Connect with us

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Rezultatele alegerilor din RM, o reafirmare clară a destinului proeuropean! Victoria PAS este victoria Moldovei

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Rezultatele alegerilor anticipate din Republica Moldova, de duminică, câștigate de formațiunea PAS a președintei Maia Sandu, sunt o reafirmare clară a destinului proeuropean al acestei țări, a afirmat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), într-un mesaj de felicitare către cetățenii și conducerea de peste Prut. 

„Moldova face un PAS decisiv spre Europa! Rezultatele alegerilor de ieri, o reafirmare clară a destinului proeuropean, ne-au umplut de speranță. Victoria PAS, care sub leadershipul exemplar exercitat de Maia Sandu a câștigat încrederea a 52,8% din votanți. Victoria unui partid tânăr, cu un discurs echilibrat și proeuropean, este victoria Moldovei. Așa cum este, de altfel, și scorul infim obținut de reprezentanții AUR, care nu i-au convins pe cetățenii moldoveni că merită voturile lor”, scrie Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul român laudă „familia noastră de peste Prut” pentru trei chestiuni punctuale:

  • Participarea mare la vot, care semnifică maturitatea civică a cetățenilor – au votat peste 48,41% dintre moldovenii cu drept de vot. Comparativ, prezența la vot la ultimele alegeri parlamentare din România a fost 31,84%.

„Merită să luăm aminte și, pe viitor, să urmăm acest exemplu: ei au înțeles că în ștampila lor de vot nu stă doar un drept constituțional fundamental, ci și responsabilitatea de a trimite în Parlament oameni competenți, care să pună bunăstarea cetățenilor înainte de toate, politicieni capabili să implementeze reformele de care Moldova are nevoie”, subliniază Pîslaru,

  • Organizarea alegerilor, care a înlesnit locuitorilor din Republica Moldova și din diaspora exercitarea dreptului de vot și numărarea rapidă a voturilor, în ciuda faptului că 22 de partide au intrat în această cursă electorală;
  • Discursul unui partid tânăr, pro-european, care a reușit să mobilizeze cetățenii dornici de schimbare reală.

Acum, Chișinăul își poate asuma cu fermitate reformarea justiției și a administrației publice, desfășurarea în bune condiții a scrutinului parlamentar fiind primul pas pentru deblocarea pachetului de asistență financiară în valoare de până la 600 de milioane de euro anunțat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova. Felicitări, Maia Sandu și PAS, felicitări, dragi cetățeni ai Republicii Moldova!”, a adăugat Dragoș Pîslaru.

După procesarea tuturor voturilor exprimate în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova, PAS a acumulat 52,8% din voturi (63 de mandate), Blocul comuniştilor şi socialiştilor (BeCS) – 27,17% (32 de mandate), iar Partidul Şor – 5,74% din voturi (6 mandate), informează Agerpres.

La alegerile parlamentare anticipate au participat 1,447 milioane de alegători sau 48,41% din totalul votanţilor înscrişi pe listele electorale. Peste hotare au votat peste 212.000 moldoveni. Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenţi electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale şi un candidat independent.

Pragul electoral pentru o formaţiune politică este de 5%, pentru un bloc electoral – 7% şi pentru candidaţii independenţi – 2%. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, fost co-negociator pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a explicat luni seară, într-un material publicat pe pagina sa, cum a reușit România să obțină aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, undă verde care a fost dată de Comisia Europeană prin vizita pe care președinta Ursula von der Leyen a efectuat-o la București. (Puteți citi pe larg despre vizita Ursulei von der Leyen la București aici).

“Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții. Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR”, a spus Pîslaru, făcând trimitere și la documentele publicate de Comisia cu prilejul aprobării planului.

Din cele 11 criterii, România a primit 10 calificative de A, doar unul B și niciunul C.

România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii.

Astfel, măsurile țin cont de recomandările pe care Comisia Europeană le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European, contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică), investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi, investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă ele, România a obținut încă șase calificative de A pentru următoarele criterii: a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat; nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”); măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung; planul are ținte, obiective și indicatori clari; există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică; planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

“România a obținut un singur calificativ B la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu”, a mai explicat Pîslaru. 

El a indicat că misiunea sa, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stea “cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”.

“Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme! Felicitări echipei de la MIPE coordonată de Cristian Ghinea pentru eforturi!”, a conchis Dragoș Pîslaru.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, subliniază colaborarea eurodeputaților români cu autoritățile locale în contextul în care deciziile de la Bruxelles influențează viața oamenilor din România și setează cadrul pentru modernizarea țării. 

„Practic, ce facem noi în Parlamentul European este tot politică internă, nu externă, pentru că gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România. Și de aceea este extrem de important ca autoritățile locale să comunice cu noi, la nivel european. Așa putem fructifica oportunitățile pe care ni le creează Uniunea Europeană, cadrul pentru modernizarea României”, a afirmat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Acesta a reamintit că Planul Național de Redresare și Reziliență nu trebuie privit ca o „finanțare abstractă”, ci că „trebuie să înțelegem că vom avea cu toții de câștigat concret din asta, câtă vreme rămânem la fel de implicați”.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), care oferă României aproape 30 de miliarde de euro, a fost creat de Comisia Europeană și de noi, cei din Parlamentul European. Dar foarte important e că a fost creat pornind de la ideile societății civile și proiectele unor primari serioși și puși pe treabă, care au contact direct cu nevoile comunității și care au explicat cum văd ei viitorul pentru cetățeni. Cu propunerile lor, prin problemele semnalate de ei și de voi, am ajuns să creăm cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene.  La nivel de țară, avem acum prin PNRR resursele financiare pentru a construi 440 km noi de autostradă, dar și șansa de a ne deplasa dintr-un colț al țării în altul cu trenul fără să trebuiască să petrecem pe drum o zi întreagă; sunt pregătite investiții de 3 miliarde în sănătate și investiții similare în educație; pe partea de împădurire este gata să înceapă un program de o ambiție pe care România nu a mai avut-o până acum. Și s-a muncit pe brânci pentru aceste șanse. Sunt lucruri concrete care să permită românilor să își recâștige încrederea și ambiția”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.

Citiți și Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe, USR PLUS) consideră că cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028 în condițiile unei guvernări stabile și a predictibilității economice și fiscale. 

„Ca perspectivă, cu o guvernare stabilă în care noi am seta niște reguli, la modul cel mai onest, cel mai devreme am putea să intrăm în 2026 în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, și apoi în zona euro în 2028. Acesta este cel mai optimist scenariu în condițiile în care nu mai avem prim-ministrul de astăzi, intrăm la guvernare și suntem lăsați să așezăm țara pe făgaș”, a afirmat Dragoș Pîslaru, la Timișoara, într-o dezbatere cu colegii eurodeputați din USR PLUS.

Aderarea la euro presupune, pe de o parte beneficiile totale legate de finanțare mai ieftină, de lipsa de volatilitate, deci o inflație mai scăzută, iar pe de altă parte, reducerea gradului de libertate de a interveni în economie prin deprecierea monedei naționale.

„În momentul în care economia românească are un șoc asimetric – de exemplu suferă de un lucru pe care ni-l provocăm numai noi, în România, știu eu, o criză politică, sau pur și simplu, din presiunea pe care o ai între niște orașe care încearcă să ducă stindardul dezvoltării economiei și o zonă rurală pauperă, săracă -, ajustările pe care tu le poți face astfel încât să reglezi bugetul și modul în care se derulează activitatea economică se pot face prin depreciere de monedă. Dacă noi de exemplu intrăm în zona euro și avem niște vulnerabilități – să zicem, economia României este în picaj, dar țările UE sunt în creștere -, politica nu poate să fie decât una unitară. Și atunci noi o să fim într-o țară care ar fi avut nevoie inclusiv de măsuri monetare personalizate și nu mai putem să le dăm. Adică politica, evident, s-ar face la Frankfurt, de către Banca Centrală Europeană”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Potrivit acestuia, momentul în care convergența reală, adică puterea de cumpărare a românilor, ar deveni cât de cât similară cu media la nivel european, atunci și dezavantajele de a avea șocuri asimetrice sunt mai scăzute.

Momentan, însă, România este „departe chiar și de intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, pentru că noi nu avem  o predictibilitate cu privire la mersul economiei sau privire la scoaterea din sărăcie a populației”, a precizat Dragoș Pîslaru. „N-ai cum să aspiri să aderi la moneda euro fără să ai o disciplină. Monetar, să zicem că BNR-ul face cum face. Dar pe partea fiscală și de soliditate a finanțelor publice trebuie să ai o disciplină similară”, a subliniat acesta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA3 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA4 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ10 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ11 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu12 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ12 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending