Connect with us

#RO2019EU

După 100 de zile de mandat, președinția română la Consiliul UE a finalizat 90 de dosare legislative. Viorica Dăncilă: rezultatele muncii noastre contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în viitorul proiectului european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat convingerea, miercuri, că la finalul celor şase luni de preşedinţie rotativă la Consiliul UE se va vorbi mai mult despre România ca despre “o ţară cu voce puternică şi respectată” în Europa, ea precizând că în primele 100 de zile de mandat s-a reuşit finalizarea a 90 de dosare legislative, potrivit comunicatului oficial.

Idei principale din discursul premierului Viorica Dăncilă privind activitatea președinției române la Consiliul Uniunii Europene.

„Miniștrii PSD-ALDE au coordonat dosare dificile, unele dintre ele amânate din mandatele președințiilor precedente, le-au negociat și adus în stadiul de finalizare. Am dovedit că avem forța și priceperea să deblocăm discuții cu privire la problematici importante pentru viitorul european și să le punem o amprentă practică.Am dovedit alături de Reprezentanța Permanentă și de experții din ministere că avem o echipă puternică și responsabilă.”

„Am convingerea că după acest mandat de șase luni, se va vorbi mai mult despre România ca despre o țară cu o voce puternică și respectată în Europa. Îmi este confirmat acest lucru la toate întâlnirile cu oficialii europeni, care ne felicită pentru reușitele mandatului Președinției rotative. În primele 100 de zile de mandat am gestionat peste 1.100 de evenimente și reuniuni. Înseamnă o medie de 11 reuniuni în fiecare zi, organizate în țară și la Bruxelles. Acest lucru arată capacitatea noastră de a aduce la masa discuțiilor toți actorii care au un cuvânt de spus în creionarea viitorului european.”

Dezbaterile cu cele mai complexe teme la care premierul României s-a implicat activ au fost:

  • Summit-ul European al Orașelor şi Regiunilor – eveniment dedicat sporirii convergenței economice, sociale și teritoriale;
  • Summit-ul Social Tripartit cu tema „O Europă mai puternică, unită și orientată spre viitor”, în cadrul cărora am subliniat importanța principiului coeziunii pentru conturarea unei Europe unite, coezive și eficiente, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă;
  • Consiliul European al Femeilor – Am susținut o mai bună implicare și reprezentare a femeilor în politică, promovarea femeilor în poziții de conducere, promovarea principiului egalității de gen și rolul sporit al femeilor pe piața muncii. 

„Eforturile noastre s-au concretizat în rezultate substanțiale în negocierile privind dosarele legislative active – am reușit finalizarea unui număr de 90 de dosare legislative, acestea fiind toate confirmate în Consiliu și în mare parte și de Parlamentul European.De asemenea, pe durata primelor 100 zile, Președinția României la Consiliului UE a condus negocierile concretizate prin adoptarea a 24 de Concluzii ale Consiliului pe diferite teme de interes la nivel european.

De asemenea, am asigurat reprezentarea Consiliului UE la 6 sesiuni plenare ale Parlamentului European, participând la 33 dezbateri pe diferite teme europene. Totodată, reprezentanții români au co-semnat, în calitate de Președinție a Consiliului UE,  22 acte legislative împreună cu Parlamentul European.

Salut adoptarea formală în Consiliu, la începutul acestei săptămâni, ca ultim pas al procedurii legislative, a  normelor comune pentru piața gazelor naturale, cele privind drepturile de autor, normele referitoare la contractele de vânzări de bunuri și contractele de furnizare de conținut digital online, precum și cadrul specific de funcționare a Programului de cercetare-inovare Orizont Europa.

Acestea sunt dosare cu un impact major în UE, extrem de complexe și dificil de negociat, care au fost finalizate în mandatul României, prin efortul susținut al Guvernului, echipelor de experți coordonate de miniștri și al Reprezentanței Permanente a României la UE. Am reușit să închidem revizuirea directivei privind Gazele Naturale, un dosar extrem de dificil și complex pentru Statele Membre și pentru ecuația securității energetice europene.

Președinția Română a avut un rol crucial în aceste negocieri care aduc garanții că regulile Uniunii Energetice se vor aplica și în cazul conductelor de gaze către și din țările terțe. Prin revizuirea Directivei Gaze Naturale am avut în vedere stabilirea unui cadru de reglementare stabil, transparent, nediscriminatoriu și am adus mai multă coerență în relația cu ţările terțe. 

Directiva privind drepturile de autor pe piața unică. Noile reglementări vor contribui la realizarea unei piețe funcționale a drepturilor de autor, cu beneficii economice și sociale atât pentru creatori, cât și pentru consumatori.

În ceea ce privește Programul-cadru Orizont Europa, am obținut creșterea  resurselor financiare pentru extinderea participării la acest program și la reducerea diferențelor de salarizare pentru cercetători la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, înțelegerea comună la care au ajuns Președinția și Parlamentul European va contribui la reducerea decalajelor și la promovarea excelenței în cercetare și inovare.

Un reper important pentru perioada următoare îl constituie alegerile pentru Parlamentul European care se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019. Ca Președinție a Consiliului UE am lucrat pentru crearea unui mediu de desfășurare a alegerilor în mod liber și corect.

Guvernul României a fost implicat activ în negocierile pentru Brexit.

În mandatul nostru au fost finalizate și adoptate formal la nivelul Consiliului 15 propuneri legislative care au rolul de a limita efectele unei retrageri fără acord a Marii Britanii.

Scopul nostru este acela de a proteja cetățenii și mediul de afaceri. De aceea, am făcut eforturi și am obținut decizii în domenii cheie, precum transportul rutier și aerian, coordonarea sistemelor de securitate socială, Erasmus+, vize, dar și funcționarea bugetului european pentru anul 2019.

În 100 zile de mandat, am reușit să obținem înțelegeri comune cu Parlamentul European pentru o serie de propuneri sectoriale prioritare aferente viitorului Cadru Financiar, precum: Fondul European de Apărare, Programul Europa Digitală 2021-2027, Facilitatea Conectarea Europei, Programul Orizont Europa, Programul Spațiu, Programul Justiție, Programul Drepturi și Valori, Programul InvestEU sau Programul LIFE.

În paralel, Președinția României la Consiliul UE a continuat negocierile privind arhitectura de ansamblu a viitorului buget european care urmează să fie agreată la nivelul Consiliului European în toamna acestui an. Ne concentrăm acum pe elaborarea unui document simplificat și echilibrat de negociere care să faciliteze discuțiile liderilor europeni la Consiliul European din iunie și deciziile din a doua parte a anului.

Președinția României a depus, totodată, eforturi considerabile în avansarea negocierilor privind pachetul legislativ privind politica de coeziune post-2020. 

În domeniul migrației, Președinția română a contribuit la avansarea discuțiilor pe toate componentele vizând o abordare cuprinzătoare a acestui fenomen, în linie cu obiectivele formulate la nivelul Consiliului European.Am reușit revizuirea cadrului juridic pentru funcționarea rețelei europene a ofițerilor de legătură în materie de migrație. Am finalizat negocierile privind extinderea mandatului Agenției Europene pentru Paza Frontierelor și Garda de Coastă, una dintre prioritățile majore ale UE în materie de securitate din ultima perioadă.

În ceea ce privește Uniunea Piețelor de Capital, Președinția rotativă deținută de către România a reușit închiderea unor dosare fundamentale menite să contribuie la finanțarea mai eficientă a proiectelor de investiții, cu efecte asupra creșterii economice și dezvoltării. Menționez aici finalizarea negocierilor și adoptarea mai multor reglementări europene, care au ca obiectiv condiții de lucru mai bune pentru cetățeni, cum ar fi: Regulamentul pentru instituirea unei Autorități Europene a Muncii sau Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă.  

Dar directiva se adresează și angajatorilor, sprijinindu-le activitatea. Pentru aceștia sunt eliminate anumite sarcini administrative, permițându-le să transmită în format electronic informațiile necesare către administrația publică. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea concurenței corecte, între companii, pe Piața Internă.

România sprijină puternic Piața Internă și dorim ca cetățenii români, în calitate de consumatori, să beneficieze de produse aflate la același nivel de calitate cu produse prezentate în mod similar, comercializate în alte state membre ale Uniunii Europene. Am acordat atenția cuvenită întăririi drepturilor consumatorilor în Uniunea Europeană. În acest sens, menționez propunerea de directivă Omnibus, care introduce reglementări privind transparența online, prețul personalizat și va veni în sprijinul statelor membre să administreze aspecte legate de eliminarea dublului standard.

România a încheiat activitatea pe acest dosar și așteaptă votul final al Parlamentului European în reuniunea sa plenară de astăzi. În luna mai Consiliul va adopta la rândul său, formal, această directivă. Sprijin pentru agricultori și o mai bună siguranță alimentară Menținerea Politicii Agricole Comune și susținerea unui nivel adecvat de finanțare pentru plățile directe și dezvoltarea rurală constituie o prioritate majoră a Președinției României la Consiliul UE. În acest sens, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună. Astfel, am obținut eliminarea plafonării obligatorii a subvențiilor pentru agricultură, fapt ce asigură o dezvoltare echilibrată a tuturor fermierilor europeni, fără discriminări. În același timp, am ajuns la un acord cu Parlamentul European și în privința Legii Generale a Alimentelor ce va permite un acces mai facil al cetățenilor la informații complete referitoare la siguranța alimentară și sănătatea umană.

Și în domeniul mediului și schimbărilor climatice, Președinția României la Consiliul UE a înregistrat progrese considerabile, prin finalizarea negocierilor privind decarbonizarea și modernizarea transportului în UE, dar și îndeplinirea obiectivelor acordului de la Paris prin reducerea cu 30% a emisiilor de dioxid de carbon pentru noile camioane și autobuze până în 2030.

De asemenea, pentru un mediu mai curat, am finalizat dosarul privind norme și mai stricte pentru produsele și ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvență a apariției pe plajele europene.

Un alt domeniu în care am făcut progrese importante este cel al transporturilor, în care am finalizat negocierile pe 12 dosare privitoare atât la transportul rutier, cât și la cel feroviar, naval și aerian. Menționez aici, măsurile luate pentru limitarea efectelor Brexit în domeniu, cât și cele privitoare la îmbunătățirea siguranței participanților la trafic sau cele referitoare la creșterea competitivității în transporturi.

În toate reuniunile și întâlnirile pe care le-am avut în primele 3 luni de mandat, am  înregistrat progrese în domenii relevante, precum regiunea Balcanilor de Vest, relația UE-Turcia, cooperarea UE-NATO. O conferință de nivel înalt dedicată acestui subiect a avut loc chiar astăzi, la București. Am acordat atenție, bineînțeles, și relației transatlantice.

Credem în proiectul european și în viitorul său.

Ne dorim o Uniune mai profund integrată, mai inclusivă, mai coezivă, o Uniune care, deși marcată de procesul Brexit, are capacitatea de a ieși întărită și încrezătoare în urma acestei provocări.România a promovat în mod constant importanța menținerii unității în cadrul UE, fără diviziuni pe criterii geografice, economice sau sociale, state membre vechi și state membre noi, sau viteze diferite de integrare europeană.

De asemenea, avem nevoie de o Uniune sigură, în măsură să ofere răspunsuri și soluții amenințărilor curente la securitatea cetățenilor, fie de natură internă, cât și externă. Nu în ultimul rând, susținem o Uniune mai activă în plan global, cu instrumente și resurse adecvate care să sprijine acest obiectiv. Guvernul României și-a concentrat eforturile în acest sens și am convingerea că rezultatele muncii noastre contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în viitorul proiectului european.

Referitor la perioada care a mai rămas din mandatul președinției române la Consiliul UE, Viorica Dăncilă a spus că „Vom continua această abordare şi pentru perioada ce urmează, inclusiv prin prisma acțiunilor şi demersurilor pe care le voi promova din postura de prim-ministru, pe linia unei Președinții rotative eficiente, care livrează rezultatele așteptate, dorite și utile statelor membre, cetățenilor europeni și mediului de afaceri.”

Citiți și: VIDEO Cum arată bilanțul Președinției României la Consiliul UE la jumătatea mandatului: Directivele gazelor naturale și dreptului de autor, Fondul European de Apărare și noua politică de transport, printre realizările majore

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Reprezentanța Permanentă a României la UE a găzduit o reuniune a Grupului Ambasadorilor Francofoni, cu participarea ministrului afacerilor externe din Tunisia

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE

Reprezentanţa Permanentă a României la UE a găzduit joi Reuniunea Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles cu ministrul afacerilor externe din Tunisia, Khemaies Jhinaoui, a cărui ţară va organiza următorul Summit al Francofoniei, în noiembrie 2020, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu acest prilej, în calitate de Preşedinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles, ambasadorul Luminiţa Odobescu a salutat prezenţa ministrului afacerilor externe Khemaies Jhinaoui la Bruxelles, menţionând faptul că ”Tunisia este un membru dinamic al familiei francofone”, conform comunicatului difuzat de instituţia diplomatică.

”În calitate de reprezentant al unei ţări care a organizat cel de-al 11-lea Summit al Francofoniei în anul 2006 şi, recent, Summit-ul de la Sibiu privind viitorul UE, vă pot spune că organizarea unor evenimente de asemenea amploare este una dintre cele mai frumoase provocări – pentru ţările noastre şi pentru noi, ca reprezentanţi ai lor”, a spus Luminiţa Odobescu, la evenimentul organizat împreună cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei pe lângă UE.

Ambasadoarea a adăugat faptul că, pentru Uniunea Europeană, Tunisia este un partener cheie în vecinătatea sa, iar relaţiile dintre cele două părţi reprezintă un adevărat exemplu de urmat al potenţialului de cooperare în Marea Mediterană bazat pe valorile comune şi pe respect reciproc. UE sprijină Tunisia în procesul de tranziţie democratică în condiţii economice şi sociale dificile, dar care dă deja roade.

De asemenea, Uniunea Europeană şi Tunisia vor avea ocazia de a face bilanţul relaţiilor lor în timpul celui de-al 15-lea Consiliu de Asociere care va avea loc vineri, 17 mai, la Bruxelles.

Ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, a încheiat asigurând partea tunisiană de susţinerea Grupului ambasadorilor francofoni de la Bruxelles pentru parteneriatul ambiţios cu UE, evidenţiind în acelaşi timp atu-ul pe care îl reprezintă apartenenţa la Francofonie.

Continue Reading

#RO2019EU

MFE: România, printre primele state membre care au demarat negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind viitoarele priorități de investiții din bani europeni

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

O echipă mixtă a Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a avut miercuri, la Bruxelles, o primă reuniune cu reprezentanții DG Regio și DG Employment, din cadrul Comisiei Europene pentru negocierea la nivel tehnic privind investițiile prevăzute prin Politica de Coeziune în viitoarea perioada de programare (2021-2027), informează un comunicat oficial al Ministerului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea de miercuri, condusă din partea României de Mihaela Toader, secretar de stat în MFE, urmărește stabilirea bazelor acestui proces de negocierie, pornind de la identificarea nevoilor de investiții ale României, ce vor putea fi finanțate din fonduri europene în următoarea perioada de programare – a treia pentru România de la aderarea în UE.

Potrivit sursei citate, Toader a făcut o prezentare a etapelor parcurse deja de țara noastra din aceasta perspectivă, agreând, totodată, cu reprezentanții CE următorii pași de urmat în cadrul acestui proces.

În ceea ce privește prioritățile de finanțare ale României privind fondurile europene alocate după 2021, oficialul român a arătat că țara noastră are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare cheie precum cercetarea publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate și servicii sociale. Tot în următoarea perioadă de programare, România va miza pe investiții în noi modele de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora, a mai subliniat secretarul de stat Toader. Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung sau trecerea de la ocupare la pensionarea activă vor fi, de asemenea, parte a noii viziuni de programare.

România, țara care deține și președinția Consiliului Uniunii Europene până la finalul lunii viitoare, se numără printre primele State Membre care au început negocierile tehnice cu Comisia Europeană. Această inițiativă va putea asigura premisele folosirii mai inteligente și eficiente a banilor europeni de care vom beneficia după anul 2021.

Reamintim că propunerea Comisiei Europene prevede ca România să poată beneficia în perioada 2021 – 2027 de aprox. 30,6 miliarde euro, (fără cofinanțare), astfel: 17,323 mld. euro, prin FEDR; 8,385 mld. euro, prin FSE Plus; 4,499 mld. euro, prin FC; și 392 mil. euro prin Programul Cooperare Teritorială Europeană.

În actualul exercițiu financiar (2014-2020), țara noastră beneficiază de 22,4 miliarde euro prin politica de coeziune.

Comisia Europeană a fost reprezentată la reuniune de o delegație condusă de Carsten Rasmussen, șef Unitate DG Regio, fiind prezentă, de asemenea, și Sandrine de Buggenoms, șef Unitate Geografica DG Employment.

Continue Reading

#RO2019EU

Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Published

on

©️ European Parliament

Miniștrii Apărării din țările membre ale Uniunii Europene au evaluat marți progresele realizate în cadrul cooperării structurate permanente (PeSCo), la un distanță după ce cooperarea în materie de apărare a fost pusă în practică la nivel european, asumându-și totodată faptul că proiectele dezvoltate vor continua să asigure ”coerența dintre procesele UE și cele ale NATO” la nivel de priorități strategice.

La reuniunea prezidată de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a participat și secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. În același context, România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a forțelor militare a frontierei în Europa.

Conform unui comunicat oficial remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene a adoptat astfel o recomandare de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO).

Consiliul UE: Bugetele apărării au crescut cu 4,6% în 2019

©️ Consilium.europa.eu

Consiliul subliniază că statele membre participante au realizat progrese în creșterea nivelului bugetelor pentru apărare și sporirea investițiilor comune în domeniul apărării, cu o creștere a bugetelor de apărare agregate de 3,3% în 2018 și de 4,6% în 2019. O altă tendință pozitivă este faptul că statele membre participante utilizează din ce în ce mai mult mijloacele, inițiativele și instrumentele UE în planificarea națională în domeniul apărării, cum ar fi Planul revizuit de dezvoltare a capabilităților (CDP), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Acestea au început să se pregătească pentru Fondul european de apărare, care ar trebui să înlocuiască EDIDP pentru perioada 2021-2027.

Consiliul invită statele membre participante să continue să facă progrese în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor mai stricte legate de alinierea în continuare a sistemelor lor de apărare, în special pentru a consolida dezvoltarea capabilităților prin colaborare. De asemenea, acesta le încurajează să depună eforturi suplimentare în ceea ce privește angajamentele legate de consolidarea disponibilității și a capacității de desfășurare a forțelor, inclusiv pentru operațiile și misiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

34 de proiecte PESCO trebuie puse în aplicare. Următoarele proiecte, în 2021

Statele membre participante sunt, de asemenea, încurajate să avanseze cu lucrările și să se axeze pe punerea în aplicare rapidă și eficace a celor 34 de proiecte PESCOla care participă, pentru a obține rezultate și produse concrete. Întrucât un număr mare de proiecte PESCO răspund priorităților UE în materie de dezvoltare a capabilităților, care reflectă, de asemenea, prioritățile NATO, coerența dintre procesele UE și cele ale NATO va continua să fie asigurată. Recomandarea prevede, de asemenea, ca, după 2019, următoarea cerere de proiecte PESCO să aibă loc în 2021.

©️ European Parliament

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. 

Amintim faptul că din cele 34 de proiecte, primele 17 au fost convenite la nivel politic în decembrie 2017, restul fiind adoptate în noiembrie 2018. Din primele 17 proiecte, România s-a angajat să participe la 5 dintre acestea.

Cele cinci proiecte în care România s-a implicat sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda, 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia și 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania.

Mobilitatea militară, o nouă bornă: România România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Tot în contextul cooperării UE-NATO a apărut și dimensiunea mobilității militare, considerată un nou capitol de excelență al colaborării dintre cele două organizații.

Astfel,  în marja reuniunii, statele UE participante la proiectul mobilității militare, au semnat, împreună cu Agenţia Europeană de Apărare, Acordul „Optimising Cross Border Movement Permission in Europe”,  privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei în Europa, care va facilita acordarea de permisiuni transfrontaliere militare, în domeniul aerian si terestru.

Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, scopul semnării acestui acord este, ca până în anul 2020, statele membre să-și armonizeze diferitele reglementări naționale, proceduri și termene de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei. Programul implementează o parte importantă a „Planului de acțiune privind mobilitatea militară”, care a fost prezentat de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, Comisiei Parlamentului European și Consiliului, în luna martie a anului 2018.

Cum a început proiectul mobilității militare în Europa?

Proiectul privind o sporită mobilitate militară, este o temă de interes pentru securitatea europeană, dar și euro-atlantică. Uniunea Europeană și NATO au agreat pe 5 decembrie 2017 măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privințăUlterior, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, aliații au decis să își transforme structura de comandă militară, aprobând înființarea unui comandament pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa. Această decizie a fost supusă unei hotărâri formale la Summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018, când a fost semnată și o nouă Declarație Comună UE-NATO.

Citiți și Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Anterior, într-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO preciza că țările NATO și Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească condițiile de infrastructură pentru a permite o mai bună mobilitate a forțelor militare în Europa.

”Mobilitatea militară se referă la mutarea rapidă a trupelor în interiorul Europei. În mare parte acest lucru ține de aspecte legale și birocratice precum trecerea frontierelor, dar și alte reglementări. În mare parte, aceste lucruri depind de state și de Uniunea Europeană ca instituție ce se ocupă de aceste aspecte. Apoi mobilitatea militară depinde de infrastructură, ceea ce înseamnă că avem nevoie de drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi care să primească sau să faciliteze transportarea echipamentelor grele”, a spus Jens Stoltenberg.

Mobilitatea militară este un domeniu în care Uniunea Europeană dispune de instrumente pentru a ajuta NATO să depășească anumite provocări”, a completat atunci Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Practic, acest proiect va sprijini țările membre să simplifice și să standardizeze procedurile transfrontaliere de transport militar. Scopul său este de a accelera viteza de mișcare a forțelor militare în Europa și de a garanta o circulație nestingherită a personalului militar și a echipamentelor în interiorul granițelor UE.  Proiectul ar trebui să contribuie la reducerea obstacolelor  de natură juridică în dimensiune transfrontalieră, persistența cerințelor birocratice (cum ar fi controalele pasaportului la unele puncte de trecere a frontierei) și problemele de infrastructură, cum ar fi drumurile și podurile care nu pot găzdui vehicule militare mari.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending