Connect with us

U.E.

Drapelul UE a fost coborât în bernă în orașul luxemburghez Schengen, în semn de protest față de decizia Germaniei de a prelungi închiderea frontierelor

Published

on

© Flickr/ EU Schengen Info

Comunele luxemburgheze de la graniţa cu Germania au coborât în bernă drapelele europene arborate în faţa primăriilor în semn de protest faţă de decizia Berlinului de a prelungi închiderea frontierei germane până la 15 mai în cadrul măsurilor de combatere a răspândirii coronavirusului, relatează marţi AFP, potrivit Agerpres.

Primarul din oraşul luxemburghez Schengen, Michel Gloden, a declarat că ”nu înţelege” decizia anunţată luni de ministrul de interne german Horst Seehofer, de a reînnoi închiderea frontierelor încă o săptămână, în timp ce ţările europene ridică treptat restricţiile.

Ministrul de externe al Marelui Ducat de Luxemburg, Jean Asselborn, a cerut marţi Germaniei să renunţe la aceste controale pentru ca Acordul Schengen, ”una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană”, să reintre treptat în vigoare.

Aproximativ 48.000 de cetăţeni germani lucrează în mod normal în Luxemburg. Dar pandemia de COVID-19 a forţat o parte dintre ei să lucreze de acasă, în special în baza unor acorduri fiscale semnate la începutul lunii aprilie între cele două ţări.

Luxemburgul aniversează în acest an 25 de ani de la crearea spaţiului Schengen şi 35 de ani de la semnarea acordului iniţial privind instituirea liberei circulaţii între cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene (Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg).

Decizia a fost criticată și fostul de secretar de stat luxemburghez Robert Goebbels, care a semnat documentul în iunie 1985 în acest oraş situat la răscrucea dintre Germania, Franţa şi Luxemburg. ”Este, evident, un simptom al lipsei de solidaritate europeană, dar UE nu ar trebui să fie împovărată prea mult, deoarece nu are putere în materie de sănătate”, a apreciat de asemenea Goebbels, cu câteva zile înainte de Ziua Europei, aniversată la 9 mai.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

Published

on

© European Union

Joi, 18 august, va avea loc la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina, care va fi condusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, sprijinit de Reprezentantul Special al UE, Miroslav Lajčák. Vor participa președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, potrivit comunicatului oficial. 

Reuniunea va începe la ora 10:30 și se va axa pe calea de urmat în cadrul dialogului și pe obținerea unui acord de normalizare cuprinzător. De asemenea, se vor aborda chestiuni actuale și se va urmări atenuarea tensiunilor actuale de pe teren. Înaltul Reprezentant va avea, de asemenea, întâlniri separate cu fiecare lider.

La sfârșitul reuniunii, Înaltul Reprezentant va susține o declarație de presă.

În urmă cu două săptămâni, Josep Borrell i-a invitat la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Letonia intenţionează să-şi înăsprească în continuare regulile de emitere şi reînnoire a permiselor de şedere pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Permisele de şedere temporară eliberate cetăţenilor ambelor ţări în general nu vor mai fi reînnoite în viitor. Vor fi nişte excepţii rare”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins marţi după o reuniune a guvernului.  

Ministrul de interne Kristaps Eklons a sugerat că permisele de rezidenţă permanentă pentru membri de familie, de exemplu, ar trebui eliberate numai după ce ei au trecut cu succes un test de limba letonă.

Deciziile finale cu privire la noile reglementări urmează să fie luate de guvern în curând.

Citiți și: Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

Letonia a suspendat deja acordarea permiselor de şedere pentru ruşi şi belaruşi ca reacţie la invazia Ucrainei de către Rusia şi de asemenea a revocat aproape 1.000 de permise.

Potrivit autorităţii de migraţie, peste 9.000 de cetăţeni ruşi au în prezent permise de şedere temporară în Letonia. În plus, există aproximativ 37.000 de ruşi cu permise de rezidenţă permanentă.

Letonia se învecinează cu Rusia şi Belarus, aliatul Moscovei, şi o minoritate rusă importantă trăieşte în statul baltic.

Reamintim că Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

Published

on

Source: EC - Audiovisual Service & Zaim Diana-CaleaEuropeană

A început numărătoarea inversă până când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține în „casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii (SOTEU). Astfel, au mai rămas 27 de zile până când se va auzi în hemiciclul european, în cele 24 de limbi oficiale ale UE, cunoscutul discurs al șefului Executivului European, SOTEUL.

Mai exact, la 14 septembrie, Ursula von der Leyen va trece în revistă realizările anului precedent și va prezenta prioritățile pentru anul următor. De asemenea, înaltul oficial va expune soluțiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și idei pentru conturarea viitorului UE. Cu siguranță, războiul de la granițele Uniunii Europene va reprezenta laitmotivul discursului Ursulei von der Leyen din acest an. 

În decembrie 2019, Comisia von der Leyen a stabilit un parcurs nou și ambițios către o Uniune Europeană mai verde, mai digitală și mai echitabilă. Comisia a menținut acest parcurs și și-a îndeplinit angajamentele legate de principalele șase obiective ambițioase, gestionând în același timp două crize fără precedent – pandemia de COVID-19 și războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană a susținut ferm Ucraina și a introdus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, pentru a-i reduce capacitatea de a-și continua agresiunea asupra Ucrainei.  

Pentru a garanta securitatea aprovizionării Europei, Comisia a prezentat un plan de eliminare treptată a combustibililor fosili din Rusia, denumit REPowerEU. Acesta contribuie și mai mult la accelerarea tranziției verzi, prin investiții masive în energia din surse regenerabile.

Comisia a prezentat măsuri ambițioase menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, să stimuleze investițiile în tehnologii ecologice și să protejeze mediul natural.

Pentru a înregistra progrese legate de deceniul digital al Europei, Comisia contribuie la elaborarea de norme care vor modela era digitală dincolo de frontierele noastre, pe bază de tehnologii sigure și de încredere.

Comisia a coordonat răspunsul UE la pandemia de COVID-19, asigurând accesul tuturor europenilor la vaccinuri sigure și eficace, menținând libera circulație și facilitând o mai bună pregătire pentru eventuale noi pandemii.

NextGenerationEU, planul de redresare al Europei, le-a insuflat o nouă încredere în viitor familiilor, întreprinderilor și investitorilor din UE, acesta urmând să genereze investiții fără precedent care ne vor ajuta să ne modernizăm economiile după pandemie.

Pe 16 septembrie 2020, în discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a prezentat viziunea: o Europă care iese mai puternică din pandemie și deschide calea către un viitor mai vital. Datorită NextGenerationEU, avem acum o șansă unică de a pune lucrurile în mișcare în direcția pe care ne-o dorim. Avem tot ce ne trebuie: viziunea, planul și investițiile. Pentru a ajuta Europa să devină verde, digitală și mai rezilientă, prioritățile Comisiei Europene au fost:

  • să protejeze sănătatea, viețile și sursele de venit ale cetățenilor, și în același timp, economia Europei;
  • să consolideze componentele Pactului verde european și să urmărească obiective mai ambițioase;
  • să fie motorul transformării digitale, vizând în special datele, tehnologia și infrastructura;
  • să se asigure că potențialul pieței unice este valorificat pe deplin;
  • să continue să promoveze unitatea de acțiune la nivel global, în condițiile în care întreaga lume așteaptă un vaccin sigur și accesibil împotriva COVID-19;
  • să fie mai asertivă în reacția la evenimentele din lume și să strângă relațiile cu vecinii apropiați ai UE și cu partenerii săi globali;
  • să regândească soluțiile la problema migrației; să urmărească atent respectarea statului de drept; să susțină o Uniune în care nu este loc pentru rasism și discriminare.

Principalele știri din timpul primului SOTEU:

În discursul său privind starea Uniunii, din 15 septembrie 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat inițiative emblematice pe care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor. Acestea au inclus, printre altele:

  • Continuarea eforturilor de vaccinare în Europa și accelerarea vaccinării la nivel mondial, precum și consolidarea pregătirii în caz de pandemie
  • Derularea de eforturi pentru eliminarea deficitului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, împreună cu partenerii noștri mondiali
  • Ghidarea transformării digitale care va crea locuri de muncă și va stimula competitivitatea, garantând, în același timp, excelența tehnică și securitatea aprovizionării
  • Asigurarea unor condiții de muncă mai echitabile și a unei asistențe medicale mai bune, precum și crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piață a Europei
  • Intensificarea cooperării noastre în materie de securitate și apărare și aprofundarea parteneriatului UE cu aliații cei mai apropiați
  • Apărarea valorilor și libertăților europene și protejarea statului de drept

Principalele știri din timpul celui de-al doilea SOTEU:

Continue Reading

Facebook

SĂNĂTATE1 hour ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE3 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA3 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO4 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.4 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA4 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending