Connect with us

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Alianța USR PLUS a solicitat luni Guvernului să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene pentru a putea beneficia de cele 30,5 miliarde de euro din cadrul fondului de redresare Next Generation EU.

Ministerul Fondurilor Europene ignoră și ratează reformele sociale, de mediu, de inovare și digitalizare în Planul Național de Redresare și Reziliență, avertizează USR PLUS într-un comunicat în care anunță va renegocia acest plan în discuțiile de intrare la guvernare. 

Citat în comunicat, eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a precizat că acest plan nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European) și trebuie revizuit înainte de a fi trimis la Bruxelles.

 

Astăzi, 23 noiembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar în mod inexplicabil l-a retras după doar câteva ore, iar experții USR PLUS au analizat propunerile din acest plan și trag un semnal de alarmă, informează sursa citată.

Draftul Planului Național de Redresare si Reziliență nu include reforme reale și nu răspunde obiectivului european de a finanța schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE și nu face decât să dubleze finanțările deja alocate prin programele operaționale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat și a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanțare, după aceeași logică.

Din păcate, PNRR-ul așa cum a fost gândit de guvern, este, practic, un fel de PNDL nou, fapt ce reiese și din OUG 155/2020, precum și din proiectul de OUG de modificare a OUG 155, lansat în dezbatere publică pe 12 noiembrie.

Încă de acum două săptămâni, USR PLUS atrăgea atenția asupra importanței pentru România a acestui Plan, crucial pentru ca România să poată beneficia cât mai repede de 30,4 mld de euro în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență (MRR). USR PLUS a prezentat cu acea ocazie câteva soluții cu privire la alocarea și implementarea optimă a resurselor europene și își exprima deschiderea față de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului. Analiza completă cu propunerile USR-PLUS pentru Planul Național de Redresare și Reziliență este disponibilă aici.

“Am propus la nivel european 6 piloni, aliniați la 6 priorități europene. Acesta este consensul în Parlamentul European acum. Și i-am propus gândindu-mă la România, gândindu-mă că merităm un plan național amplu, ambițios. Nu doar un șir de idei diferite grupate sub un singur capitol. Ne putem reforma modul în care ne privim și ne utilizăm resursele? Ne putem exploata potențialul digital? Ne putem consolida economia prin investiții în inovare? Și mai ales, putem înțelege că le datorăm tinerilor un viitor creat pentru ei, împreună cu ei?” spune Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European, Mecanismul de Redresare și Reziliență. “Un plan național de reforme și investiții nu se realizează într-un subsol, ci în parteneriat social, consultare și angajare a actorilor parte a societății.”

USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, vom introduce reforme clare, trasabile și finanțarea lor din acest nou fond european. Sunt mulți bani, dar sunt bani care trebuie dați pentru reforme, nu pentru cârpeli. Din păcate, asistăm la un exercițiu de furat căciula, unde MFE nu se înțelege cu alte ministere, nu are viziune reformistă. Pentru MFE, acești bani sunt doar o problemă pentru care trebuie să inventeze ceva. Și au scos ce aveau prin sertare oricum. Trebuie un reset și o negociere serioasă, pe care o vom face ca parte a discuțiilor de intrare la guvernare, după 6 decembrie”. spune Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European.

Din păcate, Guvernul a persistat în ideea unei elaborări în cerc restrâns, fără o minimă transparență sau consultare, ignorând experiența și apelurile repetate din partea mediului de afaceri, a partenerilor sociali, a societății civile și a USR PLUS. Întrucât nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European), acest plan nu trebuie trimis la Bruxelles așa cum este, ci trebuie clar revizuit.

Mai jos doar câteva dintre problemele documentului, conform USR PLUS:

I Probleme de legalitate și structură

I.1 Ratarea cvasi-completă a finanțării reformelor structurale

Reformele structurale sunt tratate superficial, pentru a fi bifate, deși ar trebui să fie punctul central al planului. Pentru asta a creat UE noul instrument de finanțare. E o oportunitate de reconfigurare completă a economiei României pe termen mediu și lung, nu doar o pușculiță de cheltuit bani. Comisia Europeană nu are cum să accepte acest document, ar încălca litera și spiritul reglementării europene. MFE dă dovadă de habarnism.

I.2 Ignorarea în cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale

Guvernul își bate joc de populația vulnerabilă – practic, PNL nu include nimic pe zona de coeziune socială în PNRR. Copiii, tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

USR PLUS consideră că PNRR trebuie să fie un plan care să arate solidaritate pentru cei care au fost loviți de criză și cerem ca minim 14% din PNRR să fie investiți în pilonul Social și pentru copii și tineri. Acum înțelegem de ce societatea civilă a fost exclusă de la discuții – pentru că în PNRR nu există societatea civilă ca partener. Având în vedere cât a preluat societatea civilă din efortul de reziliență pe timpul pandemiei, planul PNL este efectiv bătaie de joc.

II Probleme de alocare și oportunitate

II.1 Ducerea în derizoriu a Cercetări – Dezvoltării – Inovării

Guvernul duce în derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare – o alocare de 275 mil euro (0,9%) este efectiv o bătaie de joc. Noi, la USR PLUS, vedem cel puțin 5% (1,5 mld) investite în dezvoltarea de noi tehnologii și materiale, pentru a putea fi în avangarda Europei și nu pe ultimul loc în Tabloul European al Inovării 2020, având un decalaj de peste 68% față de media UE.

II.2 Minimizarea transformării digitale a României

Deși este clar că transformarea digitală este o prioritate crucială a UE și că Regulamentul prevede o alocare de minim 20% în cadrul Planurilor Naționale pentru digital, se pare că MFE încalcă această prevedere cu o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectivă în sectorul public (700 milioane de euro). Chiar dacă am însuma și totalul alocării pentru sectorul privat, tot nu am ajunge la 20% din alocare (6,08 mld Euro).

Noi, la USRPLUS, credem drumul către o societate digitală aduce beneficii clare atât în plan administrativ, prin simplificare și eficiență, cât și din perspectivă economică, având în vedere ambiția noastră de a dezvolta România într-un pol de excelență la nivel european. Iar pentru a putea realiza un astfel de plan, este obligatoriu să investim resurse adecvate.

II.3 Neînțelegerea Pactului Ecologic European

Transformarea verde nu înseamnă doar măsuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificări structurale în lanțurile de valoare, inovare, noi locuri de muncă, economie circulară etc.

Pe unul din subiectele sensibile pentru societatea românească, protejarea pădurilor, Guvernul nici măcar nu spune ceva concret. Aici, noi, la USRPLUS, am explicat clar ce trebuie făcut. Link către angajamentul de guvernare USR PLUS ”Împădurim România”: https://www.usrplus.ro/impadurim_romania_si_combatem_taierile_ilegale_prin_dna_ul_padurilor

Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE alocă doar 300 milioane de euro pentru împădurire și indicatorul de progres este număr de puieți produși. Angajamentul de guvernare al USRPLUS propune 300 milioane pentru fiecare dintre anii de implementare ai planului de reziliență și propune un indicator clar și concret: zeci de mii de hectare efectiv împădurite. MFE deschide calea aruncării de bani europeni în obiective care nu se văd în realitatea din teren.

De asemenea, se ratează complet oportunitatea reprezentată de componenta de Clădiri / Construcții a Pactului Ecologic European: renovarea energetică aprofundată a clădirilor publice și rezidențiale ar avea un impact pozitiv pe multiple direcții.

Pe de-o parte, trebuie avut în vedere impactul social major, în special în această perioadă de criză economică generată de criza sanitară (locatarii/ ocupanții clădirilor vor putea consuma exact cât au nevoie și când au nevoie și, prin urmare, ar face economii importante la costurile cu întreținerea care, în cazul clădirilor publice, s-ar transforma în fonduri direcționate către investiții vitale pentru comunitățile respective) și cel asupra mediului înconjurător (clădiri eficiente energetic înseamnă mai puține emisii de gaze cu efect de seră și, prin urmare, o calitate a aerului mult îmbunătățită).

Pe de altă parte, un adevărat program național de renovare energetică aprofundată a clădirilor ar crea un întreg ecosistem economic cu valoare adăugată ridicată: vorbim despre execuția respectivelor lucrări, dar și despre fabricarea elementelor necesare – materiale de constructii cu impact scăzut asupra mediului pe întreaga durată de viață, termosisteme, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, contoare inteligente. Prin urmare, de ce să importăm toate aceste elemente, când le putem produce în România, chiar în regiunile care vor trece prin tranziția de la cărbune și o economie bazată pe combustibili fosili către o economie verde și sustenabilă ?

Dacă 40% din fondurile PNRR trebuie să meargă spre Tranziția verde, iar clădirile sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, înseamnă că cel puțin 4 miliarde de euro ar trebui să meargă către renovarea energetică aprofundată a clădirilor, propunere în perfectă corelare cu New Renovation Wave, noua strategie a Comisiei Europene cu privire la performanța energetică a clădirilor.

III Probleme legate de implementare și absorbție

III.1 Capacitate de absorbție

Nu este deloc clar cum își propune guvernul să reușească brusc să își tripleze aproape rata de absorbție a fondurilor, în condițiile în care anul acesta au absorbit doar 5,7 miliarde euro în condiții de relaxare a regulilor, iar proiecția lor pentru anii următori este de absorbție de peste 10 mld, chiar 13 în 2023. Dacă acești bani vor fi folosiți prin aceleași mecanisme greoaie ale MFE, atunci riscăm să nu îi folosim. Să nu uităm că MFE a promis bani de urgență pentru spitale la începutul pandemiei și abia în noiembrie a semnat unele contracte – a durat un an în situație de criză, pentru proiecte simple, cât vor dura pentru proiectele complexe din PNRR?

USRPLUS oferă soluții inovative și eficace de implementare în ceea ce privește accesul la finanțare în cadrul MRR și propune o dezbatere reală, care să țină cont de deciziile instituțiilor europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru consideră că viitorul Europei se poate construi având la bază legătura dintre economic și social, în special în contextul în care pandemia COVID-19 a arătat că dincolo de soluțiile economice, fibra proiectului european o reprezintă cetățenii în ansamblul său. 

Dragoș Pîslaru este  co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, precum și membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL).

Granițele dintre economic și social s-au destrămat în timpul pandemiei. Pandemia ne-a demonstrat ca în momentul în care ai populație vulnerabilă, chiar dacă șocul este simetric, economia nu poate fi redeschisă dacă nu ai grijă de aceasta. Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Pe de-o parte, vorbim despre recalibarea economică în perioada următoare prin desăvârșirea proiectelor europene precum uniunea piețelor de capital, uniunea bancară, utilizarea semestrului european post-pandemie, despre întărirea lanțurilor valorice și politica industrială a UE. Pe de altă parte, nu putem discuta despre viitorul Europei fără a discuta despre cea mai importantă parte a sa: despre cetățeni. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni care creează viitorul Europei. În pandemie toți am fost afectați, dar am văzut cât de importantă este solidaritatea la nivel paneuropean”, a declarat eurodeputatul Renew Europe, la evenimentul de lansare a Manifestului USR PLUS privind Viitorul Europei.

Politicianul a mai spus că, la nivel european, în acest moment problema socială devine critică, nemaifiind o chestiune de stânga sau dreapta, ci care trebuie privită din perspectiva apărării valorilor noastre democratice. În acest sens, el explica vineri, cu prilejul Summit-ului Social de la Porto că „temerile și nesiguranța persoanelor vulnerabile vor fi apoi exploatate prin mesaje populiste sau naționaliste, extremiste, care nu oferă soluții”. Astfel, indiferent de afilierea politică, Dragoș Pîslaru a subliniat cât de important este ca nimeni să nu fie lăsat în urmă. 

Manifestul USR PLUS pentru Viitorul Europei “Începem viitorul împreună” este disponibil la pagina viitoruleuropei.ro și el statuează că Conferința privind Viitorul Europei este o șansă unică de a remodela Europa pornind de la viziunea cetățenilor.

Acesta cuprinde propuneri și angajamente pe mai multe domenii precum democrația, justiție și Schengen, mediu și sănătate, coeziune, agricultură, justiție socială, piață internă, buget și infrastructură, economie, muncă, transformare digitală, securitate și rolul UE în lume.

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenitfarmacia lumii, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) speră ca prin Summitul Social de la Porto decidenții din Uniunea Europeană să poată transforma solidaritatea în acțiuni concrete pentru viitorul cetățenilor, precum și să acționeze în baza principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă, indiferent de afilierea politică.

„În 2020 am avut una dintre cele mai mari provocări înfruntate de UE. Pandemia ne-a expus vulnerabilitățile, problemele structurale, insuficiența eforturilor noastre de a construi ceea ce se numește convergență, coeziune socială. Cuvinte mari, pe care nu am reușit să le transformăm în realitate. A fost, însă, și o ocazie pentru ca UE să arate prin cetățenii săi forță, determinare și solidaritate, care a fost exprimată de UE prin măsuri financiare. Însă este de menționat aici și Agenda Socială. Ajungem să concluzionăm zilele acestea că indiferent de afilierea politică, politicile sociale trebuie să reprezinte o prioritate. Nimeni nu trebuie să rămână în urmă, iar dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile în societatea noastră, nu doar că nu înțelegem ce înseamnă solidaritatea, ci ne punem valorile democrației în pericol. Pentru că temerile și nesiguranța acestor persoane vor fi apoi exploatate prin mesaje populiste sau naționaliste, extremiste, care nu oferă soluții”, a declarat Dragoș Pîslaru, în cadrul conferinței online „Solidaritatea UE în vremuri dificile. Decidem viitorul împreună”.

Eurodeputatul Renew Europe a explicat că acesta este motivul pentru care în 2017 a fost creat Pilonul European al Drepturilor Sociale cu 20 de principii de bază, însă a atras atenția că prea puține dintre aceste principii au fost implementate până astăzi.

Pentru a corecta această situație, președinția portugheză a Consiliului UE are acum în lucru adoptarea Planului de Acțiune pentru implementarea acestor principii, iar Parlamentul European așteaptă recomandare în acest sens chiar în luna iunie.

Citiți și Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, prin care își propune ca până în 2030 cel puțin 78% dintre persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă

„Planul ne va asigura legătura între locurile de muncă și competențe, ne va indica cum putem investi în copii și tineri și cum putem să transformăm Garanția pentru Copii și Garanția pentru tineri în acțiuni concrete, cum implicăm mediul privat pentru a dezvolta investițiile cu impact social și inovarea pentru cetățeni, cum putem îmbunătăți mobilitatea pieței muncii și cum putem să reducem barierele administrative și, în cele din urmă, cum putem combate discriminarea pentru a putea vorbi despre solidaritate”, a mai explicat Dragoș Pîslaru. 

Eurodeputatul Renew Europe, membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, a menționat că va participa direct la Summitul Social de la Porto, unde va avea posibilitatea să vorbească despre solidaritate chiar în dupa-amiaza zilei de vineri, 7 mai.

Conferința „Solidaritatea UE în vremuri dificile. Decidem viitorul împreună”, organizată de Biroul Parlamentului European în România, a reunit o parte dintre deputații români în Parlamentul European pentru un dialog despre importanţa solidarităţii europene, dar şi despre viitorul Europei.

Summitul social de la Porto, organizat în perioada 7-8 mai 2021 de președinția portugheză a Consiliului UE, se va axa pe modalitățile de consolidare a dimensiunii sociale a Europei pentru a face față provocărilor unei redresări echitabile, reziliente și favorabile incluziunii, precum și ale tranziției ecologice și digitale. Summitul reprezintă o ocazie de a ne reuni forțele în vederea reînnoirii, la cel mai înalt nivel politic, a angajamentului de a implementa Pilonul drepturilor sociale. Planul de acțiune privind Pilonul drepturilor sociale constituie contribuția Comisiei la Summitul social de la Porto.

El se bazează pe o amplă consultare publică, la care s-au primit peste 1 000 de răspunsuri scrise din partea statelor membre, a instituțiilor și organismelor UE, a regiunilor, a orașelor, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor internaționale, a grupurilor de reflecție și a cetățenilor. În plus, Comisia a organizat webinare specifice, la care au participat peste 1 500 de părți interesate individuale.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Garanția pentru Copii: Amendamentele depuse de co-raportorul Dragoș Pîslaru privind investițiile în copii și crearea unei Autorități dedicate au trecut de votul PE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Amendamentele privind investițiile în copii incluse în Garanția pentru Copii și crearea unei Autorități dedicate, depuse de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al grupului Renew Europe pe acest doar, au trecut joi de votul Parlamentului European. 

Momente excepționale ca cel pe care îl trăiesc astăzi ne dau energia să muncim iar și iar, luni la rând: atunci când,…

Posted by Dragoș Pîslaru on Thursday, 29 April 2021

 

„După ce am reușit să includ în Mecanismul de Redresare și Reziliență un pilon dedicat copiilor și tinerilor, astăzi am câștigat votul în Parlamentul European în favoarea Rezoluției ce sprijină crearea Garanției pentru Copii – pe care sunt raportor din partea grupului Renew Europe. Sunt cu atât mai recunoscător că amendamentele pe care le-am depus personal legate de investițiile în copii incluse în Garanție și crearea Autorității Europene pentru Copii au trecut la vot! Momente excepționale ca cel pe care îl trăiesc astăzi ne dau energia să muncim iar și iar, luni la rând: atunci când, luptând pentru viitorul copiilor, câștigi o nouă bătălie decisivă”, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru, pe Facebook, după votul din plenul Parlamentului European asupra rezoluției privind Garanția pentru Copii.

Amintim că Dragoș Pîslaru și-a convins colegii din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European  să demareze discuțiile privind crearea unui Autorități Europene pentru copii, incluziune și inovare socială, care să coordoneze și să împingă înainte politicile statelor membre cu scopul combaterii sărăciei și excluziunii sociale a copiilor.

Potrivit Comisiei Europene, în 2019, aproape 18 milioane de copii din UE (22,2 % din copiii din întreaga lume) trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ia astfel naștere un cerc vicios intergenerațional al inegalității sociale, cu efecte profunde și de durată asupra copiilor. Scopul Garanției europene pentru copii este de a întrerupe acest cerc vicios și de a promova egalitatea de șanse prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate (care au mai puțin de 18 ani și sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială) la o serie de servicii esențiale.

Potrivit UNICEF, în 2020, 35,8% din cei 3,7 milioane de copii ai României erau în risc de sărăcie și excluziune socială. 400.000 de copii în vârstă școlară nu mergeau la școală, iar peste 50.000 de copii erau separați de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenței sau abandonului.  Pandemia de COVID-19 i-a pus într-o situație și mai vulnerabilă pe copiii care erau deja dezavantajați și pe familiile acestora. 

În context, Dragoș Pîslaru subliniază că „cea mai importantă investiție pe care o putem face este investiția în generația următoare”:

„Vorbim despre accesul copiilor în situații vulnerabile la educație, sănătate, hrană, locuire și despre coordonare și implementare a investițiilor dedicate lor exact acolo unde este nevoie, cu impact pentru viitorul noii generații. Avem fonduri alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență PNRR, prin Fondul Social European + și o mare oportunitate de a lupta pentru copiii din Europa, cu gândul în special la acei unul din trei copii din România aflați în sărăcie și risc de excluziune”, a precizat eurodeputatul Renew Europe. 

În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la:

  • structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor;
  • activități educative și școlare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; și
  • asistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor.

Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat Garanția europeană pentru copii în Orientările sale politice pentru perioada 2019-2024. Garanția europeană pentru copii completează cel de al doilea pilon al Strategiei privind drepturile copilului. Ea este, totodată, unul dintre elementele cele mai însemnate ale Planului de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale, adoptat la 4 martie 2021, și constituie un răspuns direct la principiul 11 al pilonului: Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii. Planul de acțiune propune drept obiectiv pentru UE reducerea cu cel puțin 15 milioane (dintre care cel puțin 5 milioane copii), până în 2030, a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA42 mins ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D5 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA5 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO8 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO8 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA9 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending