dus acest proiect de la început, datorită eforturilor europarlamentarilor USR de a crea această șansă la nivel european, până la final, când miniștrii USR au elaborat PNRR în timpul guvernării. Acum ne dorim ca, prin eforturile noastre, să ne asigurăm că PNRR va fi implementat în interesul românilor și de aceea vom oferi transparență deplină în monitorizarea acestui program crucial pentru modernizarea României”, a spus Dacian Cioloș, președinte USR.

„Planul Național de Redresare și Reziliență nu este al unui guvern. Este al cetățenilor. PNRR este planul nostru de țară, este o șansă istorică pentru repararea României și plasarea ei între statele moderne ale Europei. În ciuda numeroaselor acțiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambițiilor și de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare, deoarece românii își doresc să îl vadă transformat în realitate. Iar pentru asta, avem nevoie de o monitorizare obiectivă, transparentă, detaliată a modului în care PNRR trece de pe hârtie în concret. Avem nevoie de un Monitor PNRR” a spus Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe.

„PNRR este acum un șantier în organizare. Jaloanele stabilite pentru 31 decembrie 2021 erau măsuri de organizare a șantierului. Considerăm că, din cele 21 de jaloane, 13 sunt îndeplinite complet, restul sunt în întârziere sau sunt sunt îndeplinite formal, însă defectuos. Guvernul a făcut eforturi pe ultima sută de metri, unele măsuri trebuie însă reconsiderate. Tot ce nu este îndeplinit acum – sau e doar bifat și are probleme de fond – poate pune în pericol reformele și investițiile următoare. De astăzi, publicul din România are la îndemână un instrument unde poate căuta toate jaloanele și țintele, pe domenii, pe cuvinte cheie, împreună cu stadiul lor la zi”, a spus Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR.

De asemenea, a fost lansat și primul raport de analiză – „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranșă de jaloane PNRR – Ce se schimbă, dincolo de bifat?”.

O dată la 3 luni, echipa #MonitorPNRR va publica raportul „Buletinul de Sănătate PNRR„. Mai mult, ori de câte ori va fi necesar, vor fi publicate Alerte privind situația PNRR, care pot include avertismente legate de calendarul de implementare sau de conținutul măsurilor care urmează să fie adoptate de către autorități.

Primul raport de analiză: Ce se schimbă, dincolo de bifat?

Odată cu platforma online, a fost publicat și primul raport de analiză – „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranșă de jaloane PNRR – Ce se schimbă, dincolo de bifat?”. El include analiza pe fiecare dintre cele 21 de jaloane și ținte, cu accent pe cele problematice. Diagnostice detaliate se găsesc și în platforma de monitorizare, la paginile dedicate jaloanelor/țintelor.

Concluziile principale arată că, din cele 21 de jaloane și ținte care au avut ca termen limită data de 31 decembrie 2021, situația în acest moment este următoarea:

13 sunt îndeplinite în mod real pe formă și pe fond (fiind marcate pe website cu culoarea verde);
patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare (culoarea galben);
două sunt întârziate sau cu risc de a depăși termenul prevăzut (culoarea portocaliu);
două sunt blocate. Măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerințele din PNRR (culoarea roșu).

Spre exemplu:

Jalonul privind Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea Planului de acțiune privind dezvoltarea infrastructurii feroviare (adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021) – este marcat cu roșu.

Explicația, pe scurt:

Programul de acțiune adoptat în decembrie 2021 contrazice și ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică, și ceea ce a fost negociat pentru PNRR. „Și, de fapt, Planul revine la o logică greșită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreținere. Și, cel mai șocant, identifică doar 6% din necesarul de finanțare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare – 6203 mil lei, fonduri alocate – 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanțare (pe lângă o planificată subfinanțare de la bugetul național).” – se arată în Raport.

Jalonul privind „Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit” – este marcat cu roșu.

Explicația, pe scurt:

În mecanismul de implementare a PNRR, inclus în PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era cel care aplică sancțiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are în atribuții legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, întrucât Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit).

Acest rol revenea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în ședința de guvern.

În acest moment, nu avem un sistem care se închide în forma audit – constatare – sancționare. Problema poate fi rezolvată în Parlament, dacă se adaugă articolul eliminat în guvern.

Guvernul a aprobat pe 12 decembrie, prin ordonanță de urgență, Acordul de împrumut între Comisia Europeană și România, prin care țara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aprobarea acestui acord va facilita disponibilizarea unei prefinanțări de 1,94 miliarde de euro.

Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026. Sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe.

Intrarea în vigoare a Acordului și plata tranșei de prefinanțare vor completa prima tranșă de granturi din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, care a fost plătită României la începutul lunii decembrie.

Amintim că Guvernul României a adoptat în urmă cu două săptămâni și ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea acestui act normativ permitea nceperea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este „axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am votat pentru consolidarea modului de aplicare a principiului ”plată egală pentru muncă egală” la nivelul statelor membre UE

NATO5 days ago

România, Olanda și Franța au semnat Declarația de la București privind cooperarea în politică externă și securitate: Așteptăm cu nerăbdare aderarea României la Schengen

INTERNAȚIONAL1 week ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE, sprijină ”finanțarea adecvată a cercetătorilor europeni, în special a celor tineri, ale căror idei formează Europa de mâine”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Înaintea unor reuniuni cheie, inclusiv pentru aderarea României la Schengen, Comisia Europeană a prezentat un nou plan pentru a crește returnarea migranților în țările din afara UE

Cookie	Duration	Description
cookielawinfo-checkbox-analytics	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional	11 months	The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy	11 months	The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.

caleaeuropeana.ro

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

You may like

Leave a Reply

Dragoș Pîslaru

PE a adoptat Rezoluția pentru Tineri, inițiată și coordonată de eurodeputatul Dragoș Pîslaru. Setul de politici propus cuprinde investiții și sprijin pentru tânăra generație afectată de pandemie

Alin Mituța

Europarlamentarii USR cer Comisiei Europene activarea unui plan de urgență pentru aprovizionarea cu gaz în UE în cazul escaladării conflictului Rusia – Ucraina

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea au lansat platforma Monitor PNRR în România, alături de primul raport de analiză privind atingerea obiectivelor de redresare

Primul raport de analiză: Ce se schimbă, dincolo de bifat?

Facebook

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending