Mai mult, Dragoș Pîslaru a amintit că statele membre cu un procent peste media UE de tineri care nu au un loc de muncă, educație sau formare (NEET) între 2017 și 2019 ar trebui să aloce cel puțin 12,5% din resursele lor FSE+ pentru a-i ajuta să-și îmbunătățească abilitățile sau să găsească un loc de muncă de bună calitate, iar alte state membre ar trebui să le aloce de asemenea resurse, de preferință prin implementarea schemelor consolidate de garanție pentru tineret.

„La inițiativa PE, cel puțin un sfert din fonduri vor fi alocate măsurilor care încurajează egalitatea de șanse pentru grupurile defavorizate, inclusiv comunitățile marginalizate precum romii și azilanții, pentru a reduce barierele de pe piața muncii, a combate discriminarea și a aborda inegalitățile în materie de sănătate”, a mai spus el.

De asemenea, eurodeputatul român a punctat că actualul Fond pentru ajutor european pentru cei mai defavorizați (FEAD) a fost integrat în noul FSE+, la fel ca Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri (YEI) și programul UE pentru ocuparea forței de muncă și Inovare socială (EaSI).

„Conform noilor reguli, toate statele membre vor trebui să cheltuiască cel puțin 3% din fondurile lor pentru hrană și asistență materială de bază pentru a atenua formele sărăciei extreme, cea care contribuie cel mai mult la excluziunea socială”, a conchis Dragoș Pîslaru în mesajul său. 

Eurodeputatul PLUS Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European în implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență a ținut un discurs la prima sesiune plenară la Strasbourg de la începutul pandemiei, unde eurodeputații au dezbătut cele 27 de Planuri Naționale de Redresare și Reziliență ale tuturor statelor membre UE. 

Parlamentul European a votat, în această sesiune plenară, o rezoluție la care eurodeputatul este  co-semnatar, cu comentarii generale despre procesul de evaluare a planurilor.

„În calitate de coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, privesc cu recunoștință în urmă, la tot ceea ce am realizat, împreună, în decurs de un an. Am vorbit în numele a 450 de milioane de cetățeni europeni într-o singură voce și am reușit să lansăm cel mai mare instrument financiar creat vreodată de Uniunea Europeană”, a transmis Dragoș Pîslaru. 

„Dorința mea este ca, peste trei ani, să privim cu toții către această facilitate și să o vedem drept o moștenire de succes. Dar pentru a realiza acest lucru, statele membre trebuie să respecte niște principii solide pentru care Parlamentul European în general și noi, grupul Renew Europe în special, am luptat în timpul negocierilor”, a adăugat acesta. 

În discursul său, eurodeputatul a subliniat că toate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență cer responsabilitate democratică. În acest sens, Parlamentul European își va exercita pe deplin dreptul de control până la sfârșitul acestui instrument, iar acest proces va implica și va folosi experiența tuturor statelor membre UE. 

„Numai împreună cu toți reprezentanții cetățenilor UE putem transforma această facilitate în rezultate”, a mai spus el. 

Potrivit eurodeputatului, cele 27 de planuri naționale trebuie să genereze valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene. 

„Am creat șase piloni de reforme și investiții pentru a încuraja convergența economică, coeziunea socială și teritorială în întreaga UE. Putem face acest lucru numai dacă reformăm și investim în toți cei șase piloni.

În final, acesta a amintit că Mecanismului de Redresare și Reziliență fost creat pentru generația următoare.

„Copiii și tinerii trebuie să fie întotdeauna la baza planurilor noastre. Pentru ei am făcut acest plan și despre asta este această rezoluție. Le datorăm un viitor decent, durabil, digital și prosper”, a conchis Dragoș Pîslaru,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – bazat pe reforme și investiții – a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până la 31 decembrie 2023 și puse în aplicare până la 31 decembrie 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. Din cele 29,2 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi, iar 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Comisia Europeană la dobânzi avantajoase.

Eurodeputatul PLUS Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE în implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, speră că, peste ani, această facilitate să fie privită drept ” una dintre moștenirile de succes ale acestei legislaturi europene”.

În calitate de reprezentant al Renew Europe, acesta s-a numărat printre cei șapte speakeri ai dezbaterii despre ”Rolul parlamentelor naționale în implementarea PNRR” de la COSAC, cea mai mare dezbatere anuală organizată de Parlamentul European și parlamentele naționale ale tuturor statelor membre UE.

”Privesc cu satisfacție realizările ultimului an: am reușit lansarea celui mai important și mai semnificativ instrument financiar creat vreodată de UE”, a precizat Pîslaru.

Eurodeputatul român a explicat că Mecanismul de redresare și reziliență ”a fost gândit pentru generația următoare, iar copiii și tinerii trebuie să fie în centrul planurilor noastre inclusiv dincolo de el. Le datorăm un viitor decent, sustenabil, digital și prosper, sprijinit pe șase piloni de reforme și investiții menite să stimuleze convergența economică, coeziunea socială și teritorială în spațiul UE”, a subliniat Dragoș Pîslaru.

Acesta a punctat că ”planurile naționale de redresare și reziliență cer responsabilitate democratică”, dând asigurări că ”Parlamentul European își va exercita pe deplin drepturile de control până la sfârșitul implementării planurilor”.

”Ceea ce îmi doresc este ca, peste ani, să privim în urmă către această facilitate drept una dintre moștenirile de succes ale acestei legislaturi europene”, a mai spus Pîslaru.

Europarlamentarul a participat ieri la dezbaterea privind o Europă Socială, desfășurată sub aceeași umbrelă COSAC, în cadrul căreia a făcut apel la sprijinirea noii generații prin investim în competențe, ca viitori lucrători din economia națională și europeană. 

De altfel, acesta a subliniat că ”obiectivele sociale și economice nu mai pot fi tratate decât împreună, ceea ce înseamnă că trebuie să identificăm soluții comune și să identificăm politicile care deopotrivă cresc competitivitatea UE și coeziunea în societate”.

COSAC este organizată la fiecare șase luni în parlamentul statului membru care deține președinția în aceste șase luni, cu participarea parlamentelor naționale și a Parlamentului European, precum și a statelor candidate la Uniunea Europeană sau sunt în curs de aderare, care participă la întâlnire în calitate de observatori.