Comisia Europeană a prezentat miercuri un set de măsuri temporare de azil pentru a ajuta Letonia, Lituania și Polonia să abordeze situația de la frontiera externă a UE cu Belarus. Măsurile vor permite acestor state membre să instituie procese rapide și ordonate pentru a gestiona problema, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale, se arată în comunicatul oficial. 

Propunerea vine ca urmare a invitației Consiliului European adresată Comisiei de a propune orice modificări necesare ale cadrului juridic al UE și măsuri concrete susținute de un sprijin financiar adecvat pentru a asigura un răspuns imediat și adecvat, în conformitate cu legislația UE și cu obligațiile internaționale, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale. Măsurile, care se bazează pe articolul 78 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și vor intra în vigoare după adoptarea de către Consiliu. Măsurile vor rămâne în vigoare pentru o perioadă de 6 luni.

„În mod colectiv, UE a arătat clar că încercările de subminare a Uniunii noastre nu vor face decât să ne consolideze solidaritatea reciprocă. Astăzi dăm o manifestare vie acestei solidarități: sub forma unui set de măsuri temporare și excepționale care vor dota Letonia, Lituania și Polonia cu mijloacele necesare pentru a răspunde la aceste circumstanțe extraordinare într-un mod controlat și rapid”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Măsurile incluse în această propunere au un caracter extraordinar și excepțional. Acestea se vor aplica pentru o perioadă de 6 luni, cu excepția cazului în care sunt prelungite sau abrogate, și se vor aplica resortisanților din afara UE care au intrat în mod ilegal în UE din Belarus și care se află în apropierea frontierei sau celor care se prezintă la punctele de trecere a frontierei. Principalele elemente ale propunerii sunt următoarele:

Procedura de gestionare a migrației de urgență și a azilului la frontierele externe:

• Cele 3 state membre vor avea posibilitatea de a extinde perioada de înregistrare a cererilor de azil la 4 săptămâni, în loc de 3-10 zile, cât este în prezent. Statele membre pot, de asemenea, să aplice procedura de azil la frontieră pentru a procesa toate cererile de azil, inclusiv recursul, în termen de maximum 16 săptămâni – cu excepția cazului în care nu se poate oferi un sprijin adecvat pentru solicitanții cu probleme de sănătate deosebite. În acest sens, ar trebui să se acorde prioritate cererilor bine întemeiate și celor ale familiilor și copiilor.
•  Statele membre pun accentul pe condițiile de primire pentru acoperirea nevoilor de bază, inclusiv un adăpost temporar adaptat la condițiile meteorologice sezoniere, hrană, apă, îmbrăcăminte, asistență medicală adecvată și asistență pentru persoanele vulnerabile, cu respectarea deplină a demnității umane. Este important ca statele membre să asigure o cooperare strânsă cu organizațiile partenere relevante pentru a sprijini persoanele aflate în această situație de urgență.
• Procedura de returnare: Statele membre în cauză vor putea să aplice proceduri naționale simplificate și mai rapide, inclusiv pentru returnarea persoanelor ale căror cereri de protecție internațională au fost respinse în acest context.

Toate procedurile desfășurate în conformitate cu această propunere trebuie să respecte drepturile fundamentale și garanțiile specifice prevăzute de legislația UE. 

Sprijin practic și cooperare:

• Sprijin din partea agențiilor UE: Agențiile UE sunt pregătite să ajute statele membre, la cerere. Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) poate contribui la înregistrarea și procesarea cererilor, poate asigura depistarea persoanelor vulnerabile și poate sprijini gestionarea, conceperea și punerea în aplicare a unor măsuri de primire adecvate. Un sprijin suplimentar din partea Frontex este disponibil pentru activitățile de control la frontieră, inclusiv pentru operațiunile de verificare și returnare. Sprijinul Europol este, de asemenea, disponibil pentru furnizarea informațiilor în vederea combaterii contrabandei.
• Continuarea cooperării: Comisia Europeană, statele membre și agențiile UE își vor continua cooperarea, inclusiv obligația statelor membre de a continua să raporteze date și statistici relevante prin intermediul Rețelei UE de pregătire în materie de migrație și de gestionare a crizelor.

Comisia va reevalua periodic situația și poate propune Consiliului să prelungească sau să abroge aceste măsuri provizorii.

Reamintim că mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocaţi de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus. 

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat în urmă cu două săptămâni o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

Comisia Europeană anunță, miercuri, 1 decembrie, intrarea în vigoare a noilor norme care vor asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Acestea definesc indicatori comuni pentru ca statele membre să raporteze cu privire la performanța globală a planurilor lor de redresare și de reziliență.

Un nou tablou de bord privind redresarea și reziliența va intra, de asemenea, în funcțiune înainte de sfârșitul anului, pentru a arăta în mod transparent progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

Noile norme stabilesc, de asemenea, metodologia prin care Comisia Europeană va raporta cu privire la cheltuielile sociale ale statelor membre pentru reformele și investițiile incluse în planurile de redresare și de reziliență ale acestora.

Această raportare va include, în special, măsuri de politică legate de ocuparea forței de muncă și competențe, educație și îngrijire a copiilor, sănătate și îngrijire pe termen lung și politici sociale. Fiecare măsură socială care include un accent pe copii și tineri și/sau pe egalitatea de gen va fi, de asemenea, evidențiată în mod specific ca parte a tabloului de bord.

Noile orientări au fost redactate în strânsă consultare cu statele membre și cu Parlamentul European.

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare de peste 800 de miliarde EUR la prețurile actuale, menit să sprijine redresarea Europei în urma pandemiei de coronavirus și să contribuie la construirea unei Europe mai ecologice, mai digitale și mai rezistente.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană – în numele UE – va strânge de pe piețele de capital aproximativ 800 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2026. Acest lucru se va traduce prin volume de împrumuturi de aproximativ 150 de miliarde EUR în medie pe an.

Pentru a obține finanțarea necesară în cele mai bune condiții de piață posibile, Comisia a început să pună în aplicare o strategie de finanțare diversificată.

Această strategie se bazează pe o combinație de emisiuni pe termen lung și pe termen scurt prin intermediul unor formate sindicalizate și prin licitație, pentru a permite Comisiei să obțină fonduri în mod flexibil și în condițiile cele mai avantajoase în condițiile de piață existente.

Este extrem de important ca reînnoirea generațiilor să fie facilitată și sprijinită cât mai mult posibil în cadrul planurilor strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC), subliniază, într-o postare, eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE). 

„Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din bugetul lor pentru plățile directe din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) către tinerii agricultori. Acest sprijin poate fi acordat sub formă de sprijin pentru venit, sprijin pentru investiții sau ajutor la înființare pentru tinerii fermieri (numai 50 % din sprijinul pentru investiții relevant ar fi luat în calcul în vederea atingerii acestui obiectiv)”, informează Dan Motreanu.

Potrivit eurodeputatului liberal,  în planurile strategice PAC, statele membre pot stabili condiții preferențiale pentru instrumentele financiare destinate tinerilor fermieri și noilor fermieri pentru ca aceștia să aibă acces mult mai ușor la fondurile europene. Astfel, tinerii fermieri trebuie să întrunească condiții: de vârstă (limita de 40 de ani); pentru a fi „șeful exploatației agricole”; de formare profesională și/sau competențele corespunzătoare.

De asemenea, mai spune Dan Motreanu, ca parte a obligațiilor de a atrage tinerii fermieri, statele membre pot oferi „un sprijin complementar pentru venit tinerilor fermieri care s-au instalat recent pentru prima dată în calitate de șefi ai exploatației și care au dreptul la o plată în cadrul sprijinului de bază pentru venit”. Acest sprijin poate fi acordat pe o perioadă de maxim 7 ani, sub forma unei plăți anuale decuplate per hectar eligibil.

Mai mult, eurodeputatul este de părere că, pentru a facilita activitățile agricole întreprinse de tineri fermieri, cuantumul maxim acordat pentru instalarea acestora și pentru întreprinderile nou înființare ar trebui majorat până la 100.000 EUR și accesat prin sau în combinație cu forma de sprijin a instrumentului financiar.

Pentru cadrul financiar 2021-2027, România va dispune următoarele sume minime anuale (euro) pentru atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor: 37 123 452 (2021); 37 664 232 (2022); 38 205 012 (2023); 38 745 792 (2024); 39 286 572 (2025); 39 827 352 (2026) și 39 827 352 (2027).