Connect with us

U.E.

“Dreptul la Europa”: Magistrați din 22 de țări ale Uniunii Europene au manifestat la Varșovia pentru apărarea independenței justiției

Published

on

© democracy-international.org

Mii de persoane, printre care numeroşi judecători şi procurori din Polonia şi din alte ţări ale Uniunii Europene, au participat sâmbătă, la Varşovia, la un marş pentru apărarea independenţei justiţiei, transmit Reuters şi thenews.pl.

Protestul, numit “Marşul celor o mie de robe”, a fost condus de un grup de judecători care purtau bannere cu mesajele ”Dreptul la independenţă” şi ”Dreptul la Europa”, scrie Agerpres.

”Este neobişnuit pentru noi să ieşim afară în robe pentru a protesta contra privării oamenilor de drepturile lor în instanţă. Facem acest lucru pentru cetăţeni”, a declarat preşedintele Asociaţiei judecătorilor polonezi Iustitia, Krystian Markiewicz, unul dintre organizatori.

La protest au participat judecători din 22 de ţări europene, printre care Germania, Franţa şi Spania, a menţionat asociaţia Iustitia.

La jumătatea lunii decembrie, în mai multe oraşe din Polonia au avut loc proteste împotriva schimbărilor planificate de guvernul condus de Partidul Lege şi Justiţie (PiS). 

Vasta reformă a sistemului judiciar polonez, demarată în 2015 de PiS, este considerată de Bruxelles şi de opoziţia poloneză o încercare de subordonare a justiţiei de către politic.

Comisia Europeană a lansat împotriva Poloniei mai multe proceduri de infringement pe această temă şi a activat de asemenea articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate duce la pierderea dreptului de vot în Consiliul Uniunii Europene, sancţiune ce necesită însă unanimitate din partea tuturor celorlalte state membre ale UE.

Potrivit proiectului de lege prezentat de PiS, judecătorii ar putea fi penalizaţi pentru contestarea celor care au fost numiţi pe posturile lor după ce Partidul Lege şi Justiţie a preluat puterea şi pentru comportament etichetat drept ”politic”. PiS, care a ajuns la putere la finalul lui 2015 şi a obţinut un nou mandat în octombrie anul trecut, a susţinut că schimbările respective sunt necesare pentru a reforma un sistem judiciar ineficient şi uneori corupt, dominat de magistraţi din timpul fostului regim comunist.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE): Două proiecte vitale pentru județul Ilfov, apă-canal și colectarea-valorificarea deșeurilor, în valoare de 360 de milioane de euro, vor fi finanțate cu bani europeni datorită administrației liberale a Consiliului Județean Ilfov

Published

on

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) a anunțat într-o postare pe Facebook că două proiecte vitale pentru județul Ilfov, și anume apă-canal și colectarea-valorificarea deșeurilor, în valoare de 360 de milioane de euro, vor fi finanțate cu bani europeni datorită administrației liberale a Consiliului Județean Ilfov.

În cadrul aceleiași postări, eurodeputatul român a mai spus că șeful Unității de dezvoltare pentru România din cadrul DB Regio, Carsten Rasmussen, a transmis că sprijină și construirea Parcului Științific Măgurele, un hub pentru inovare pe 50 de hectare, care va face transferul de la cel mai puternic Laser din lume către cercetare și mediul de business.

”Banii europeni vor fi folosiți și pentru rețeaua smart de stații de autobuz din Ilfov, cu display-uri care vor afișa programul autobuzelor, prize pentru telefoane, trotinete sau mașini electrice și senzori de măsurare a calității aerului, dar și pentru Nodul Intermodal de la Moara Vlăsiei, care va interconecta transportul pe calea rutieră și calea ferată spre portul Constanța și aeroportul Otopeni.”, a explicat europarlamentarul român.

”PNL este singurul partid din România care are cele mai puternice și solide relații din UE. Acest lucru se vede în performanțele administrațiilor locale PNL, unde absorbția și folosirea banilor europeni au dus la dezvoltare și la creșterea calității vieții românilor.”, a mai scris Dan Motreanu.

Amintim că săptămâna trecută, președintele Consiliului Județean Ilfov, Marius Petrache, anunța de la Bruxelles că Șeful Unității de Dezvoltare pentru România, Carsten Rasmussen, că proiectele pentru Măgurele Science Park vor avea parte de susținere financiară europeană.

”I-am arătat lui Carsten Rasmussen că ele sunt într-o viziune integrată și că fără apă, canal, plan de gestionare a deșeurilor și mobilitate urbană nu se poate. E pentru prima oară când a înțeles exact ce vrem noi să facem și a fost total de acord. Odată am văzut că se destinde!”, se arată în mesajul Consiliului Județean Ilfov.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending