Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie, iar statele membre se pot ghida după Strategia Industrială a UE privind măsurile pe care le pot include în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument.

„Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet blocate, iar oamenii și-au pierdut sursele de venit. Pentru ei, în special, și pentru toți cetățenii României și ai celorlalte state membre UE, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) devine un element cheie în perioada următoare, planurile naționale PNRR fiind cele care susțin scoaterea țărilor din căderea economică în care se află pe fondul pandemiei. În cadrul negocierilor pentru MRR, am explicat încă de la început că nu putem vorbi de redresare dacă nu ne gândim la moduri concrete de a ajuta ecosistemele industriale. Și putem face asta identificând cât mai corect nevoile apărute pe fondul pandemiei”, a spus Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul, membru în Comisia pentru industrie, transport, cercetare și energie (ITRE), a împărtășit câteva idei care merită reținute în urma analizării studiului privind impactul pandemiei asupra economiei statelor membre, realizat de Departamentul tematic al Parlamentului European pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, după cum urmează:

▪️ sectoarele industriale au fost afectate diferit: dacă digitalizarea a fost chiar favorizată de contextul epidemiologic actual, iar educația și mediul de afaceri au îmbrățișat-o cât de repede a fost posibil în funcție de stat, industriile care se bazau pe contactul cu oamenii au suferit acut în urma restricțiilor de mobilitate impuse.
▪️  mediul cultural, de exemplu, va avea nevoie de mult timp și multă susținere financiară pentru a se recupera după acest șoc.
▪️  anumite industrii, precum cea alimentară sau cea chimică, vor cunoaște o redresare în V, adică rapidă și într-un timp scurt.
▪️ în țările europene s-a observat o tendință clară de investiții și reorientare către o economie verde; industria constructoare de mașini, de pildă, nu a fost atât de grav afectată de pandemie tocmai pentru că mașinile electrice au fost pe un trend ascendent.

Astfel, Dragoș Pîslaru subliniază că în cazul PNRR-urilor „nu există o rețetă care să fie valabilă pentru toată lumea, ci fiecare stat trebuie să vină cu propuneri adaptate la realitățile cu care se confruntă”, însă Strategia Industrială a Uniunii Europene este punctul comun de plecare, documentul explicând în detaliu „cum ne putem transforma economia în a deveni mai competitivă dacă investim în 14 ecosisteme”.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) și-a convins colegii din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European  să demareze discuțiile privind crearea unui Autorități Europene pentru copii, incluziune și inovare socială, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am reușit azi să conving colegii din comisia de muncă a Parlamentului European să susțină demararea discuțiilor pe unul dintre subiectele cheie la nivel social din campania USR PLUS pentru alegerile europene din 2019: crearea unei entități a UE care să coordoneze și să împingă înainte politicile statelor membre pentru copii. Este un prim mic pas. Dar așa au început toate în Europa. În cazul de față, invităm Comisia să examineze crearea unei Autorități Europene care să lupte împotriva sărăciei și excluziunii sociale a copiilor!”, a spus eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, amendamentul depus împreună cu europarlamentarul Renew Europe Alin Mituță pe Rezoluția pe Garanția pentru Copii a fost votat cu 39 de voturi pentru, 8 contra și 7 abțineri.

„O astfel de Autoritate ar putea, în sfârșit, schimba o situație absolut inacceptabilă, pe care însă cheltuim fiecare în țara sa bani și strategii, fără a reuși însă îmbunătățiri majore. În România, de exemplu, circa o treime dintre copii se află, mai ales după pandemie, în risc de excluziune socială sau sărăcie. Concret, asta înseamnă că nu au un acoperiș deasupra capului, nu au căldură sau curent electric, nu au mâncare suficientă, acces la tratamente medicale și medicamente, ca să nu mai vorbim de educație, îngrijire sau soluții pentru părinții care vor să meargă la lucru”, explică Dragoș Pîslaru. 

Politicianul amintește că la nivelul UE s-a reușit să fie puși bani deoparte pentru copii, în Mecanismul de Redresare și Reziliență, în Fondul Social European, însă este nevoie de coordonarea politicilor și resurselor pentru generația viitoare.

„Avem soluții pe fiecare sector social, pe fiecare tip de problemă în parte, care funcționează undeva în Europa. Ce nu avem sunt o coordonare reală a politicilor și resurselor și un schimb mai activ de bune practici, de informații, de date vitale. Acesta va fi rolul Autorității Europene pentru Copii, care astăzi are pusă prima piatră de temelie”, a adăugat Dragoș Pîslaru. 

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a transmis că România a fost lăudată pentru consultările publice organizate în vederea elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce a reieșit că alte 13 state membre nu au dialogat cu partenerii sociali.

Dragoș Pîslaru a transmis acest mesaj în contextul în care mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de redresare și reziliență, adică acele documente strategice care le vor oferi acces la 672,5 miliarde de euro pentru reforme și investiții. De asemenea, Parlamentul European va primi de la Comisie planurile de îndată ce vor fi disponibile.

„Fac parte din grupul Parlamentului European de monitorizare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, una dintre victoriile obținute în negocierile cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană. M-am interesat în ultimele luni și cu precădere în această săptămână de stadiul de redactare al planurilor. Am vorbit cu zeci de organizații de tineret, cu autorități locale și regionale, parteneri sociali, cu companii. Iar zilele trecute am vorbit cu 40 de organizații și forumuri naționale de tineret. Și mi-a părut rău să văd că nu își văd viitorul atât de luminos pe cât noi l-am imaginat pentru ei în acest mecanism. De ce? Fiindcă guvernele multor state membre nu au invitat absolut deloc la dialog organizațiile de tineret pe durata elaborării planurilor naționale, în ciuda faptului că Parlamentul European a insistat pe faptul că un plan național nu poate niciodată să fie coerent dacă nu există transparență și consultare cu cetățenii, cu organizațiile societății civile, cu autorități locale și regionale. În acest moment am informații că 13 state membre nu au ținut cont de Articolul 18 al Mecanismului de Redresare și Reziliență, care prevede că acestea trebuie să trimită Comisiei Europene un rezumat al consultărilor realizate cu parteneri sociali, organizații ale societății civile, în special organizații de tineret. Ce vor trimite, o foaie goală? România a fost lăudată. 12 dezbateri publice cu 3900 de participanți care au dat naștere la 1700 de propuneri de reforme și investiții. Și m-am bucurat că putem da un exemplu că se poate, că scuzele de lipsă de timp și de resurse nu pot exista atunci când vorbim de măsuri cu impact crucial asupra societății”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru a mai spus că, alături de Dacian Cioloş, Luis Garicano și Valérie Hayer, a înaintat o scrisoare către vicepreședintele Executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis și către Comisarul pe Economie Paolo Gentiloni în care le-au prezentat ceea ce au aflat și le-au adresat trei întrebări cu privire la acțiunile întreprinse de Comisia Europeană pentru a se asigura că statele membre consultă actorii naționali; consecințele pentru țările care nu au făcut acest lucru; și la modul în care Comisia Europeană poate asigura PE că societatea civilă și autoritățile locale vor fi implicate cu adevărat în implementarea planurilor. 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene,weekendul trecut, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Citiți și Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, întâlniri cu „multe ore de discuții” cu echipele tehnice ale Comisiei Europene: Suntem pe drumul cel bun