Social-democrații din Parlamentul Suediei sunt de acord cu aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, a anunțat vicepreședintele Comisiei pentru justiție din legislativul de la Stockholm, Ardalan Shekarabi, și membru al grupării social-democrate care inițial a formulat obiecții cu privire la intrarea celor două țări în spațiul liberă circulație.

Anunțul deputatului suedez a fost salutat de ministrul de externe Bogdan Aurescu, șeful diplomației române amintind convorbirea telefonică foarte bună pe care a avut-o cu Ardalan Shekarabi.

“Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația pozitivă de astăzi privind aderarea României la Schengen, ca urmare și a discuției noastre telefonice foarte bune complete din 22 noiembrie. Aderarea României va face UE mai sigură”, a scris Aurescu, pe Twitter.

Thank you so much, Mr Ardalan Shekarabi @shekarabi, for your positive statement today regarding Romania’s accession to #Schengen, also following our very good&comprehensive 📞talk on November 22. RO🇹🇩 accession will make EU🇪🇺 more secure. https://t.co/5z5ywgl39r

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 28, 2022

“Mulțumesc pentru dialogul excelent și cooperare”, a replicat Ardalan Shekarabi mesajului lui Aurescu.

Thank you for excellent dialogue and cooperation.

— Ardalan Shekarabi (@shekarabi) November 28, 2022

Presa suedeză a relatat la mijlocul lunii noiembrie că opoziția social-democrată din Suedia, țara care urmează să dețină președinția Consiliului UE, se opune aderării României la Schengen, poziția respectivă creând dificultate pentru guvernul minoritar de centru dreapta al premierului Ulf Kristersson, deoarece nu avea sprijin în Parlamentul de la Stockholm.

Motivele invocate la momentul respectiv țineau de lupta împotriva criminalității în cele două state.

“Se pare că autoritățile nu au obiecții față de extindere. În acest context, suntem pregătiți să susținem o poziție suedeză care să deschidă calea extinderii Schengen pentru ca România și Bulgaria să intre”, a spus Shekarabi.

Mai mult, îngrijorările Stockholm-ului au fost discutate la nivelul miniștrilor de externe român și suedez pentru a risipi orice urmă de îndoială.

În prezent, singurele reticențe în calea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen se manifestă în Olanda și Austria.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Dezvoltare Durabilă, aferent perioadei de programare 2021–2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5.254.203.319 euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Astfel, programul va finanța din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului de Coeziune (FC) patru priorități de investiții: infrastructura de apă și apă uzată (2.937.775.940 euro); managementul deșeurilor (480.000.000 euro); conservarea biodiversităţii (111.764.706 euro); calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88.235.295 euro); managementul riscurilor (51.881.857 euro); adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1.118.545.521 euro).

”România are parte de un moment important astăzi pentru ceea ce înseamnă îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Vorbim despre investiții record pentru adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, infrastructura de apă și apă uzată, decontaminarea siturilor poluate și managementul riscurilor. Avem garanția că toate cele 21 de proiecte, cu valoare de 4,5 miliarde euro, pe care le avem în pregătire, vor însemna racordarea la rețeaua de apă a peste două milioane de beneficiari. Iar aceste proiecte sunt doar o mică parte dintre obiectivele pe care le avem prin Programul Dezvoltare Durabilă. Conform analizelor disponibile, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă, după finalizarea tuturor investițiilor din bani europeni, va fi de peste 85%”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Operațiunile de importanță strategică care se vor sprijini prin PDD cu perioadă de implementare intervalul 2021–2029 vor fi:

• dezvoltarea rețelelor inteligente de electricitate (Smart Grids);
• investiții integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată care contribuie la conformarea cu directivele;
• îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară;
• îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive;
• investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate.

Rezultatele așteptate după finalizarea Planului Dezvoltare Durabilă

Prin investițiile ce se vor realiza se au în vedere următoarele rezultate majore:

• 3.768 km conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă;
• 3.209 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate;
• capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor pentru o cantitate de 360.000 t/an;
• protejarea a 116,955 ha din suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere;
• protecția și restaurarea a 2.310 ha de ecosisteme degradate din afara siturilor Natura 2000;
• creșterea suprafeței acoperite de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate în 54 de zone de calitate a aerului;
• investigarea a 1.183 situri potențial contaminate;
• protejarea a 955 ha împotriva inundațiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice;
• lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor pentru 4,5 km în zona de coastă;
• 155 km de conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite;
• 259 întreprinderi sprijinite pentru investiții în eficiență energetică;
• capacitate de producție suplimentară de 14 MW pentru energia din surse regenerabile;
• 1.437 km conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite.

Politica de Coeziune 2021–2027

În luna octombrie a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până la acest moment au fost deja toate variantele finale ale Programelor, 9 dintre ele fiind deja aprobate.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. Ulterior, 7 din cele 8 Programe Regionale au primit avizul pozitiv al Executivului european.

Consiliul a adoptat, luni, 28 noiembrie, Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA), care va asigura reziliența sectorului financiar din UE în cazul unei perturbări operaționale grave, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro. Astfel, ținând cont de riscurile tot mai mari de atacuri cibernetice, UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și firmele de investiții.

DORA stabilește cerințe uniforme privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice ale întreprinderilor și organizațiilor care își desfășoară activitatea în sectorul financiar, precum și ale părților terțe esențiale care le furnizează servicii legate de TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor), cum ar fi platformele de tip cloud sau serviciile de analiză de date. Mai mult, DORA creează un cadru de reglementare privind reziliența operațională digitală, pe baza căruia toate firmele trebuie să se asigure că pot face față oricărui tip de perturbări și amenințări legate de TIC, pot răspunde la acestea și se pot redresa în urma lor. Aceste cerințe sunt aceleași pentru toate statele membre ale UE. Obiectivul principal este prevenirea și atenuarea amenințărilor cibernetice.

Comisia a prezentat propunerea DORA la 24 septembrie 2020. Aceasta făcea parte dintr-un pachet mai amplu privind finanțele digitale, al cărui obiectiv este elaborarea unei abordări europene care să stimuleze dezvoltarea tehnologică și să asigure stabilitatea financiară și protecția consumatorilor.

După ce propunerea DORA a fost adoptată în mod formal, aspectele ce necesită transpunerea la nivel național vor fi transpuse în legislație de fiecare stat membru al UE. În același timp, autoritățile europene de supraveghere (AES) relevante, cum ar fi Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), vor elabora standarde tehnice pe care toate instituțiile de servicii financiare vor trebui să le respecte, indiferent că este vorba de operațiuni bancare, de asigurări sau de gestionarea activelor. Respectivele autorități naționale competente vor fi responsabile cu supravegherea conformității și vor asigura respectarea regulamentului, după caz.