Connect with us

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Persoanele cu autism au nevoie de o societate incluzivă. Nicio dizabilitate nu ar trebui să fie un impediment pentru o viață independentă

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

De Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) transmite că persoanele cu autism au nevoie de o societate incluzivă, care să le pună în valoare și să le garanteze independența.

Ziua internaţională de conştientizare a autismului este marcată anual la 2 aprilie, ca urmare a deciziei Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007.

 

„(…) nicio dizabilitate nu ar trebui să fie un impediment pentru o viață independentă. Persoanele cu autism pot învăța și pot lucra. Pentru asta avem nevoie de o societate incluzivă capabilă să-i pună în valoare, o societate care să le garanteze accesul la educația de calitate necesară pentru dezvoltarea competențelor. Competențe care le vor facilita apoi accesul și integrarea pe piața muncii”, transmiste eurodeputatul Dragoș Pîslaru. 

Sloganul campaniei, ales în 2021 de Organizația Națiunilor Unite, – Incluziunea persoanelor cu autism la locul de muncă: provocări și oportunități într-o lume post-pandemică – atrage atenția asupra practicilor discriminatorii și stigmatizării la locul de muncă, obstacole majore pentru persoanele cu autism.

Potrivit acestuia, efortul trebuie să fie comun și să implice deopotrivă sectorul public și cel privat.

„Doar prin implicarea noastră, a tuturor, vom avea o societate în care diversitatea este îmbrățișată. O societate incluzivă în care toți cetățenii se pot bucura, fără discriminare, de drepturile individuale și colective!”, subliniază politicianul.

Studiile recente arată că, în Uniunea Europeană, peste cinci milioane de persoane sunt afectate de autism. Prin diagnosticarea la timp și urmând terapia potrivită, peste jumătate dintre copiii cu autism pot ajunge să ducă o viață independentă.

Comisia Europeană a prezentat la 3 martie, o Strategie ambițioasă privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), pentru a asigura participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din UE și din afara acesteia, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale politicilor UE.

Noua strategie se bazează pe cea precedentă, și anume Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, și contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care servește drept busolă politicilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din Europa și cu privire la care Comisia va adopta un plan de acțiune în această săptămână. De asemenea, Strategia sprijină punerea în aplicare de către UE și a statelor sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la nivel UE și național.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de PE pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a transmis că România a fost lăudată pentru consultările publice organizate în vederea elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce a reieșit că alte 13 state membre nu au dialogat cu partenerii sociali.

Dragoș Pîslaru a transmis acest mesaj în contextul în care mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de redresare și reziliență, adică acele documente strategice care le vor oferi acces la 672,5 miliarde de euro pentru reforme și investiții. De asemenea, Parlamentul European va primi de la Comisie planurile de îndată ce vor fi disponibile.

Mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de…

Posted by Dragoș Pîslaru on Monday, 19 April 2021

 

Fac parte din grupul Parlamentului European de monitorizare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, una dintre victoriile obținute în negocierile cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană. M-am interesat în ultimele luni și cu precădere în această săptămână de stadiul de redactare al planurilor. Am vorbit cu zeci de organizații de tineret, cu autorități locale și regionale, parteneri sociali, cu companii. Iar zilele trecute am vorbit cu 40 de organizații și forumuri naționale de tineret. Și mi-a părut rău să văd că nu își văd viitorul atât de luminos pe cât noi l-am imaginat pentru ei în acest mecanism. De ce? Fiindcă guvernele multor state membre nu au invitat absolut deloc la dialog organizațiile de tineret pe durata elaborării planurilor naționale, în ciuda faptului că Parlamentul European a insistat pe faptul că un plan național nu poate niciodată să fie coerent dacă nu există transparență și consultare cu cetățenii, cu organizațiile societății civile, cu autorități locale și regionale. În acest moment am informații că 13 state membre nu au ținut cont de Articolul 18 al Mecanismului de Redresare și Reziliență, care prevede că acestea trebuie să trimită Comisiei Europene un rezumat al consultărilor realizate cu parteneri sociali, organizații ale societății civile, în special organizații de tineret. Ce vor trimite, o foaie goală? România a fost lăudată. 12 dezbateri publice cu 3900 de participanți care au dat naștere la 1700 de propuneri de reforme și investiții. Și m-am bucurat că putem da un exemplu că se poate, că scuzele de lipsă de timp și de resurse nu pot exista atunci când vorbim de măsuri cu impact crucial asupra societății”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru a mai spus că, alături de Dacian Cioloş, Luis Garicano și Valérie Hayer, a înaintat o scrisoare către vicepreședintele Executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis și către Comisarul pe Economie Paolo Gentiloni în care le-au prezentat ceea ce au aflat și le-au adresat trei întrebări cu privire la acțiunile întreprinse de Comisia Europeană pentru a se asigura că statele membre consultă actorii naționali; consecințele pentru țările care nu au făcut acest lucru; și la modul în care Comisia Europeană poate asigura PE că societatea civilă și autoritățile locale vor fi implicate cu adevărat în implementarea planurilor. 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene,weekendul trecut, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Citiți și Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, întâlniri cu „multe ore de discuții” cu echipele tehnice ale Comisiei Europene: Suntem pe drumul cel bun

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

INTERVIU Eurodeputatul Dragoș Pîslaru prefațează negocierile dintre România și Comisia Europeană privind PNRR: Miza este mare și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupițu

România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență pe care Guvernul l-a trimis la Comisia Europeană, se află într-“o săptămână crucială”, iar Bucureștiul trebuie să explice la Bruxelles că are o “voință politică” vis-a-vis de investițiile și reformele propuse prin PNRR, a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro aprobat de instituțiile UE, Pîslaru a prefațat mizele vizitei la Bruxelles a ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta cu Comisia Europeană toate componentele detaliate ale PNRR pe care Guvernul le-a trimis executivului european. Mai mult, el a precizat că această vizită arată “miza atât de mare” pe care acest plan o are pentru România, subliniind că PNRR-ul propus de țara noastră este singurul care are o componentă mare din punct de vedere al finanțării pentru domeniul transporturilor, fiind necesară explicarea acestor lucruri la Comisia Europeană.

Este o săptămână crucială pentru partea aceasta de Plan Național de Redresare și Reziliență“, a spus Pîslaru, într-un interviu în care a prezentat pe larg maratonul de întâlniri pe care le-a avut săptămâna trecută cu decidenții și oficialii statului român, inclusiv cu președintele Senatului, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul finanțelor publice sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Administrației Prezidențiale.

Întâlnirea cu ministrul Cristian Ghinea “a fost una dintre primele întâlniri pe care le-am avut săptămâna trecută, am fost la minister”, a precizat eurodeputatul.

“Nu întâmplător am vrut să mă întâlnesc pentru că practic se joacă acum ultimele cărți cu privire la pregătirea PNRR. Anunțul pe care eu îl anticipasem încă de duminica trecută era că avansăm bine și am avut confirmarea publică din partea ministrului Ghinea și a Ministerului. Planul are mai multe elemente care practic oglindesc cei șase piloni pe care i-am stabilit la nivel european în regulament. Sunt șase piloni – tranziție verde, tranziție digitală, competitivitate economică, social, coeziune teritorială, reziliență și sănătate și ultimul este pilonul de copii și tineri unde intră componenta de educație. La fiecare din acești piloni avea mai multe componente, pot fi două – trei în funcție de ambiția și reformele pe care România le pregătește. Vestea este că Ministerul a trimis toate componentele extinse către Comisia. Este deja a doua iterație. Prima iterație este un dialog cu privire la ideile pe care Guvernul le avea pe fiecare componentă, acum avem primele lucruri scrise și concrete care îndeplinesc cerințele Comisiei în materie de redactare”, a detaliat europarlamentarul.

Dragoș Pîslaru, care face parte acum din echipa de monitorizare a Parlamentului European privind MRR și PNRR-urile tuturor statelor membre, a spus că etapa acestor discuții dintre Guvernul României, prin MIPE, și Comisia Europeană țin de argumentarea tehnică și de faptul că România trebuie să le  detalieze reformele și investițiile pe care le propune.

“Asta este foarte important pentru că “trebuie să explicăm de ce ne costă cât spunem că o să ne coste, care este gradul de maturitate al proiectelor, în ce stadiu sunt ele, de ce terminăm până în 2026”, a completat el.

În continuare, el a insistat că “timing-ul vizitei lui Cristian Ghinea la Bruxelles nu este deloc întâmplător” având în vedere miza deosebită.

“Ca să obții niște decizii pozitive pe niște lucruri pe care le-ai transmis oficial ajută foarte mult să fii la Bruxelles alături de cei care iau deciziile acestea. Până acum, în negocieri similare, România nu a avut aceste calități de a ști cum funcționează lucrurile în Comisia Europeană. Negocierile erau ceva de genul: noi stăteam acasă și așteptam să vină un funcționar din Comisia Europeană care să ne zică ce îi place și ce nu. Or, Cristian Ghinea exact asta face acum. Preîntâmpină acest lucru prin faptul că are niște întâlniri la nivel de comisari sau de directori generali în care explică că avem o voință politică în România exprimată printr-un vot în Guvern, printr-o negociere în coaliție și că sunt niște lucruri pe care le vrem pentru România pentru că știm și credem că sunt bune”, a declarat acesta.

Dragoș Pîslaru a mai spus că planul României are o specificitate care îl individualizează față de toate celelalte planuri naționale.

Este singurul plan care are o componentă de infrastructură la dimensiunile pe care le are. Vă readuc aminte: 3,5 miliarde de euro pe infrastructură rutieră, încă 1 miliard de euro pe infrastructură feroviară. Cu o astfel de alocare care se duce spre 15% România iese clar în evidență“, a precizat el.

Întrebat despre necesitatea unei abordări integrate de finanțare prin cele 30 miliarde de euro disponibile prin PNRR și celelalte aproximativ 50 de miliarde de euro din CFM 2021-2027, Pîslaru a răspuns: “Logica este că componentele din masterplan care ar dura mai mult de 2026 vor fi finanțate cu predilecție din Cadrul Financiar Multianual, în timp ce componentele pe care chiar reușim să le terminăm până în 2026 le putem finanța prin PNRR”. 

“Anumite segmente care pot fi terminate, intenția ar fi să fie finanțate prin PNRR. Ca să închei această idee, dacă aș fi un funcționar public la Bruxelles care primește planuri pe componenta de transport de la mai multe state membre, m-aș gândi cumva în medie, dar vine România cu o chestie complet diferită. Prima tentație ar fi să întreb de ce vrea atât de mulți bani pe componenta de transport. Aici este o chestiune clară de voință politică și de prioritate națională. Noi am rămas în urmă față de Uniunea Europeană la infrastructura de transport și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie. Este foarte simplu, iar aceasta nu este o negociere tehnică. Norocul este că avem un comisar pe transport (n.r. – Adina Vălean) care ne-a creat un pic de cadru favorabil pentru cererea asta. Încep să se alinieze lucrurile: Parlament, Comisie, guvern național deci Consiliu. Eu cred că sunt motive de optimism”, a mai adăugat europarlamentarul USR PLUS & Renew Europe.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), lansat în dezbatere publică luna trecută, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, vizită de lucru la Președinție: Am analizat cum putem fructifica măsurile din PNRR pentru copii și tineri

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a efectuat miercuri, 7 aprilie, o vizită de lucru la Administrația Prezidențială, pentru a analiza împreună cu Ligia Deca, consiliera pe educație a președintelui Klaus Iohannis, modalitățile în care măsurile pentru viitoarea generație incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pot fi fructificate la maximum.

Am mers astăzi și la Administrația Prezidențială, unde am analizat împreună cu Ligia Deca, consiliera președintelui…

Posted by Dragoș Pîslaru on Wednesday, 7 April 2021

„Am mers astăzi și la Administrația Prezidențială, unde am analizat împreună cu Ligia Deca, consiliera președintelui Klaus Iohannis în Departamentul Educație și Cercetare, eforturile noastre de a include pilonul pentru copii și tineri în PNRR. Mai exact, cum putem fructifica la maximum aceste măsuri, acum că vom extinde efortul și prin activitatea mea în privința Garanției pentru Copii, strategie esențială pentru generația următoare”, a transmis eurodeputatul într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, toate acestea cer coerență și un pachet de măsuri integrate, concentrate pe tot parcursul individual al copilului, de la naștere – nevoi -, până când devine apt pentru piața muncii – acces și oportunitate.

„Știm că Educația este o temă cheie a Președinției, iar inițiativa „România Educată” propune rute complete pentru parcursul tinerilor. Astfel de abordări vin să susțină pentru noua generație de români un viitor real și prosper, pornind de la elementele de bază – nutriție, locuire etc., dar și oferindu-i competențele și oportunitățile necesare”, a explicat politicianul Renew Europe.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare „Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

Documentul integral – Planul Național de Redresare și Reziliență – poate fi consultat aici.

Pilonul 5 – Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), cuprinde o componentă care se axează pe proiectul emblematic al președintelui Klaus Iohannis, România Educată, care prevede măsuri pentru consolidarea infrastructurii școlare și universitare. Bugetul inițial de negociere cu care Guvernul va merge la Comisia Europeană este de 2 miliarde de euro.

De asemenea, în cadrul Pilonului 6 – Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro), prima componentă se referă tot la România Educată, cu măsuri axate pe reducerea abandonului școlar la nivel național. Pentru implementarea de măsuri asociate acestei componente, România va merge la Comisia Europeană cu un buget inițial de negociere de 636 de milioane de euro.

La acestea se adaugă și măsurile înscrise în Pilonul 2 – Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro), tot sub egida proiectului România Educată, care prevede măsuri pentru digitalizarea educației, dintr-un buget inițial de 780 milioane de euro.

PNRR cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

În total, în urma negocierilor președintelui Klaus Iohannis cu omologii europeni la summitul decizional din 17-21 iulie 2020, România va putea beneficia în anii următori de 79,94 miliarde de euro, incluzând aici și fondurile prevăzute în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, între care politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și fondul pentru o tranziție justă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Daniel Buda11 mins ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru22 mins ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de PE pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO27 mins ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.1 hour ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA1 hour ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA16 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE18 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending