Connect with us

U.E.

“Dreptul la Europa”: Magistrați din 22 de țări ale Uniunii Europene au manifestat la Varșovia pentru apărarea independenței justiției

Published

on

© democracy-international.org

Mii de persoane, printre care numeroşi judecători şi procurori din Polonia şi din alte ţări ale Uniunii Europene, au participat sâmbătă, la Varşovia, la un marş pentru apărarea independenţei justiţiei, transmit Reuters şi thenews.pl.

Protestul, numit “Marşul celor o mie de robe”, a fost condus de un grup de judecători care purtau bannere cu mesajele ”Dreptul la independenţă” şi ”Dreptul la Europa”, scrie Agerpres.

”Este neobişnuit pentru noi să ieşim afară în robe pentru a protesta contra privării oamenilor de drepturile lor în instanţă. Facem acest lucru pentru cetăţeni”, a declarat preşedintele Asociaţiei judecătorilor polonezi Iustitia, Krystian Markiewicz, unul dintre organizatori.

La protest au participat judecători din 22 de ţări europene, printre care Germania, Franţa şi Spania, a menţionat asociaţia Iustitia.

La jumătatea lunii decembrie, în mai multe oraşe din Polonia au avut loc proteste împotriva schimbărilor planificate de guvernul condus de Partidul Lege şi Justiţie (PiS). 

Vasta reformă a sistemului judiciar polonez, demarată în 2015 de PiS, este considerată de Bruxelles şi de opoziţia poloneză o încercare de subordonare a justiţiei de către politic.

Comisia Europeană a lansat împotriva Poloniei mai multe proceduri de infringement pe această temă şi a activat de asemenea articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate duce la pierderea dreptului de vot în Consiliul Uniunii Europene, sancţiune ce necesită însă unanimitate din partea tuturor celorlalte state membre ale UE.

Potrivit proiectului de lege prezentat de PiS, judecătorii ar putea fi penalizaţi pentru contestarea celor care au fost numiţi pe posturile lor după ce Partidul Lege şi Justiţie a preluat puterea şi pentru comportament etichetat drept ”politic”. PiS, care a ajuns la putere la finalul lui 2015 şi a obţinut un nou mandat în octombrie anul trecut, a susţinut că schimbările respective sunt necesare pentru a reforma un sistem judiciar ineficient şi uneori corupt, dominat de magistraţi din timpul fostului regim comunist.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Team Europe: Uniunea Europeană finanțează cumpărarea a 88 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 pentru țările cu venituri mici și medii, în cadrul mecanismului COVAX

Published

on

© Comisia Europeană

Comisia Europeană dorește să finanțeze achiziționarea a aproximativ 88 de milioane de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 destinate țărilor cu venituri mici și medii, în urma confirmării participării la mecanismul COVAX, conform Politico Europe. 

Potrivit unui comunicat al Executivului european, Uniunea Europeană, sub stindardul ”Team Europe”, va contribui cu o sumă inițială în valoare de 230 de milioane de euro sub formă de lichiditate prin intermediul unui împrumut de la Banca Europeană de Investiții, sumă susținută cu o sumă identică reprezentând garanții bazate pe bugetul UE.

O contribuție de 230 de milioane de euro este echivalentă cu rezervarea sau opțiunea de cumpărare a 88 de milioane de doze, iar UE le va transfera țărilor eligibile care au recurs la un angajament prealabil de achiziție. Această contribuție este completată cu garanții financiare în valoare de 170 de milioane de euro din bugetul UE.

”Nu este suficient să se găsească un vaccin. Trebuie să ne asigurăm că cetățenii din întreaga lume au acces la el. Angajamentul nostru ferm în cadrul mecanismului COVAX este un alt semnal către toți cetățenii care au nevoie de vaccin că acționăm în interesul lor, oriunde se află. Nimeni nu este în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță”, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Mecanismul COVAX, condus de Alianța pentru Vaccinuri (GAVI) împreună cu Coaliția pentru inovații în domeniul pregătirii în caz de epidemii (CEPI) și cu OMS, urmărește să accelereze crearea și fabricarea de vaccinuri împotriva COVID-19 și să garanteze un acces just și echitabil pentru fiecare țară din lume.

Comisia, statele membre și instituțiile financiare europene, în special BEI, s-au angajat în comun să mobilizeze resurse pentru susținerea răspunsului mondial la noul coronavirus. Comisia participă cu 400 de milioane EUR sub formă de lichiditate și garanții pentru a susține COVAX și obiectivele sale subiacente ca parte a unui efort al Team Europe. Termenii și condițiile detaliate privind participarea și contribuția UE sunt în prezent în curs de elaborare de către toate părțile implicate.

Team Europe este pregătită să ofere expertiză și resurse mecanismului COVAX pentru a accelera și a amplifica crearea și fabricarea de vaccinuri pentru cetățenii din întreaga lume, indiferent dacă aparțin unor țări sărace sau bogate.

Participarea UE la COVAX va fi complementară negocierilor UE aflate în curs de desfășurare cu societățile farmaceutice care produc vaccinuri, lansate în cadrul Strategiei UE privind vaccinurile.

Eforturile UE de a se crea și produce un vaccin eficace vor fi benefice pentru întreaga comunitate mondială. Investițiile UE în creșterea capacității de producție vor fi în serviciul tuturor țărilor care au nevoie de ajutor.

Prin acordurile sale de achiziționare în avans, Comisia solicită producătorilor să pună la dispoziție capacitatea lor de producție pentru a aproviziona toate țările și îndeamnă la realizarea unui flux liber al vaccinurilor și al materialelor, fără restricții la export. 

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană dorește să investească 8 miliarde de euro în supercalculatoare, în cadrul unei misiuni ambițioase de consolidare a rolului de lider al UE în materie de supercalcul

Published

on

© European Union, 2014/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană ar putea aloca 8 miliarde de euro în în următoarea generație de supercalculatoare – un buget substanțial mai mare în comparație cu cel actual, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene de consolidare a suveranității digitale a Europei.

Comisia Europeană a propus vineri un nou regulament privind întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, pentru a menține și a consolida rolul de lider al Europei în materie de supercalcul și de informatică cuantică.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, acesta va sprijini activitățile de cercetare și inovare referitoare la noile tehnologii în materie de supercalcul, precum și la sistemele și produsele din acest domeniu, și, în același timp, va promova dezvoltarea competențelor necesare pentru a utiliza infrastructura și a constitui baza unui ecosistem de nivel mondial în Europa. 

Pe baza succesului înregistrat de Europa în ceea ce privește următoarea generație de calculatoare de înaltă performanță, supercalculul va juca un rol esențial în susținerea Europei pe calea redresării. Acesta a fost identificat ca o prioritate de investiții strategice și va sprijini întreaga strategie digitală, de la analiza volumelor mari de date și inteligența artificială la tehnologiile de tip cloud și securitatea cibernetică.

În plus, într-o recomandare adoptată tot astăzi, Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea ultrarapidă la rețele și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G.

Regulamentul vizează actualizarea regulamentului anterior al Consiliului care a instituit întreprinderea comună EuroHPC în octombrie 2018. Aceasta va permite Europei să își asume un rol de lider în cursa tehnologică în direcția următoarei frontiere în materie de supercalcul, și anume:

  • supercalculatoarele exascale, capabile să execute peste un miliard de miliarde (1018) de operațiuni pe secundă;
  • calculatoarele cuantice și calculatoarele hibride, care combină elemente de calcul cuantic și clasic și care vor putea efectua operațiuni pe care niciun supercalculator nu le poate realiza în prezent.

Întreprinderea comună EuroHPC va pune resursele europene existente în materie de supercalcul și de informatică cuantică la dispoziția tuturor utilizatorilor din întreaga Europă, inclusiv a utilizatorilor din sectorul public și a utilizatorilor industriali, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), indiferent de locul în care se află. Noul buget este în curs de negociere; acesta va fi sprijinit de programele Orizont EuropaEuropa digitală și Mecanismul pentru interconectarea Europei.

Supercalculul în acțiune

Această infrastructură de supercalcul ar putea fi utilizată în peste 800 de aplicații europene științifice, industriale și din sectorul public.

În sectorul sănătății, inclusiv în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, supercalculatoarele contribuie deja la căutarea de terapii, la modelarea și prognozarea răspândirii infecției și la sprijinirea procesului decizional privind măsurile de limitare a răspândirii virusului. 

În iunie, consorțiul finanțat de UE, Exscalate4CoV, a anunțat că medicamentul generic Raloxifen, care este deja înregistrat și utilizat pentru tratarea osteoporozei, ar putea fi un tratament eficace pentru pacienții afectați de COVID-19 care au simptome ușoare. Acest medicament este acum gata să participe la studiile clinice, iar proiectul își continuă activitățile legate de alte molecule promițătoare.

Supercalculatoarele vor ajuta, de asemenea, oamenii de știință europeni să înțeleagă mai bine metabolismul uman și sistemul imunitar și vor conduce la progrese substanțiale în domenii precum genomica sau conceperea și testarea de noi medicamente și vor contribui la combaterea bolilor majore, inclusiv a cancerului și a infecțiilor virale.

În plus, această infrastructură de supercalcul va contribui la realizarea inițiativei UE „Destinația Pământ”, aducând îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește prognozele meteorologice, planificarea urbană și rurală, gestionarea deșeurilor și a apei și modelarea oceanografică, marină și a permafrostului.

Aceste progrese vor sprijini tranziția verde, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european, și vor contribui la anticiparea și gestionarea unei degradări a mediului și a unor catastrofe naturale de mare amploare.

Continue Reading

U.E.

Ambasadorii statelor membre UE la Minsk, mesaj de solidaritate cu opoziția din Belarus: ”Fiecare dintre noi va aduce o listă a deținuților politici la fiecare întâlnire cu oficialii” din această țară

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Ambasadorii statelor UE la Minsk, printre aceștia aflându-se și cel al României, ambasadorul Viorel Moșanu, au transmis un mesaj de solidaritate cu opoziția bielorusă și solicită eliberarea tuturor protestatarilor și liderilor politici care au fost arestați de autorități.

Reprezentanții diplomatici au făcut o poză de grup,  fiecare dintre aceștia purtând un ecuson cu mesajul ”prizonieri politici în Belarus”.

© Comisia Europeană în România/ Facebook

”Noi, șefii misiunilor statelor membre UE la Minsk, facem apel la autoritățile din Belarus să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să-i elibereze pe toți cei din Belarus care au fost închiși în ultimele luni din motive politice. Suntem alături de toți prizonierii politici din Belarus – câteva zeci de bărbați și femei – închiși pe nedrept pentru apărarea și promovarea libertăților fundamentale și a democrației”.

Aceștia au transmis că fiecare dintre ei va aduce ”o listă a deținuților politici din Belarus la fiecare întâlnire cu oficialii din Belarus”.

”Reiterăm că o rezolvare pașnică și durabilă a crizei actuale poate rezulta doar dintr-un dialog național incluziv, ținut cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului din Belarus și cu respectarea deplină a cererii lor pentru un proces democratic”, a fost mesajul comun transmis de ambasadori, potrivit unui mesaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

De altfel, România este un stat membru activ în acest dosar.

Citiți și: 
Ministrul Bogdan Aurescu: Ambasadorul României la Minsk a vizitat-o alături de colegii săi din UE pe scriitoarea Svetlana Aleksievici, reprezentantă a opoziției

În urma unei reuniuni a Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Ministerul danez de Externe a anunțat că 17 state membre ale OSCE, între care și România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.

Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.

Reprimarea violentă a amplelor proteste declanșate după alegerile prezidențiale din 9 august, în urma cărora Aleksandr Lukașenko a fost dat câștigător cu 80% dintre sufragii, a reprezentat obiectul unei rezoluții adoptate joi de Parlamentul European în care Aleksandr Lukașenko nu este recunoscut drept președinte al Belarusului.

În documentul mai sus amintit, Legislativul european consideră că alegerile de la începutul lunii august au avut loc cu ”încălcarea flagrantă a tuturor standardelor recunoscute la nivel internațional”, eurodeputații solicitând desfășurarea de noi alegeri pentru fotoliul prezidențial ”cât mai curând posibil sub o supraveghere internațională condusă de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în prezența unor observatori internaționali, fiind garantat că alegerile se desfășoară în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional”.

În același timp, europarlamentarii au condamnat în termenii cei mai fermi, autoritățile din Belarus pentru reprimarea violentă a protestelor pașnice pentru justiție, libertate și democrație în urma alegerilor prezidențiale frauduloase din 9 august; solicită să se înceteze imediat violența, să fie eliberate imediat și necondiționat toate persoanele deținute din motive politice, înainte și după așa-numitele alegeri din 9 august, inclusiv persoanele deținute pentru participarea la protestele împotriva rezultatelor alegerilor sau împotriva violenței utilizate de autorități sau pentru că au susținut aceste proteste, precum și să se renunțe la toate acuzațiile împotriva acestor persoane”.

În semn de solidaritate și apreciere a curajului cu care au apărat principiile democratice, principalele trei grupuri politice din Parlamentul European, și anume PPE, S&D și Renew Europe, au nominalizat opoziția democratică din Belarus, reprezentată de Consiliul de Coordonare inițiat, printre altele, de candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava, la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, acordat anual de Legislativul european.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoanele sau organizațiile care fac eforturi pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.

Acesta poartă numele fizicianului rus Andrei Dmitrievici Saharov (1921-1989), câştigător al Premiului Nobel pentru pace în 1975, care a constituit în 1970 un Comitet pentru apărarea drepturilor omului şi a victimelor proceselor politice, fiind considerat în URSS un disident subversiv.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending