Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru a sprijini această categorie de cetățeni în timpul pandemiei COVID-19, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), miercuri, din Parlamentul European, cu prilejul unei dezbateri privind introducerea unor măsuri sociale specifice pentru gestionarea crizei de sănătate. 

În mai 2020, Comisia a propus noi modificări ale Regulamentului privind dispozițiile comune și ale Regulamentului FEAD, ca răspuns la epidemia de COVID-19 și la nevoile tot mai mari. Aceste modificări măresc fondurile disponibile pentru FEAD în anii 2020, 2021 și 2022, ca parte a majorării resurselor alocate politicii de coeziune în cadrul bugetului UE pentru perioada 2014-2020.

În aprilie 2020, Comisia luase deja inițiativa de a modifica FEAD, ca parte a pachetului de măsuri intitulat Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+). Respectivul pachet a acordat mai multă flexibilitate și lichiditate statelor membre.

„Renew Europe a sprijinit propunerea Comisiei și a contribuit substanțial la dezbateri. Suntem mulțumiți de această majorare a sumelor care vor merge către persoanele care au atât de multă nevoie de ajutor în aceste zile negre de pandemie. În România, FEAD se implementează prin Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Pentru acești oameni aflați în dificultate, procentul de 3% cu care majorăm finanțarea poate face diferența între viață și moarte”, a transmis eurodeputatul român. 

În acest context, Dragoș Pîslaru a precizat că este important ca statele membre să facă acum două lucruri: să profite la maxim de această oportunitate, dar și să se asigure că sursa acestor finanțări este comunicată corespunzător.

„Banii trebuie să se transforme în alimente și în materiale vitale pentru oamenii care nu și le permit. Distribuite eficient, amplu, folosind toate mijloacele necesare în toate regiunile, în special în cele mai dificile sau îndepărtate. Utilizarea acestei majorări este voluntară, într-adevăr, dar eu cred ca statele membre ar trebui să profite de ea.  Nu în ultimul rând, acest program trebuie comunicat mai bine; este un răspuns direct, european, de solidaritate la suferința celor vulnerabili. Este un argument pentru o Europă mai puternică și cu prerogative crescute”, a mai spus eurodeputatul Renew Europe. 

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) sprijină acțiunile statelor membre menite să ofere alimente și/sau asistență materială de bază celor mai sărace categorii ale populației. În afară de alimente, asistența acordată include îmbrăcăminte și alte articole esențiale pentru uz personal, de exemplu, încălțăminte, săpunuri și șampon.

De asemenea, asistența materială trebuie să meargă mână în mână cu măsurile de incluziune socială, în special cu serviciile de consiliere și sprijin care își propun să ajute persoanele afectate să iasă din sărăcie.

Autoritățile naționale pot sprijini, de asemenea, acordarea de asistență nematerială celor mai defavorizate persoane, pentru a le ajuta să se integreze mai bine în societate.

FEAD va ajuta persoanele defavorizate să facă primii pași pentru a scăpa de sărăcie și excluziune socială.

Fondul va contribui la satisfacerea celor mai elementare nevoi ale acestor persoane, o condiție esențială pentru a le permite să obțină un loc de muncă sau să urmeze un curs de formare, precum cele sprijinite prin Fondul Social European (FSE).

Parlamentul European a aprobat marți, cu o majoritate largă, Instrumentul pentru Asistență Tehnică, dosar coordonat de eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR-PLUS, Renew Europe) în calitate de raportor.

Raportul privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică a fost adoptat cu 540 de voturi pentru, 75 împotrivă și 77 de abțineri.

“Ca parte a pachetului de recuperare, acest instrument este esențial pentru pregătirea, modificarea, implementarea și revizuirea planurilor naționale pe care statele membre le vor prezenta pentru a accesa banii din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Dacă acest instrument va fi folosit corect, pentru a pregăti planurile naționale de recuperare și reziliență, pentru a accesa fondurile necesare reformelor și investițiilor, pentru a crea un viitor durabil și echitabil economic și social, vom deveni cu adevărat mai rezistenți la provocările viitoare”, a scris Dragoș Pîslaru, pe Facebook, după anunțarea rezultatelor votului.

În prealabil, Instrumentul pentru Asistență Tehnică a fost adoptat săptămâna trecută în Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European. În aceeași zi, Comisia pentru bugete a aprobat și Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Instrumentul pentru asistență tehnică este considerat esențial în pregătirea și implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență post-pandemie ale statelor membre. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a ajuns la un acord cu Consiliul UE privind acest instrument la 15 decembrie anul trecut.

La 28 mai 2020, Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament privind un instrument de sprijin tehnic care să înlocuiască Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS). Prin intermediul noului Instrument de sprijin tehnic, Comisia va putea continua să ofere expertiză individualizată la fața locului, astfel încât statele membre să dispună de capacitatea instituțională și administrativă necesară pentru a elabora și a pune în aplicare reforme de promovare a creșterii și să poată consolida reziliența economiilor europene post-pandemie prin intermediul unor structuri administrative eficiente și funcționale.

În acest scop, similar PSRS, Instrumentul de sprijin tehnic va urmări să ofere statelor membre solicitante pe o bază voluntară sprijin tehnic pentru a-și consolida capacitatea instituțională și administrativă în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. În contextul planului de redresare, acesta va sprijini pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, a reformelor și a investițiilor legate de tranzițiile ecologice și digitale. Tipul de asistență pe care îl poate oferi se referă, printre altele, la evaluări de impact sau bugetare.