Connect with us

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru cere explicații la Bruxelles și la Londra privind taxa discriminatorie pentru obținerea vizei de către muncitorii sezonieri români în Regatul Unit

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) a cerut explicații la Bruxelles și la Londra privind taxa discriminatorie pentru obținerea vizei de către muncitorii sezonieri români în Regatul Unit, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Demersurile eurodeputatului, coordonatorul rezoluției Parlamentului European privind protejarea drepturilor muncitorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul pandemiei de COVID-19, au venit pe fondul publicării pe site-ul guvernului britanic a informațiilor privind obținerea vizei pentru muncitorii sezonieri și care fac referire la o reducere de taxe pentru cetățenii anumitor state din UE

Brexit-ul începe să își facă simțită prezența.

Site-ul guvernului britanic a fost actualizat zilele trecute cu…

Posted by Dragoș Pîslaru on Thursday, 14 January 2021

„Imediat ce ajungi la paragraful referitor la taxe, îți sare în ochi un detaliu: o reducere de 55 de lire pentru cetățenii anumitor state. Ei bine, România nu se află pe acea listă, ceea ce înseamnă că cetățenii români vor plăti cu 55 de lire mai mult decât polonezii, spaniolii sau croații dacă își doresc să devină muncitori sezonieri în Regatul Unit”, explică Dragoș Pîslaru.

În căutarea unei explicații, eurodeputatul precizează că s-a adresat Consulatului României din Londra, doamnei Ministru al Muncii Mims Davies, și a înaintat o întrebare scrisă Comisiei Europene. De asemenea, Pîslaru spune că va verifica informația cu ministrul Aurescu, urmând să revină cu clarificări „imediat ce aflăm care este, de fapt, motivul pentru care românii trebuie să plătească, astăzi, 55 de lire mai mult decât alți cetățeni europeni pentru același serviciu”.

„Nu trebuie să acceptăm astfel de măsuri, la prima vedere clar discriminatorii, mai ales în contextul în care muncitorii românii sunt un aport substanțial pentru economia britanică. Ei mențin în viață sectoare importante, iar în timpul pandemiei mulți au fost în prima linie de risc. Felul în care sunt răsplătiți acum nu este tocmai cel mai corect”, a amintit Dragoș Pîslaru.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Mecanismului de redresare și reziliență și vicepreședinte al intergrupului pentru copii, a propus joi o schimbare de paradigmă în ce privește o nouă garanție pentru copii care ar urma să fie lansată de Comisia Europeană și adoptată de președinția portugheză a Consiliului UE la Summitul Social de la Porto din luna mai.

Un copil care trăiește în sărăcie este, cred, o catastrofă. Este o dificultate personală pentru familie, dar și un eșec al societății de a garanta că membrii săi cei mai vitali primesc un început corect în viață“, a scris Pîslaru (USR-PLUS, Renew Europe) într-un editorial pentru Brussels Morning publicat în contextul unei dezbateri online pe care a organizat-o joi, intitulată “Garanția europeană pentru copii. Reînnoirea viziunii UE pentru generațiile viitoare”

 

Pîslaru a atenționat că numărul copiilor care trăiesc în sărăcie în Europa este la un nivel înalt, unde aproape unul din patru copii crește în sărăcie, în timp ce în România procentul este de 35,8%. 

“Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar „Garanția pentru copii” este soluția”, a subliniat el.

În context, Dragoș Pîslaru a menționat necesitatea unei schimbări de paradigmă și a vorbit despre coordonarea instrumentelor financiare disponibile pentru sprijinirea copiilor, ambele pentru a fi integrate “în noua garanție pentru copii, care va fi lansată la sfârșitul lunii martie de către Comisia Europeană și adoptată de președinția portugheză a Consiliului UE în luna mai la Summitul social de la Porto”.

Trebuie să existe coordonarea instrumentelor financiare (…) La nivelul UE, pentru prima dată, Fondul Social European + (FSE +), o linie financiară generală, va avea un segment dedicat copiilor și tinerilor. Diverse linii din acest fond contribuie deja la ajutorul foarte necesar, cum ar fi FEAD, care oferă ajutor alimentar, de exemplu. Noutatea este Facilitatea de redresare și reziliență (RRF), orientată spre impacturile economice și sociale ale pandemiei COVID-19 – un fond de 672,5 miliarde de euro, care cuprinde subvenții și împrumuturi – este prima inițiativă de acest gen care va sprijini proiectul NextGenerationEU și îl va face realitate”, a explicat el, amintind că la începutul tratativelor nu exista niciun pilon care să se refere la viitorul copiilor în pachetul de negociere pentru Mecanismul de redresare și reziliență.

Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie una „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării, declara Dragoș Pîslaru în plenul Parlamentului European înaintea votului final pe dosarul Mecanismului de redresare și reziliență.

Parlamentul European a aprobat la 10 februarie, cu o largă majoritate, Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro și din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro în următorii ani.

Membrii Parlamentului European au dat undă verde, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri, acordului negociat în numele legislativului european de doi eurodeputați români – Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D).

Acordul negociat de Parlamentul European cu președinția germană a Consiliului UE este structurat pe șase domenii de politici europene: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Administrație Rezilientă, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziune Socială.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Ce soluții propune Dragoș Pîslaru pentru refacerea „de la A la Z”, cu bani europeni, a ecosistemului economic din Valea Jiului

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) propune o serie de soluții pentru refacerea „de la A la Z”, cu bani europeni, a ecosistemului din regiuni miniere precum Valea Jiului, în contextul tranziției ecologice și digitale, cu ajutorul instrumentelor financiare ale Uniunii Europene, precum Fondul pentru o Tranziție Justă, Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) sau fondurile din Politica de Coeziune.

„Minerii din Valea Jiului au rămas de peste trei decenii prizonieri ai unor politicieni fără viziune, dar cu ambiții. Au rămas prizonieri într-un domeniu de activitate depășit, în regiuni în care minele au fost folosite ca masă de manevră politică. Au rămas prizonierii unor soluții mereu pe termen scurt și a unei lipse fantastice de asumare a responsabilității pentru viitorul lor. De la o lună la alta, de la an la an, tot ce s-a făcut pentru ei, pentru regiunile miniere au fost cheltuieli de moment și aproape nici o investiție pentru viitor sau pentru a le deschide, lor și copiilor lor, noi oportunități profesionale și personale. Problema lor nu a apărut o dată cu pandemia. Iar fenomenul acesta nu există doar în România – Polonia are probleme similare. Noi am înțeles de ceva vreme că singurele soluții reale sunt cele care deschid șanse. Soluții europene. De aceea am pus Valea Jiului cu mențiune specială în Manifestul USR PLUS din 2019 pentru alegerile europene și de aceea punem mereu pe masa Parlamentului European nevoile minerilor, nevoile comunităților și ale regiunilor lor”, explică eurodeputatul, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, Pactul Ecologic, care definește liniile directoare ale tranziției verzi, nu este despre închiderea minelor, ci despre noul viitor oferit oamenilor „care prea mult timp au fost ținuți prizonieri în sisteme economice închise, pe bani puțini, în condiții de muncă grele”.

Prin utilizarea Fondului pentru o Tranziție Justă, spune Pîslaru, nu numai că vom reduce emisiile de carbon și proteja natura, biodiversitatea și sănătatea noastră și a copiilor noștri, dar vom crea și numeroase locuri de muncă. Împreună cu toate celelalte instrumente precum InvestEU și mai ales Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), dar și a fondurilor de coeziune, putem realiza o serie de investiții și reforme.

De aceea, Parlamentul European a și asigurat pilonii din MRR și deci din planul național de redresare și reziliență, cu alocările lor bugetare, cum ar fi 37% pentru mediu. „Corelat cu pilonul pe social, pe cel pe noua generație, dar de ce nu, și cu cel pe tranziția digitală, vom avea la dispoziție fonduri serioase pentru investiții în refacerea de la A la Z a ecosistemului economic din regiuni ca Valea Jiului, dacă înțelegem cum trebuie făcute lucrurile”, susține eurodeputatul Renew Europe.

Din cele aproape 80 de miliarde de euro de care va beneficia prin intermediul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare Next Generation EU, România va avea parte de 1,94 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție justă, reprezentând aproximativ 11% din acest fond și fiind a patra cea mai mare alocare, după Germania, Polonia și Cehia. Anul trecut însă, comisarul european pentru Energie, Kadri Simson spune că România va putea primi până la 4,4 miliarde de euro prin Fondul de Tranziție Justă.

În context, Dragoș Pîslaru propune următoarele soluții:

• Construirea de parcuri industriale noi, sustenabile, competitive, cu infrastructuri moderne;

• Stimularea industriilor noi în regiunile miniere, ca cea alimentară, textilă, de turism etc.;

• Investiții în microferme de familie, în agricultura biologică, în afaceri cu arbuști fructiferi, zona fiind ideală pentru producția de afine, zmeură, coacăze sau mure;

• Investiții și crearea de noi locuri de muncă în renovarea clădirilor cu materiale verzi, în retehnologizare sau modernizare, de exemplu a centralei Paroșeni;

De asemenea, politicianul român consideră că minerii și comunitățile lor merită investiții serioase în competențele lor.

„Valea Jiului trebuie aliniată la Garanția Europeană pentru Competențe, iar cu ajutorul Fondului Social European vom putea investi în oameni, pentru a dezvolta competențe noi și a le reactualiza pe cele vechi, pentru organizarea de cursuri și metode de integrare sau reintegrare pe piața muncii, pentru a oferi activități ocupaționale vârstnicilor și perspective de antreprenoriat și locuri de muncă sustenabile tinerilor. Cineva zicea că nimeni, dacă ar avea de ales, nu ar prefera să intre în mină. Este timpul să le oferim oamenilor această alegere”, punctează Pîslaru. 

Peste 200 de mineri de la exploatările de cărbune Lupeni, Vulcan şi Livezeni au protestat vineri dimineaţa în faţa sediului administrativ al Minei Lupeni, nemulţumiţi că plata drepturilor băneşti pe luna ianuarie este întârziată, ei solicitând intervenţia ministrului Energiei, Victor Popescu, în deblocarea situaţiei de criză. Liderii sindicali prezenţi la faţa locului au anunţat că două schimburi de la minele Vulcan şi Livezeni s-au solidarizat cu protestatarii de la Lupeni şi au rămas în subteran.

Dragoș Pîslaru este co-raportor al Parlamentului European și raportor al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).

Mecanismul de Redresare și Reziliență, cel mai mare instrument financiar al Uniunii Europene din istorie, cu un buget de 672,5 miliarde de euro, va fi disponibil statelor membre pentru a recupera decalajele de până acum, pentru a corecta minusurile prin reforme, dar și pentru a construi pentru viitor prin investiții. România va beneficia, din acest buget, de 30,5 miliarde de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statele membre trebuie să se ralieze în jurul Pilonului European al Drepturilor Sociale pentru a putea aduce valoarea adăugată și consolida reziliența UE în contextul redresării economice

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Statele membre trebuie să se ralieze în jurul Pilonului European al Drepturilor Sociale pentru a putea aduce valoarea adăugată și consolida reziliența UE în contextul redresării economice, este mesajul transmis luni, 22 februarie, de eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor al Parlamentului European și raportor al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), în cadrul unei dezbateri europarlamentare privind integrarea dimensiunii sociale în planurile naționale de redresare și reziliență. 

„Cele 27 de state membre vor trebui să își stabilească ambițiile și viziunile în planurile naționale de recuperare și reziliență. Oricât de diferite ar fi acestea, trebuie să genereze valoare adăugată europeană. Și vor putea face acest lucru dacă cele 27 de planuri vor avea același obiectiv: să transforme Pilonul european al drepturilor sociale în realitate. De ce? Pentru că, dacă vorbim despre reziliență, Pilonul european al drepturilor sociale este pilonul pe care se bazează cu adevărat reziliența noastră cu privire la investițiile în combaterea sărăciei, asigurarea unui sistem educațional solid, echiparea copiilor și tinerilor noștri cu abilități adaptate pieței muncii”, a explicat Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență, cel mai mare instrument financiar al Uniunii Europene din istorie, cu un buget de 672,5 miliarde de euro, va fi disponibil statelor membre pentru a recupera decalajele de până acum, pentru a corecta minusurile prin reforme, dar și pentru a construi pentru viitor prin investiții. România va beneficia, din acest buget, de peste 30 de miliarde de Euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Eurodeputatul a amintit că membrii Comisiei EMPL au gândit și vorbit „pe o singură voce” atunci când au decis că cetățenii trebuie să fie esența Mecanismului de Redresare și Reziliență, nu doar beneficiarii acestui instrument. 

„Coeziunea socială se află în centrul acestui instrument, copiii și tinerii cetățeni fiind o prioritate europeană. Trebuie să rămână așa în planurile naționale. Ne propunem să vedem soluții inovatoare și o cooperare autentică cu societatea civilă și părțile interesate naționale. Acesta este momentul să îndrăznim, să aducem soluții inovatoare, să generăm investiții cu impact social, să redefinim conceptul de cheltuieli sociale. Iar partenerii sociali, organizațiile societății civile și sectorul privat sunt soluția la această provocare. Dorim să vedem cum se promovează egalitatea de șanse și cum se abordează discriminarea de gen. Cea mai bună metodă de combatere a sărăciei și de combatere a șomajului pentru ca economiile noastre să-și revină fără să lase pe nimeni în urmă”, a mai spus Dragoș Pîslaru. 

În esență, a subliniat el, UE trebuie să evite ca următoarea generație să devină „carantinată”, iar soluția prin care se poate evita acest lucru sunt investițiile în viitorul, educația și abilitățile copiiilor și tinerilor, pentru a le oferi acces și oportunități pentru educație adecvată, sănătate, nutriție, locuri de muncă și opțiuni de perfecționare și recalificare.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg (Suedia), la 17 noiembrie 2017. Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru a contribui la menținerea unor piețe ale forței de muncă echitabile și funcționale, structurate în jurul a trei capitole: egalitate de șanse și acces pe piața forței de muncă; condiții de muncă echitabile; protecție și incluziune socială.

Pilonul este primul set de drepturi sociale proclamat de instituțiile UE de la adoptarea Cartei drepturilor fundamentale în anul 2000. Pentru a pune în practică cele 20 de drepturi și principii, Comisia a lansat inițiative concrete la nivel european.

În discursul său rostit în fața Parlamentului European de la Strasbourg în iulie 2019 și în orientările politice pentru mandatul viitoarei Comisii Europene, președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, s-a angajat în favoarea Pilonului, anunțând noi acțiuni pentru punerea în aplicare a principiilor și drepturilor.

Deși majoritatea instrumentelor necesare pentru implementarea pilonului se află la dispoziția statelor membre, dar și a partenerilor sociali și a societății civile, instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, pot contribui prin stabilirea cadrului și trasarea direcției.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D1 hour ago

Socialiștii europeni fac apel la responsabilitatea socială a companiilor din Europa: Să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Rareș Bogdan: După lupta dusă de delegația română din grupul PPE, Comisia Europeană va începe consultările cu statele membre și Parlamentul European pentru a găsi soluții pentru drepturile transportatorilor români

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE15 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D15 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending