Connect with us

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România are un potențial imens pentru a fi reprezentată în cadrul rețelei europene Eurocities, unde se dezvoltă idei cu adevărat inovatoare pentru orașe incluzive

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

România are un potențial imens pentru a fi reprezentată în cadrul rețelei europene Eurocities, unde se dezvoltă idei cu adevărat inovatoare pentru orașe incluzive, susține eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, prin care România poate implementa reforme și investiții în valoare de 30,5 miliarde de euro. 

„Am avut o întâlnire excelentă cu Anna Lisa Boni, Secretarul General al Eurocities, cu care am discutat despre începutul unei cooperări cu un potențial important”, a scris eurodeputatul Renew Europe, într-o postare pe Facebook.

Am avut acum o întâlnire excelentă cu Anna Lisa Boni, Secretarul General al Eurocities, cu care am discutat despre…

Posted by Dragoș Pîslaru on Friday, 26 February 2021

 

Eurocities este o rețea formată din 190 de orașe din 39 de țări europene, reprezentând 130 de milioane de oameni. Prin munca în comun, schimbul de cunoștințe și activitate coordonată la nivel european, rețeaua se asigură că vocea orașelor și a oamenilor lor este auzită în Europa.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, România are un potențial imens pentru a fi reprezentată în cadrul rețelei europene, dar, din păcate, încă nu avem mulți primari români implicați și mai ales, nici un primar care până acum să fi candidat pentru Consiliul Executiv al Eurocities. „Este ceva ce sper că se va corecta și voi discuta cu primarii din USR PLUS, și nu numai, despre aceasta. Iar asta pentru că aici se pot dezvolta idei cu adevărat inovatoare”, a precizat acesta.

De asemenea, Pislaru a subliniat că potențialul unei colaborări structurate între orașe, la nivel european, este imens. „Atât la partea de influență asupra formulării de politici de investiție și modernizare ambițioase, dar și în formularea implementării pachetelor europeane de reformă”. 

Eurocities propune orașe incluzive, unde toți au o șansă la integrare socială, prospere și competitive, sănătoase și deschise, verzi, cu o viață culturală bogată și administrații inteligente și care nu sunt un obstacol pentru locuitori. Astfel de obiective bune, a menționat eurodeputatul, pot fi atinse prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, care va juca un rol cheie prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.

Mecanismul de Redresare și Reziliență, cel mai mare instrument financiar al Uniunii Europene din istorie, cu un buget de 672,5 miliarde de euro, va fi disponibil statelor membre pentru a recupera decalajele de până acum, pentru a corecta minusurile prin reforme, dar și pentru a construi pentru viitor prin investiții. România va beneficia, din acest buget, de 30,5 miliarde de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În context, Dragoș Pîslaru a precizat că va continua să invite tot mai mult primari din Eurocities la discuții și„ sper să avem vești bune despre conectarea primarilor din România la rețelele europene cât mai curând!”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

INTERVIU Eurodeputatul Dragoș Pîslaru prefațează negocierile dintre România și Comisia Europeană privind PNRR: Miza este mare și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupițu

România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență pe care Guvernul l-a trimis la Comisia Europeană, se află într-“o săptămână crucială”, iar Bucureștiul trebuie să explice la Bruxelles că are o “voință politică” vis-a-vis de investițiile și reformele propuse prin PNRR, a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro aprobat de instituțiile UE, Pîslaru a prefațat mizele vizitei la Bruxelles a ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta cu Comisia Europeană toate componentele detaliate ale PNRR pe care Guvernul le-a trimis executivului european. Mai mult, el a precizat că această vizită arată “miza atât de mare” pe care acest plan o are pentru România, subliniind că PNRR-ul propus de țara noastră este singurul care are o componentă mare din punct de vedere al finanțării pentru domeniul transporturilor, fiind necesară explicarea acestor lucruri la Comisia Europeană.

Este o săptămână crucială pentru partea aceasta de Plan Național de Redresare și Reziliență“, a spus Pîslaru, într-un interviu în care a prezentat pe larg maratonul de întâlniri pe care le-a avut săptămâna trecută cu decidenții și oficialii statului român, inclusiv cu președintele Senatului, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul finanțelor publice sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Administrației Prezidențiale.

Întâlnirea cu ministrul Cristian Ghinea “a fost una dintre primele întâlniri pe care le-am avut săptămâna trecută, am fost la minister”, a precizat eurodeputatul.

“Nu întâmplător am vrut să mă întâlnesc pentru că practic se joacă acum ultimele cărți cu privire la pregătirea PNRR. Anunțul pe care eu îl anticipasem încă de duminica trecută era că avansăm bine și am avut confirmarea publică din partea ministrului Ghinea și a Ministerului. Planul are mai multe elemente care practic oglindesc cei șase piloni pe care i-am stabilit la nivel european în regulament. Sunt șase piloni – tranziție verde, tranziție digitală, competitivitate economică, social, coeziune teritorială, reziliență și sănătate și ultimul este pilonul de copii și tineri unde intră componenta de educație. La fiecare din acești piloni avea mai multe componente, pot fi două – trei în funcție de ambiția și reformele pe care România le pregătește. Vestea este că Ministerul a trimis toate componentele extinse către Comisia. Este deja a doua iterație. Prima iterație este un dialog cu privire la ideile pe care Guvernul le avea pe fiecare componentă, acum avem primele lucruri scrise și concrete care îndeplinesc cerințele Comisiei în materie de redactare”, a detaliat europarlamentarul.

Dragoș Pîslaru, care face parte acum din echipa de monitorizare a Parlamentului European privind MRR și PNRR-urile tuturor statelor membre, a spus că etapa acestor discuții dintre Guvernul României, prin MIPE, și Comisia Europeană țin de argumentarea tehnică și de faptul că România trebuie să le  detalieze reformele și investițiile pe care le propune.

“Asta este foarte important pentru că “trebuie să explicăm de ce ne costă cât spunem că o să ne coste, care este gradul de maturitate al proiectelor, în ce stadiu sunt ele, de ce terminăm până în 2026”, a completat el.

În continuare, el a insistat că “timing-ul vizitei lui Cristian Ghinea la Bruxelles nu este deloc întâmplător” având în vedere miza deosebită.

“Ca să obții niște decizii pozitive pe niște lucruri pe care le-ai transmis oficial ajută foarte mult să fii la Bruxelles alături de cei care iau deciziile acestea. Până acum, în negocieri similare, România nu a avut aceste calități de a ști cum funcționează lucrurile în Comisia Europeană. Negocierile erau ceva de genul: noi stăteam acasă și așteptam să vină un funcționar din Comisia Europeană care să ne zică ce îi place și ce nu. Or, Cristian Ghinea exact asta face acum. Preîntâmpină acest lucru prin faptul că are niște întâlniri la nivel de comisari sau de directori generali în care explică că avem o voință politică în România exprimată printr-un vot în Guvern, printr-o negociere în coaliție și că sunt niște lucruri pe care le vrem pentru România pentru că știm și credem că sunt bune”, a declarat acesta.

Dragoș Pîslaru a mai spus că planul României are o specificitate care îl individualizează față de toate celelalte planuri naționale.

Este singurul plan care are o componentă de infrastructură la dimensiunile pe care le are. Vă readuc aminte: 3,5 miliarde de euro pe infrastructură rutieră, încă 1 miliard de euro pe infrastructură feroviară. Cu o astfel de alocare care se duce spre 15% România iese clar în evidență“, a precizat el.

Întrebat despre necesitatea unei abordări integrate de finanțare prin cele 30 miliarde de euro disponibile prin PNRR și celelalte aproximativ 50 de miliarde de euro din CFM 2021-2027, Pîslaru a răspuns: “Logica este că componentele din masterplan care ar dura mai mult de 2026 vor fi finanțate cu predilecție din Cadrul Financiar Multianual, în timp ce componentele pe care chiar reușim să le terminăm până în 2026 le putem finanța prin PNRR”. 

“Anumite segmente care pot fi terminate, intenția ar fi să fie finanțate prin PNRR. Ca să închei această idee, dacă aș fi un funcționar public la Bruxelles care primește planuri pe componenta de transport de la mai multe state membre, m-aș gândi cumva în medie, dar vine România cu o chestie complet diferită. Prima tentație ar fi să întreb de ce vrea atât de mulți bani pe componenta de transport. Aici este o chestiune clară de voință politică și de prioritate națională. Noi am rămas în urmă față de Uniunea Europeană la infrastructura de transport și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie. Este foarte simplu, iar aceasta nu este o negociere tehnică. Norocul este că avem un comisar pe transport (n.r. – Adina Vălean) care ne-a creat un pic de cadru favorabil pentru cererea asta. Încep să se alinieze lucrurile: Parlament, Comisie, guvern național deci Consiliu. Eu cred că sunt motive de optimism”, a mai adăugat europarlamentarul USR PLUS & Renew Europe.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), lansat în dezbatere publică luna trecută, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, vizită de lucru la Președinție: Am analizat cum putem fructifica măsurile din PNRR pentru copii și tineri

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a efectuat miercuri, 7 aprilie, o vizită de lucru la Administrația Prezidențială, pentru a analiza împreună cu Ligia Deca, consiliera pe educație a președintelui Klaus Iohannis, modalitățile în care măsurile pentru viitoarea generație incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pot fi fructificate la maximum.

Am mers astăzi și la Administrația Prezidențială, unde am analizat împreună cu Ligia Deca, consiliera președintelui…

Posted by Dragoș Pîslaru on Wednesday, 7 April 2021

„Am mers astăzi și la Administrația Prezidențială, unde am analizat împreună cu Ligia Deca, consiliera președintelui Klaus Iohannis în Departamentul Educație și Cercetare, eforturile noastre de a include pilonul pentru copii și tineri în PNRR. Mai exact, cum putem fructifica la maximum aceste măsuri, acum că vom extinde efortul și prin activitatea mea în privința Garanției pentru Copii, strategie esențială pentru generația următoare”, a transmis eurodeputatul într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, toate acestea cer coerență și un pachet de măsuri integrate, concentrate pe tot parcursul individual al copilului, de la naștere – nevoi -, până când devine apt pentru piața muncii – acces și oportunitate.

„Știm că Educația este o temă cheie a Președinției, iar inițiativa „România Educată” propune rute complete pentru parcursul tinerilor. Astfel de abordări vin să susțină pentru noua generație de români un viitor real și prosper, pornind de la elementele de bază – nutriție, locuire etc., dar și oferindu-i competențele și oportunitățile necesare”, a explicat politicianul Renew Europe.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare „Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

Documentul integral – Planul Național de Redresare și Reziliență – poate fi consultat aici.

Pilonul 5 – Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), cuprinde o componentă care se axează pe proiectul emblematic al președintelui Klaus Iohannis, România Educată, care prevede măsuri pentru consolidarea infrastructurii școlare și universitare. Bugetul inițial de negociere cu care Guvernul va merge la Comisia Europeană este de 2 miliarde de euro.

De asemenea, în cadrul Pilonului 6 – Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro), prima componentă se referă tot la România Educată, cu măsuri axate pe reducerea abandonului școlar la nivel național. Pentru implementarea de măsuri asociate acestei componente, România va merge la Comisia Europeană cu un buget inițial de negociere de 636 de milioane de euro.

La acestea se adaugă și măsurile înscrise în Pilonul 2 – Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro), tot sub egida proiectului România Educată, care prevede măsuri pentru digitalizarea educației, dintr-un buget inițial de 780 milioane de euro.

PNRR cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

În total, în urma negocierilor președintelui Klaus Iohannis cu omologii europeni la summitul decizional din 17-21 iulie 2020, România va putea beneficia în anii următori de 79,94 miliarde de euro, incluzând aici și fondurile prevăzute în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, între care politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și fondul pentru o tranziție justă.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru s-a întâlnit cu ministrul Finanțelor Publice: Am discutat despre viitoarea Bancă Națională de Dezvoltare a României și zona euro

Published

on

© Dragoș Pîslaru/ Facebook

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, s-a întâlnit marți cu ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, pentru a discuta despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o ocazie unică de a dezvolta instrumente financiare inovative, necesare mediului de afaceri afectat sever de pandemie.

„Am purtat un larg dialog aplicat despre soluțiile de diversificare a acestor instrumente financiare, despre viitoarea Bancă Națională de Dezvoltare a României, despre zona euro și despre planul de acțiune la nivel european de taxare – care aduce cu sine reforme inovatoare menite să sprijine întreaga economie”, a transmis eurodeputatul printr-o postare pe contul său de Facebook.

Pîslaru a mai subliniat că afișul de pe fundalul pozei este legat de o realizare importantă pentru România, referindu-se la faptul că România a obținut găzduirea Centrului UE de securitate cibernetică, felicitându-l pe ministrul finanțelor publice pentru această reușită.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), lansat în dezbatere publică luna trecută, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi. În PNRR sunt propuse 4,4 miliarde de euro pentru educație, 3,4 miliarde de euro pentru sănătate, 9,5 miliarde de euro pentru transport, 6,8 miliarde de euro pentru mediu, dar și o serie de reforme care să stea la baza modernizării și reformării României precum reforma sistemului de pensii, reforma fiscale, reforma ANAF, încurajarea formalizării muncii, implementarea venitului minim de incluziune, program național pe bune de împăduriri, reforma administrației, digitalizarea coerentă a administrației și sprijin pentru antreprenoriat și mediul de afaceri.

Printre proiecte și măsuri cuprinse în PNRR se mai numără și înființarea unei bănci naționale de dezvoltare.

Discuțiile cu privire la zona euro dintre Pîslaru și Nazare au avut loc și în contextul în care eurodeputatul român a negociat, în numele Parlamentului European, Instrumentul pentru Asistență Tehnică, un element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro și care poate sprijini statele membre să adopte reforme inclusiv în direcția aderării la moneda euro.

Deși are ca obiectiv aderarea la zona euro, România este singurul stat din afara zonei euro care nu respectă niciun criteriu de aderare la moneda unică, conform raportului de convergență prezentat anul trecut de Comisia Europeană.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE14 mins ago

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European: Turcia nu poate fi niciodată membru în UE! Erdogan va continua să ne provoace cât continuă discuțiile de aderare

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII44 mins ago

Banca Europeană de Investiții aprobă un împrumut de 24 de milioane de euro pentru consolidarea cercetării, educației și sănătății publice la Universitatea de Medicină și Farmacie din București

CONSILIUL EUROPEAN53 mins ago

Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

U.E.1 hour ago

Eurostat: România, printre țările UE unde producția industrială a înregistrat un declin semnificativ în luna februarie

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ1 hour ago

Studiu al Băncii Centrale Europene: Europenii doresc ca euro digital să fie confidențial, sigur și ieftin

NATO2 hours ago

Șeful diplomației SUA, la NATO: Acesta este un moment important pentru Alianța noastră. Forțele NATO vor pleca împreună din Afganistan

RUSIA2 hours ago

Germania acuză Rusia de provocări prin mobilizarea de trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană dezvăluie strategia de finanțare care va permite contractarea împrumuturilor de până la 800 mld. de euro necesare redresării

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Digitalizării, întâlnire de lucru cu echipa președintelui interimar al ADR, Octavian Oprea, pentru a pune la punct detalii legate de colaborare: Digitalizarea este apolitică

U.E.4 hours ago

Sondaj: Peste 50% dintre germani susțin intenția lui Markus Söder de a deveni candidatul CDU-CSU la postul de cancelar al Germaniei

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL6 days ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: În următoarele două luni vor veni în România peste 7 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending