Connect with us

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, fost co-negociator pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a explicat luni seară, într-un material publicat pe pagina sa, cum a reușit România să obțină aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, undă verde care a fost dată de Comisia Europeană prin vizita pe care președinta Ursula von der Leyen a efectuat-o la București. (Puteți citi pe larg despre vizita Ursulei von der Leyen la București aici).

“Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții. Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR”, a spus Pîslaru, făcând trimitere și la documentele publicate de Comisia cu prilejul aprobării planului.

Din cele 11 criterii, România a primit 10 calificative de A, doar unul B și niciunul C.

România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii.

Astfel, măsurile țin cont de recomandările pe care Comisia Europeană le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European, contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică), investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi, investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă ele, România a obținut încă șase calificative de A pentru următoarele criterii: a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat; nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”); măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung; planul are ținte, obiective și indicatori clari; există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică; planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

“România a obținut un singur calificativ B la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu”, a mai explicat Pîslaru. 

El a indicat că misiunea sa, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stea “cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”.

“Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme! Felicitări echipei de la MIPE coordonată de Cristian Ghinea pentru eforturi!”, a conchis Dragoș Pîslaru.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Published

on

© Dragoș Pîslaru/Facebook

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe) consideră că băncile trebuie să fie un aliat indispensabil al Guvernului României în ceea ce privește dezvoltarea instrumentelor financiare și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și un aliat al mediului de afaceri căruia îi facilitează accesul la finanțare.

„Cred că băncile sunt un aliat indispensabil al guvernului României. Ele trebuie să participe activ la dezvoltarea instrumentelor financiare și chiar să joace un rol important în implementarea PNRR. De asemenea, ele sunt un partener strategic al mediului de afaceri, cu precădere al IMM-urilor, deoarece contribuie la susținerea principalului vector de inovare pe care îl are România, oferind acces la finanțare pentru dezvoltarea micilor antreprenori”, a declarat Dragoș Pîslaru.

 

Dragoș Pîslaru și-a expus câteva dintre ideile pe care le are legat de viitorul economic și financiar al României, marți, în cadrul Banking Forum 2021, un eveniment organizat de Financial Intelligence. Cu acest prilej, el a discutat și cu reprezentanți ai mediului bancar despre oportunitățile de dezvoltare pe care ni le oferă fondurile europene.

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 27 octombrie, o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital). Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, pachetul prezentat miercuri este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE (vizează consolidarea reglementării, a supravegherii și a gestionării riscurilor băncilor).

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Comisia de Muncă din PE a aprobat introducerea Permisului European de Securitate Socială în beneficiul lucrătorilor transfrontalieri

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Comisia de Muncă și Afacaeri Sociale (EMPL) din Parlamentul European (PE) a aprobat marți introducerea Permisului European de Securitate Socială în beneficiul lucrătorilor transfrontalieri, informează eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe), într-un mesaj pe Facebook.

„În Comisia de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) din Parlamentul European am votat rezoluția prin care cerem Comisiei Europene să introducă o soluție digitală precum Permisul European de Securitate Socială (ESSP), care să asigure portabilitatea și verificarea efectivă a acoperirii și beneficiilor de securitate socială pentru lucrătorii transfrontalieri”, scrie Dragoș Pîslaru, pe Facebook. 

Potrivit acestuia, decizia a venit pe fondul creșterii numărului de lucrători transfrontalieri și a lucrătorilor în forme de muncă atipice, precum și a unei mobilități mai mari a forței de muncă în Uniunea Europeană care necesită o cooperare transfrontalieră consolidată.

„ESSP va permite verificarea în timp real a identității lucrătorului, a locului de muncă, a entității angajatorului, a relației de muncă, precum și a dispozițiilor și a certificatelor standardizate privind beneficiile de securitate socială prevăzute în Regulamentul 883”, explică eurodeputatul Renew Europe. „În curând, lucrătorii vor beneficia de o soluție digitală cu care să gestioneze acreditările de securitate socială emise de autorități de încredere dincolo de frontiere”, mai adaugă Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru avertizează că românii au tot mai puțină încredere în politică și sunt afectați de criză: Față de aceștia avem obligația să colaborăm și să găsim soluții

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe), propunerea USR pentru portofoliul Ministerului de Finanțe, avertizează că românii au tot mai puțină încredere în politică și sunt afectați de criză, iar față de acești oameni politicienii au obligația să colaboreze și să găsească soluții, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Dragoș Pîslaru a participat marți, 19 octombrie, la audierea din Comisiile reunite de Buget-Finanțe din Parlamentul României pentru portofoliul Ministerului de Finanțe Publice.

„Criza prin care trece România astăzi nu este a unui partid sau a altui partid, este o criză a noastră, a tuturor. Indiferent de ideologia politică sau de ceea ce ne desparte, ceea ce trebuie să ne unească este mandatul, jurământul pe care îl facem noi, aleșii, la preluarea funcției. Este vorba de a putea pune, cu toții laolaltă, toată priceperea noastră pentru a putea rezolva problemele țării. Și putem cu toții să fim siguri de un lucru. Oamenii au din ce în ce mai puțină încredere în politică și oamenii suferă în aceste zile. Și față de acești oameni avem obligația să colaborăm și să găsim soluții”, avertizează Dragoș Pîslaru. 

Eurodeputatul USR mai subliniază necesitatea unor „soluții urgente, responsabile și transparente, pentru ca lumea să înțeleagă și să reducem distanța pe care o avem față de cetățeni”.

De asemenea, Dragoș Pîslaru face referire și la candidatura sa pentru Ministerul Finanțelor Publice, despre care spune este un „minister-ancoră în orice guvernare, care trebuie să asigure stabilitatea și predictibilitatea întregului proces de guvernare, având în vedere bugetul și prerogativele fiscale de care depinde bunăstarea oamenilor”, într-un context cu teme urgente de rezolvat: criză sanitară, criză energetică, foaia de parcurs pentru dezvoltarea României prin Planul Național de Redresare și Reziliență și, în fine, tema realizării bugetului pentru anul 2022, deja în întârziere.

„MFP trebuie să fie cea mai puțin politizată instituție, pentru că trebuie să asigure stabilitate pentru prosperitate. Discutăm despre debirocratizare, decăpușarea instituțiilor statului, transparentizarea cheltuielilor, prevenirea spălării banilor, reorganizarea ANAF, îmbunătățirea colectării, modul în care finanțele publice creează prosperitate și perspectivele de dezvoltare socio-economică”, punctează acesta. 

Dragoș Pîslaru mai face un apel la cooperare pe scena politică în interesul cetățenilor României:

„Întoarcerea mea în țară acum, pentru această nominalizare, se întâmplă pentru că orice putem face pentru a depăși acest context dificil merită făcut. Fiecare dintre noi – că venim de la stânga sau de la dreapta spectrului politic e irelevant – pentru oameni trebuie să ne luptăm. Pentru români și pentru România!”, îndeamnă eurodeputatul USR. 

Discursul și răspunsurile la întrebările parlamentarilor din Comisiile reunite de Buget-Finanțe din Parlamentul României pot fi urmărite aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda4 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.5 hours ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA5 hours ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.5 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda11 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending