Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Drumuri (ne)sigure: Aproape 20,000 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în 2021. România a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalității

Published

on

© European Commission/ Twitter

Aproape 20,000 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului trecut, în creștere cu 5% (1000 de decese) față de anul 2020, dar în scădere cu aproximativ 3000 de decese (-13%) față de perioada pre-pandemică din 2019, arată cifrele preliminare publicate de Comisia Europeană.

Obiectivul general este de a reduce la jumătate numărul de decese până în 2030. La nivelul UE, în ultimul deceniu s-a înregistrat o scădere de 36%. 

”Pe măsură ce nivelurile de trafic revin la normalitate, trebuie să ne asigurăm că nu ne întoarcem la cifrele pre-pandemice de decese pe drumurile noastre. La nivelul UE, ne vom strădui, prin finanțare, legislație și acțiuni de sensibilizare, să contribuim la realizarea unui <<sistem sigur>> care să cuprindă o infrastructură mai sigură, vehicule mai sigure, o utilizare mai sigură a drumurilor și o mai bună îngrijire după accident. Dar aceasta este o responsabilitate comună a statelor membre, a industriei și a participanților în trafic. Fiecare deces pe drumurile noastre poate fi evitat”, a transmis comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Situație contrastantă pe drumurile din Uniunea Europeană

Anul trecut, la nivel UE, numărul deceselor provocate de accidentele rutiere a crescut cu 5 % față de 2020, deși comparațiile cu acest an sunt puternic influențate de tendințele nivelului de trafic din fiecare țară în contextul pandemiei. Între 2019 și 2020, numărul de decese rutiere a scăzut cu 17%.  

Clasamentul general al ratei mortalității nu a suferit modificări substanțiale, cele mai sigure drumuri fiind în Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în vreme ce România (93 la un milion de locuitori) a raportat cea mai mare rată în 2021. Media UE a fost de 44 de decese la un milion de locuitori. 

Pe baza cifrelor preliminare, nouă state membre (Danemarca, Germania, Irlanda, Cipru, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia și Suedia) au înregistrat în 2021 cel mai mic număr din istorie de decese provocate de accidente rutiere. 

Comparativ cu anul 2019, anul pre-pandemic, în 2021 decesele survenite în urma unui accident rutier au scăzut cu 13%, cele mai mari scăderi, de peste 20%, înregistrându-se în Danemarca, Belgia, Portugalia, Polonia și Lituania.

 În schimb, în ultimii doi ani, Letonia, Slovenia și Finlanda au înregistrat creșteri la acest capitol.

Care au fost cele mai afectate categorii?

În general, 52% dintre accidentele rutiere soldate cu deces au avut loc pe drumurile rurale, față de 40% în zonele urbane și 8% pe autostrăzi.

43% dintre cei care au decedat în urma unui accident rutier au fost ocupanți ai autoturismelor (șoferi și pasageri), în timp ce pietonii au reprezentat 20%, utilizatorii de vehicule pe două roți (motociclete și motorete) 18% și bicicliștii 10% din totalul deceselor. 

În zonele urbane, modelul este foarte diferit, pietonii (37%) reprezentând cea mai mare parte a victimelor.

Utilizatorii de vehicule motorizate pe două roți reprezintă 18% din numărul total al deceselor provocate de accidente rutiere și un număr tot mai mare de bicicliști, adică  14%, au fost uciși, ceea ce înseamnă că aproape 70% din totalul deceselor din zonele urbane au fost înregistrate în rândul categoriilor vulnerabile.

În ceea ce privește genul, trei din patru decese s-au înregistrat în rândul bărbaților (77%). 20% din totalul deceselor au fost întâlnite rândul persoanelor mai în vârstă (+65 de ani), deși, proporțional, mai mulți tineri sunt uciși pe șosele.

În vreme ce 12% dintre persoanele decedate într-un accident rutier aveau între 18 și 24 de ani, acest grup de vârstă reprezintă doar 7% din populația UE.

Prin urmare, statisticile arată că tinerii sunt mai susceptibili de a fi implicați într-o coliziune mortală pe șosea. 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

Published

on

Source: EC - Audiovisual Service & Zaim Diana-CaleaEuropeană

A început numărătoarea inversă până când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține în „casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii (SOTEU). Astfel, au mai rămas 27 de zile până când se va auzi în hemiciclul european, în cele 24 de limbi oficiale ale UE, cunoscutul discurs al șefului Executivului European, SOTEUL.

Mai exact, la 14 septembrie, Ursula von der Leyen va trece în revistă realizările anului precedent și va prezenta prioritățile pentru anul următor. De asemenea, înaltul oficial va expune soluțiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și idei pentru conturarea viitorului UE. Cu siguranță, războiul de la granițele Uniunii Europene va reprezenta laitmotivul discursului Ursulei von der Leyen din acest an. 

În decembrie 2019, Comisia von der Leyen a stabilit un parcurs nou și ambițios către o Uniune Europeană mai verde, mai digitală și mai echitabilă. Comisia a menținut acest parcurs și și-a îndeplinit angajamentele legate de principalele șase obiective ambițioase, gestionând în același timp două crize fără precedent – pandemia de COVID-19 și războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană a susținut ferm Ucraina și a introdus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, pentru a-i reduce capacitatea de a-și continua agresiunea asupra Ucrainei.  

Pentru a garanta securitatea aprovizionării Europei, Comisia a prezentat un plan de eliminare treptată a combustibililor fosili din Rusia, denumit REPowerEU. Acesta contribuie și mai mult la accelerarea tranziției verzi, prin investiții masive în energia din surse regenerabile.

Comisia a prezentat măsuri ambițioase menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, să stimuleze investițiile în tehnologii ecologice și să protejeze mediul natural.

Pentru a înregistra progrese legate de deceniul digital al Europei, Comisia contribuie la elaborarea de norme care vor modela era digitală dincolo de frontierele noastre, pe bază de tehnologii sigure și de încredere.

Comisia a coordonat răspunsul UE la pandemia de COVID-19, asigurând accesul tuturor europenilor la vaccinuri sigure și eficace, menținând libera circulație și facilitând o mai bună pregătire pentru eventuale noi pandemii.

NextGenerationEU, planul de redresare al Europei, le-a insuflat o nouă încredere în viitor familiilor, întreprinderilor și investitorilor din UE, acesta urmând să genereze investiții fără precedent care ne vor ajuta să ne modernizăm economiile după pandemie.

Pe 16 septembrie 2020, în discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a prezentat viziunea: o Europă care iese mai puternică din pandemie și deschide calea către un viitor mai vital. Datorită NextGenerationEU, avem acum o șansă unică de a pune lucrurile în mișcare în direcția pe care ne-o dorim. Avem tot ce ne trebuie: viziunea, planul și investițiile. Pentru a ajuta Europa să devină verde, digitală și mai rezilientă, prioritățile Comisiei Europene au fost:

  • să protejeze sănătatea, viețile și sursele de venit ale cetățenilor, și în același timp, economia Europei;
  • să consolideze componentele Pactului verde european și să urmărească obiective mai ambițioase;
  • să fie motorul transformării digitale, vizând în special datele, tehnologia și infrastructura;
  • să se asigure că potențialul pieței unice este valorificat pe deplin;
  • să continue să promoveze unitatea de acțiune la nivel global, în condițiile în care întreaga lume așteaptă un vaccin sigur și accesibil împotriva COVID-19;
  • să fie mai asertivă în reacția la evenimentele din lume și să strângă relațiile cu vecinii apropiați ai UE și cu partenerii săi globali;
  • să regândească soluțiile la problema migrației; să urmărească atent respectarea statului de drept; să susțină o Uniune în care nu este loc pentru rasism și discriminare.

Principalele știri din timpul primului SOTEU:

În discursul său privind starea Uniunii, din 15 septembrie 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat inițiative emblematice pe care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor. Acestea au inclus, printre altele:

  • Continuarea eforturilor de vaccinare în Europa și accelerarea vaccinării la nivel mondial, precum și consolidarea pregătirii în caz de pandemie
  • Derularea de eforturi pentru eliminarea deficitului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, împreună cu partenerii noștri mondiali
  • Ghidarea transformării digitale care va crea locuri de muncă și va stimula competitivitatea, garantând, în același timp, excelența tehnică și securitatea aprovizionării
  • Asigurarea unor condiții de muncă mai echitabile și a unei asistențe medicale mai bune, precum și crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piață a Europei
  • Intensificarea cooperării noastre în materie de securitate și apărare și aprofundarea parteneriatului UE cu aliații cei mai apropiați
  • Apărarea valorilor și libertăților europene și protejarea statului de drept

Principalele știri din timpul celui de-al doilea SOTEU:

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending