Uniunea Europeană intensifică pregătirile pentru posibile contramăsuri suplimentare în cazul în care negocierile comerciale cu Statele Unite ce vizează stabilirea unui acord reciproc avantajos eșuează.

Consiliul Afaceri Externe, la nivel de miniștrii ai Comerțului, s-a reunit luni pentru a discuta despre stadiul discuțiilor comerciale transatlantice în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife de 30% asupra bunurilor pe care SUA le importă din UE de la 1 august, anunț pe care miniștrii l-au calificat drept ”nejustificat și inacceptabil”.

„Reuniunea de astăzi a fost convocată în lumina provocărilor actuale din relațiile comerciale cu SUA. UE este unită pentru un acord reciproc avantajos și va continua să negocieze cu bună credință. În același timp, suntem pregătiți să ne apărăm interesele, inclusiv prin contramăsuri proporționale, dacă este necesar. În aceste vremuri de incertitudine geopolitică și de creștere a protecționismului, este mai important ca niciodată ca noi, în UE, să nu întoarcem spatele restului lumii. Trebuie să accelerăm negocierile comerciale bilaterale în curs cu alți parteneri și să finalizăm acordurile”, a declarat Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez de Externe, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Uniunea Europeană intenționează să vizeze bunuri americane în valoare de 72 de miliarde de euro într-o a doua rundă de contramăsuri comerciale, inclusiv aeronave, mașini și piese auto.

Potrivit Politico Europe, cea mai mare parte a produselor vizate sunt bunuri industriale, în valoare totală de 65,7 miliarde de euro, în timp ce 6,4 miliarde de euro în produse agricole vor fi, de asemenea, afectate dacă țările UE susțin noile tarife de retorsiune. Lista include whisky-ul bourbon, în ciuda lobby-ului intens din partea Franței și Irlandei pentru a proteja sectorul băuturilor de represaliile președintelui american Donald Trump.

Cel mai important element de pe lista de 200 de pagini este reprezentat de aeronave și piese de aeronave, tarifele urmând să vizeze exporturi americane în valoare de aproape 11 miliarde de euro, ceea ce ar putea da o lovitură grea producătorului de avioane Boeing.

Urmează apoi utilajele, mașinile și piesele auto, produsele chimice și materialele plastice, dispozitivele și echipamentele medicale, echipamentele electrice și bunurile industriale – toate acestea făcând parte din categorii de mai multe miliarde de euro.

Cifra totală este în scădere față de o propunere anterioară de a impune tarife de retorsiune pentru mărfuri americane în valoare de 95 de miliarde de euro.

Comisia explică, de asemenea, țărilor UE că, potrivit documentului, rațiunea sa de a viza produsele americane se bazează pe mai multe criterii.

În primul rând, se afirmă că există o „necesitate de a reechilibra/echilibra condițiile de concurență în lumina tarifelor americane care afectează exporturile UE către SUA”. Apoi, se ia în considerare dacă există „disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare din afara sau din interiorul UE”. În cele din urmă, se includ „produsele pentru care riscul de relocare este ridicat”.

Țările membre ale UE ar trebui să aprobe în mod oficial măsurile pentru ca acestea să intre în vigoare. Un vot nu a fost încă convocat, după ce miniștrii comerțului din blocul comunitar s-au reunit luni și au susținut strategia de negociere a Comisiei.

Între timp, Uniunea Europeană încearcă să stabilească un echilibru prudent între flexibilitate și contracararea ultimelor amenințări tarifare ale lui Trump. Aceasta a amânat o primă serie de măsuri, care acoperă 21 de miliarde de euro în bunuri americane, până la 6 august, pentru a acorda timp pentru negocierea unui acord comercial.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, va reprezenta România marți la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles, unde un punct esențial al reuniunii îl reprezintă discuțiile privind Republica Moldova, ca urmare a demersului diplomatic inițiat de România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La propunerea Bucureștiului, subiectul va fi abordat atât în cadrul unei sesiuni informale, cât și în secțiunea Afaceri curente a agendei oficiale. Întâlnirea va aborda teme majore de pe agenda internațională, printre care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile politice din Georgia și avansarea Pactului Uniunii pentru Mediterana.

„Salut agenda tematică a Consiliului Afaceri Externe de mâine la Bruxelles. Împreună cu miniștrii de externe ai statelor membre, voi participa la un mic dejun găzduit de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, alături de ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi”, a transmis ministrul Oana Țoiu într-o postare pe platforma X.

I welcome the topical agenda of tomorrow’s 🇪🇺 Foreign Affairs Council (#FAC) in Brussels. Together with Foreign Affairs Ministers from the Member States, I will attend a breakfast hosted by the EU High Representative for Foreign Affairs and Security Policy, @kajakallas, with the… pic.twitter.com/JZ7KbemSIs

— Toiu Oana (@oana_toiu) July 14, 2025

Potrivit acesteia, formatul organizat la inițiativa României va permite „o discuție aplicată, multisectorială despre Republica Moldova și procesul său de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană”.

Tot la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova va fi inclus și pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente. În acest cadru, miniștrii europeni de externe vor avea ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe.

Alte subiecte care vor fi tratate în cadrul reuniunii de la Bruxelles includ relațiile UE–CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene), situația din Somalia, precum și informări din partea Înaltului Reprezentant Kaja Kallas privind dialogul strategic UE–China și pregătirea summit-urilor UE–Japonia și UE–China.

Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat pe 4 iulie primul lor summit din istorie, la Chișinău, întâlnirea marcând un moment istoric în relațiile UE–Moldova, reafirmând angajamentul comun pentru pace, securitate și prosperitate în întreaga Europă și evidențiind viitorul european al Republicii Moldova.

În cadrul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au adoptat o declarație comună care trasează o viziune comună și stabilește rezultate concrete pentru calea europeană a Moldovei, inclusiv propunerea de eliminare a tarifelor de roaming cu Uniunea Europeană de la data de 1 ianuarie 2026 și alocarea a 270 milioane de euro, sub formă de prefinanțare, din Planul de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, cel mai amplu program financiar de la independența țării, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Consiliul Uniunii Europene a decis marți revizuirea traiectoriei corective a cheltuielilor nete ale României, în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP), din cauza lipsei unor acțiuni eficiente în respectarea recomandărilor anterioare.

Măsura adoptată la nivelul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Monetare vine în urma constatării, la 20 iunie 2025, că autoritățile române nu au implementat măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, în ciuda angajamentelor asumate încă din 2020, când a fost deschisă procedura.

Potrivit noii recomandări, România trebuie să ia măsuri eficiente și să prezinte până cel târziu la 15 octombrie 2025 măsuri concrete și eficace pentru reducerea deficitului.

În plus, Bucureștiul trebuie să urmeze o traiectorie strictă de limitare a creșterii cheltuielilor publice, exprimată prin plafonarea ritmului nominal de creștere a cheltuielilor nete după cum urmează: 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030.

Obiectivul stabilit de Consiliu este ca România să pună capăt procedurii de deficit excesiv cel târziu în anul 2030, cu condiția implementării acestei traiectorii bugetare corective.

Recomandarea Consiliului confirmă o solicitare anterioară a Comisiei Europene, publicată pe 24 iunie. Atunci, Comisia Europeană a publicat o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE stabilea data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.

Procedura de deficit excesiv este un instrument prevăzut de Pactul de Stabilitate și Creștere, care urmărește să asigure faptul că statele membre își mențin finanțele publice în limite sustenabile. Potrivit regulilor europene, deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică trebuie să se mențină sub 60% din PIB sau să urmeze o traiectorie clar descrescătoare.

România se află sub această procedură încă din anul 2020, iar evaluările recente ale Comisiei Europene și ale Consiliului arată că nu a existat progres suficient în atingerea țintelor convenite, ceea ce a determinat adoptarea unei noi traiectorii de ajustare fiscală, mai detaliate și mai stricte.

Tot marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.

Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru Nazare, Bucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025. la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Premierul a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.