Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, în calitate de coordonator din partea grupului Renew Europe în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) din Parlamentul European, a dorit să afle planurile directorului executiv desemnat al Agenției Europene a Muncii (ELA), actualul reprezentant al României la Bruxelles, Cosmin Boiangiu, cu privire la modul în care instituția va oferi asistență lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri. 

Cosmin Boiangiu, în prezent, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a primit susținerea unei largi majorități a statelor membre pentru alegerea în funcția de director executiv al Autorității Europene pentru Muncă, potrivit unui anunț făcut joia trecută de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Acesta este audiat astăzi, 28 octombrie, de către Parlamentul European, în cadrul Comisiei EMPL. 

Amintim că Legislativul European a solicitat Comisiei Europene și statelor membre la mijlocul lunii iunie, printr-o rezoluție coordonată de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, luarea de măsuri urgente pentru a proteja sănătatea, siguranța și condițiile de lucru echitabile pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19. 

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, rezoluția menționa importanța rolului ELA în asigurarea coordonării în domeniul protecției sociale și al muncii.

„Este un moment foarte important pentru mine și în contextul dezvoltării agendei sociale în Europa. Îi urez bun-venit lui Cosmin Boiangiu în cadrul Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) și cred că aceasta va fi doar una dintre multele întâlniri pe care le vom avea în noua sa calitate. Sunt foarte bucuros să văd ca ELA este pe mâini bune, pentru că în ultima vreme a fost asociată cu multe așteptări instituționale, dar și cu nevoi”, a precizat eurodeputatul Renew Europe. Astfel, Dragoș Pîslaru l-a întrebat pe noul director al ELA ce așteptări are pentru următoare perioadă și cum poate consolida cooperarea dintre Agenție și Comisia EMPL pentru a satisface aceste așteptări. 

De asemenea,  eurodeputatul l-a mai întrebat pe noul director al ELA despre modul în care instituția le va oferi asistența necesară categoriei de lucrători transfrontalieri și sezonieri. 

„Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este unul dintre lucrurile fundamentale pe care trebuie să le realizăm în piața unică, deoarece sunt prea multe zone gri, viduri legislative care creează dificultăți atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Mai mult, pandemia de coronavirus a scos la iveală existența unei probleme structurale în acest sens și amintesc că în iunie 2020, am adoptat în Parlamentul European o rezoluție privind protecția lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, în care am precizat importanța rolului ELA în asigurarea coordonării din domeniu”, a mai spus Dragoș Pîslaru. 

Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și-a început activitatea în octombrie 2019 , la doi ani după ce președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța ideea înființării unei astfel de autorității în discursul din 2017 privind starea Uniunii adresat Parlamentului European.

Autoritatea Europeană a Muncii are următoarele obiective: facilitarea accesului cetățenilor și al întreprinderilor la informații referitoare la drepturile și obligațiile lor; înlesnirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației Uniunii care intră în domeniul său de aplicare, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate și prin combaterea muncii nedeclarate; medierea și facilitarea demersurilor pentru soluționarea cazurilor de litigii transfrontaliere.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor privind mecanismul de Redresare și Reziliență, continuă maratonul de întâlniri pentru pregătirea mandatului de negociere al Parlamentului European pe dosarul de 672.5 miliarde de euro și în această săptămână, potrivit unei postări pe Facebook. 

Dragoș Pîslaru, alături de colegii co-raportori Siegfried Mureșan (PPE) și Eider Gardiazabal (S&D), va avea săptămâna aceasta nu mai puțin de șase ședințe și întâlniri de lucru pe acest dosar, în continuarea celor 20 de întâlniri avute deja în ultimele două săptămâni. Astfel, după 60 de ore de lucru, eurodeputatul Renew Europe precizează că „suntem pe ultima sută de metri pentru a pregăti mandatul de negociere al Parlamentului”, deși „nu e ușor să ai în lucru unul dintre cele mai importante dosare ale Parlamentului European de 672.5 mld. de euro”, dintre care 30 de mld. sunt alocate pentru România.

„Mi-am început săptămâna cu o întâlnire a co-raportorilor pe Mecanismul de Redresare și Reziliență. De altfel, nu mai puțin de șase ședințe și întâlniri din această săptămână le am pe acest dosar (doar să vă faceți o idee, în ultimele două săptămâni am avut în jur de 20 de întâlniri, aproape 60 de ore de lucru). nu e ușor să ai în lucru unul dintre cele mai importante dosare ale Parlamentului European de 672.5 mld de euro (30 de mld pentru România), dar suntem pe ultima sută de metri pentru a pregăti mandatul de negociere al Parlamentului”, spune Dragoș Pîslaru.

De asemenea, acesta va participa la un trialog cu Comisia și Consiliul privind un alt dosar „important” la care lucrează și anume, Regulamentul 883 – Coordonarea sistemelor de securitate socială.

La finele unui Consiliu European care a durat cinci zile, liderii din UE au convenit în luna iulie ca statele membre să poată beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), instrument propus de Comisia Europeană pentru a gestiona efectele economice negative ale pandemiei. Din acest fond, 672,5 miliarde de euro se vor duce către Facilitatea de Redresare și Reziliență, pilonul de investiții și creștere al NGEU, iar restul banilor vor fi distribuiți între următoarele programe europene individuale: REACT-EU (47,5 miliarde de euro); Orizont Europa (5 miliarde de euro); InvestEU (5,6 miliarde de euro); Dezvoltare rurală (7,5 miliarde de euro); Fondul pentru o tranziție justă (10 miliarde de euro) și rescEU (1,9 miliarde de euro).

Pentru a accesa acești bani, statele membre trebuie să depună la Comisia Europeană planuri naționale de redresare și reziliență care să conțină inițiative bazate pe nevoi reale și care generează creștere economică și bunăstare socială în logica tranziției digitale și ecologice. Comisia Europeană trebuie să-și dea avizul privind aceste planuri în termen de două luni.

Noua Politică Agricolă Comună este adaptată la nevoile care țin de protecția mediului, încurajarea unei agriculturi ecologice prin sprijinirea fermelor de mărime mică și medie și oferă protecție lucrătorilor sezonieri în agricultură prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor, a explicat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) la finalul unei săptămâni plenare a Parlamentului European în care au fost adoptate mai multe regulamente privind PAC.

”În forma adoptată de Parlamentul European, Politica Agricolă Comună trece prin cea mai importantă reformă din ultimii 7 ani pentru a fi adaptată mai bine la provocările climatice și pentru situațiile de criză sanitară și economică. În acest sens, deputații USR PLUS au susținut și votat crearea unui fond de urgență pentru situații de criză de 1,5 miliarde de euro prin care producătorii să poată fi ajutați în situații limită”, a transmis Dragoș Pîslaru, care a susținut și votat ”noi reguli care ajută fermierii, consumatorii și muncitorii sezonieri în pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune propus de Comisie, care urmează să fie negociat în Consiliul Uniunii Europene”.

Eurodeputatul român a evocat și alte elemente importante votate de Parlamentul European, precum beneficiile mai mari ”pentru tinerii fermieri, subvenții pentru investiții care au o componentă de protecție a mediului, o debirocratizare a proiectelor de investiții și finanțare pentru tranziția digitală. Am votat și menținerea finanțării pentru programe agricole sectoriale precum cele pentru fructe, legume sau vin care ajută sectoare importante ale agriculturii românești”, a mai spus eurodeputatul.

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Astfel, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.