Reformele sistemice propuse în planul național de redresare și reziliență (PNRR) pot așeza România în avangarda Europei prin modul în care este percepută digitalizarea în societate și pe piața muncii, a afirmat marți, 26 octombrie, eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. De asemenea, acesta a făcut trimitere la potențialul național de recuperare a decalajului digital datorită generației tinere.
„În România avem un potențial de a face salturi mari, avem o generație nouă care crește în mod natural îmbibată cu tot ceea ce înseamnă digital, dar avem și un decalaj digital important accentuat în perioada pandemiei în ceea ce privește accesul la tehnologie și modernizarea sistemului instituțional public. Șansa pe care o avem prin PNRR este foarte mare nu doar pentru că aduce bani, ci pentru reformele sistemice pe care le propune. Este vorba nu doar de a ne întoarce la ce era înainte de pandemie, ci să putem trece în avangarda Europei cu modul în care vedem digitalizarea în societate și pe piața muncii”, a afirmat Dragoș Pîslaru, în panelul „Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale?”, din cadrul celei de-a IX- a ediții a Forumului EUROSFAT.
Eurodeputatul Renew Europe a subliniat că tehnologiile digitale sunt importante pentru obținerea unei productivități din ce în ce mai mari, care contribuie la creșterea economică și la bunăstare, dar, pe de altă parte, a arătat că este nevoie să păstrăm un echilibru și să asigurăm accesul la tehnologie digitală pentru cei care vor într-adevăr să se mențină pe piața forței de muncă și devin mai puțin adaptați. În plus, trebuie discutată și situația în care automatizarea determină pierderea unor locuri de muncă care sunt bazate pe manualitate sau pe lucruri redundante și „asta înseamnă că este nevoie de formarea unor alte tipuri de competențe care să poată păstra persoanele pe piața forței de muncă”, a mai adăugat acesta.
De asemenea, Dragoș Pîslaru a vorbit despre piața muncii și din perspectiva educației și a competențelor, făcând referire, pe de-o parte, la penuria de competențe digitale, iar pe de alta, la nepotrivirea de competențe în cazul în care oferta nu se potrivește cu cererea de pe piața muncii dinamice.
„Dincolo de dimensiunea economică, avem, astfel, o problemă de educație, de legătură între mediul educațional, zona de formare profesională continuă și economie. Aici este foarte mult de lucru. Discutăm despre procese care cumva leagă mai multe piețe și în România avem anumite dependențe de cale sau inerții pe care ar trebui să le corectăm, inclusiv prin programul România Educată”, a afirmat eurodeputatul.
Pe lângă dimensiunea economică și educațională, Dragoș Pîslaru a amintit și dimensiunea individuală, care se referă la modul în care ne ducem viețile, la nivelul de mulțumire personală, de împlinire pe care le resimțim.
„Mai ales în pandemie zona de securitate și sănătate în muncă a fost redefinită, acum discutându-se despre sănătatea mentală la un nivel fără precedent în atenția politicienilor și a politicilor publice. Iar zona de activitate digitală de la distanță este un bun studiu de caz pentru a vedea impactul pe care acest tip de muncă îl are asupra societății”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).
Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare
Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).
În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină.
Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.
De asemenea, componenta digitală a PNRR cuprinde și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum: digitalizarea administrației publice (1,5 miliarde de euro); digitalizarea domeniului sănătății (470 de milioane de euro); implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro); digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro); securitatea cibernetică (172 de milioane de euro); proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro) și conectivitate (94 de milioane de euro).