România trebuie să suplimenteze banii europeni cu scheme naționale de sprijin pentru dezvoltarea industriei, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe).

„România are o șansă unică de a-și revitaliza industria. La începutul pandemiei am văzut cât de greu e să obținem măști, dezinfectanți, produse esențiale în spitale. Aprovizionarea magazinelor alimentare a avut și ea de suferit. Și asta ne-a dat cu adevărat dimensiunea dependenței pe care o avem față de producția industrială, concentrată departe de România și de Europa. Avem bani puși la dispoziție de Uniunea Europeană. Urmează, foarte curând, să primim prima tranșă de finanțare prin PNRR. Iar pentru a crește și a dezvolta industria ca să nu mai fim luați prin surprindere în situații critice, România trebuie să suplimenteze cu scheme naționale de sprijin”, afirmă eurodeputatul român.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, din totalul de 5200 de produse care sunt importate în UE, de care noi, europenii, suntem dependenți, 6% sunt esențiale. Mai precis, 137 de produse din ecosisteme sensibile.

Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii, de miercuri, a atras atenția că, în vreme ce cererea globală a explodat, cota Europei pe întregul lanț valoric, de la proiectare la capacitatea de producție, s-a redus. Avem nevoie la nivel european de un ecosistem industrial de vârf, spune președinta Comisiei Europene. „România trebuie să fie în avangarda acestui ecosistem”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

De asemenea, politicianul Renew Europe îndeamnă la susținerea industrializării, a antreprenorilor și a inovării, nefiind de acord cu „risipirea banilor în mod discreționar pe PNDL3”.

„Numai așa putem ajuta acest sector esențial, economic și competitiv. Nu doar ca să recuperăm ce am pierdut în pandemie, dar mai ales ca să ne putem dezvolta”, adaugă Dragoș Pîslaru.

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Alexandra Loy

Procesul tehnic de aprobare a planului național de redresare și reziliență (PNRR) este finalizat, iar în noiembrie ar putea intra în România 2 mld. de euro prefinanțare, a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro. 

„Dacian Cioloș s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen ieri și confirmarea pe surse pe care o avem cu toții este că consultarea inter-servicii se apropie de sfârșit. Asta înseamnă că procesul tehnic prin care raportul cu privire la România este pus pe masă către Colegiul Comisarilor s-a cam finalizat. Formalizarea în Colegiu este o chestiune care se face mai mult politic și în corelare cu o vizită pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o face în țara respectivă, iar în funcție de aceasta se anunță momentul aprobării”, a declarat Dragoș Pîslaru. 

De altfel, acesta a confirmat declarațiile fostului ministru al investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, privind transmiterea ultimelor clarifiări către Comisia Europeană.

„Este absolut corect și verificat și de mine intern, între instituțiile europene și asta înseamnă, de fapt, că cel mai probabil în luna noiembrie ar fi posibil să primim și noi prefinanțare în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, ulterior urmând să antamăm și împrumuturile într-o fază ulterioară, pentru a ajunge la cele 3,3 miliarde la care vom avea acces, echivalând cu cei 13% din suma totală”, a precizat eurodeputatul Renew Europe.

Citiți și Cristian Ghinea: PNRR-ul României intră azi pe circuitul de avizare al Comisiei Europene, de unde vom avea 29,2 mld. de euro și sute de investiții de reforme în următorii ani

De asemenea, în interviul acordat caleaeuropeana.ro. în contextul prezentării discursului privind Starea Uniunii de către președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, eurodeputatul Dragoș Pîslaru a mai vorbit despre lanțuri valorice, autonomie strategică, tineri, economie socială, digitalizare și industria de îngrijire, domeniu pentru care acesta și-a exprimat un interes aparte și care poate poziționa România pe harta europeană.

România, hub de excelență în industria de îngrijire

La intersecția dintre economie și sănătate se află industria de îngrijire care presupune a cupla tendințele demografice cu faptul că există un Pilon European al Drepturilor Sociale, axat pe asigurarea serviciilor medicale și accesului la acestea pentru cei care sunt deja în populația ocupată, cu economia argintie, care se referă la reconfigurarea oportunităților pentru persoanele în vârstă.

„La această intersecție există o industrie de îngrijire care îți permite să-ți prelungești viața fără a mai avea suferințe, care implică prevenție și reducerea facturii în sistemul medical. Sunt câteva lucruri care ar putea ajuta România să devină un hub de excelență în tratamente care țin, de exemplu, de geriatrie, paliație sau de balneo, sector pe care noi îl atașăm de turism. De aici, dacă am suprapune o componentă medicală și de îngrijire, am putea crea niște debușee în chirurgia estetică sau în stomatologie, unde România a găsit niște nișe extraordinare”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Totuși, pentru a realiza aceste lucruri, eurodeputatul spune că este nevoie de o coalizare a agenților care au capacități de cazare și care pot intra în contact direct cu lumea medicală și de îngrijire. „Noi avem o zonă de recuperare care poate fi asociată cu cele de geriatrie și baleno sub un branding public de tipul Ana Aslan, care ne-ar da o recunoaștere internațională facilă pe proceduri”, a adăugat acesta. 

Naționalismul românesc, tradus prin ambiții legate de digitalizare și ecologizare

Dragoș Pîslaru a vorbit și despre oportunitățile României de a face performanță în domeniul tehnologic, digital și climatic printr-o coalizare a forțelor din mediul public și privat și prin depășirea mentalității de „cârpaci”.

„În România avem mereu dilema între a repara chestii de bază și progres, iar dacă vom rămâne în paradigma asta de gândire, mereu vom cârpi și vom rămâne în urmă, să recuperăm decalaje. Acest lucru nu reflectă ambițiile noastre. Mi-ar placea ca naționalismul românesc să țină de ambiția noastră și de capacitatea de a pune în operă un viitor bazat pentru tehnologizare, decarbonizare și respect pentru climă. România poate aduce valoare adăugată pe componenta de hardware, digital, de semiconductori, electronică, unde România are o tradiție și un învățământ care este destul de performant și nu numai. Însă noi nu avem această mapare a domeniilor în care poate performa”, a spus eurodeputatul român. 

Potrivit acestuia, există participări punctuale în proiectele de interes european, „avem pe ici, pe colo niște idei”, dar România este departe de a avea un parteneriat public-privat „care să vadă aceste lucruri pe care le discutăm la Strasbourg ca fiind oportunitatea pentru care pun mâna pe telefon, găsesc parteneri în zona publică și privată și creează un proiect de anvergură”.

Membrii grupului Renew Europe din Parlamentul European așteaptă din partea Comisiei Europene o propunere legislativă care să garanteze atât condițiile de muncă și de protecție socială pentru lucrătorii platformelor digitale, cât și flexibilitatea acestora din urmă, care a fost un factor cheie pentru atractivitatea și reziliența domeniului în perioada pandemiei, a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe”, în intervenția sa din plen, luni, 13 septembrie, pe marginea dezbaterii privind condițiile de muncă și protecție socială ale lucrătorilor platformelor digitale. 

„Vreau să încep prin a o felicita pe colega noastră din Renew Europe, Sylvie Brunet, pentru munca excelentă pe care a depus-o pentru acest raport de inițiativă; a reușit să găsească un echilibru excelent între două laturi ale unei dezbateri spinoase și cred cu tărie că acest text trebuie să ne servească drept exemplu pentru viitor Comisiei Europene pentru propunerea legislativă la care lucrează. Cuvântul cheie aici este echilibru, echilibrul între drepturile sociale solide, pentru care europenii s-au luptat zeci de ani, și spiritul de inovație și antreprenoriat în tehnologie pentru care sper să nu fie nevoie să ne luptăm alte zeci de ani ca să-l păstrăm și să-l dezvoltăm. Adevărul pentru platforme este că spațiul legislativ vag a început să fie tot mai problemativ. Niște principii generale care asigură o protecție de ambele părți ale relației de muncă sau colaborare sunt vitale pentru evitarea erorilor, abuzurilor și atacurilor împotriva platformelor digitale. Trebuie păstrat echilibrul și între tipurile de platforme, iar cerințele pentru companii trebuie adaptate la dimensiunile acestora. Sigur, este bine să avem principii generale de protecție a lucrătorilor care colaborează cu ele, dar și spațiu pentru subsidiaritate pentru statele membre. Cu siguranță elementele cheie sunt transparența și accesul la deciziile de operare, la cadrul în care colaborarea cu platformele digitale este oferită și gestionată de către acestea cu scopul clar de a proteja lucrătorii și drepturile acestora. Dar la fel de importantă este și predictibilitatea legală pentru antreprenori și investitori și spațiul de libertate pentru inovare. Flexibilitatea platformelor este ceea ce le face atractive pentru lucrători, dar și pentru utilizatori, iar aceasta nu trebuie îngrădită artificial sau din cauza fricii. Să nu uităm că platformele digitale au fost vitale în timpul pandemiei: ele au ținut în viață mii de restaurane europene, de furnizori de servicii, au generat locuri de muncă și venituri, iar tocmai flexibilitatea lor a fost factorul cheie în reziliența domeniului. Așteptăm, așadar, o propunere din partea Comisiei care să fie atentă la aceste componente și care va fi gândită pentru viitor și pentru cetățeni, nu motivată de fricile trecutului”, a afirmat eurodeputatul Dragoș Pîslaru. 

Activitatea pe platformele online contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în UE, întrucât oferă noi oportunități și reduce barierele de intrare pe piața muncii. Prin urmare, le poate permite oamenilor să rămână sau să devină activi din punct de vedere economic. Munca pe platforme poate aduce o flexibilitate sporită și venituri suplimentare.

Cu toate acestea, natura sa complexă și fluidă ridică provocări importante pentru elaborarea politicilor. Anumite tipuri de muncă pe platformă pot fi asociate cu condiții de muncă precare, reflectate în lipsa de transparență și previzibilitate a acordurilor contractuale, în probleme de sănătate și siguranță și în accesul inadecvat la protecție socială.

În orientările sale politice, președinta von der Leyen a subliniat că “transformarea digitală aduce schimbări rapide care afectează piețele noastre de muncă”. Aceasta și-a asumat angajamentul de a „analiza modalitățile de îmbunătățire a condițiilor de muncă ale lucrătorilor de pe platforme”. Programul de lucru 2021 al Comisiei a anunțat o inițiativă legislativă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor de pe platforme până la sfârșitul anului 2021.

Comisia a întreprins schimburi extinse cu diferite părți interesate, iar lansarea în februarie a consultării partenerilor sociali reprezintă o etapă importantă în procesul de definire a unei inițiative a UE privind munca pe platformă. Această consultare în două etape este un proces deschis, iar contribuția partenerilor sociali va juca un rol crucial în definirea conținutului și a tipului de instrument, precum și a naturii sale juridice.