Connect with us

#RO2019EU

După 100 de zile de mandat, președinția română la Consiliul UE a finalizat 90 de dosare legislative. Viorica Dăncilă: rezultatele muncii noastre contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în viitorul proiectului european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat convingerea, miercuri, că la finalul celor şase luni de preşedinţie rotativă la Consiliul UE se va vorbi mai mult despre România ca despre “o ţară cu voce puternică şi respectată” în Europa, ea precizând că în primele 100 de zile de mandat s-a reuşit finalizarea a 90 de dosare legislative, potrivit comunicatului oficial.

Idei principale din discursul premierului Viorica Dăncilă privind activitatea președinției române la Consiliul Uniunii Europene.

„Miniștrii PSD-ALDE au coordonat dosare dificile, unele dintre ele amânate din mandatele președințiilor precedente, le-au negociat și adus în stadiul de finalizare. Am dovedit că avem forța și priceperea să deblocăm discuții cu privire la problematici importante pentru viitorul european și să le punem o amprentă practică.Am dovedit alături de Reprezentanța Permanentă și de experții din ministere că avem o echipă puternică și responsabilă.”

„Am convingerea că după acest mandat de șase luni, se va vorbi mai mult despre România ca despre o țară cu o voce puternică și respectată în Europa. Îmi este confirmat acest lucru la toate întâlnirile cu oficialii europeni, care ne felicită pentru reușitele mandatului Președinției rotative. În primele 100 de zile de mandat am gestionat peste 1.100 de evenimente și reuniuni. Înseamnă o medie de 11 reuniuni în fiecare zi, organizate în țară și la Bruxelles. Acest lucru arată capacitatea noastră de a aduce la masa discuțiilor toți actorii care au un cuvânt de spus în creionarea viitorului european.”

Dezbaterile cu cele mai complexe teme la care premierul României s-a implicat activ au fost:

  • Summit-ul European al Orașelor şi Regiunilor – eveniment dedicat sporirii convergenței economice, sociale și teritoriale;
  • Summit-ul Social Tripartit cu tema „O Europă mai puternică, unită și orientată spre viitor”, în cadrul cărora am subliniat importanța principiului coeziunii pentru conturarea unei Europe unite, coezive și eficiente, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă;
  • Consiliul European al Femeilor – Am susținut o mai bună implicare și reprezentare a femeilor în politică, promovarea femeilor în poziții de conducere, promovarea principiului egalității de gen și rolul sporit al femeilor pe piața muncii. 

„Eforturile noastre s-au concretizat în rezultate substanțiale în negocierile privind dosarele legislative active – am reușit finalizarea unui număr de 90 de dosare legislative, acestea fiind toate confirmate în Consiliu și în mare parte și de Parlamentul European.De asemenea, pe durata primelor 100 zile, Președinția României la Consiliului UE a condus negocierile concretizate prin adoptarea a 24 de Concluzii ale Consiliului pe diferite teme de interes la nivel european.

De asemenea, am asigurat reprezentarea Consiliului UE la 6 sesiuni plenare ale Parlamentului European, participând la 33 dezbateri pe diferite teme europene. Totodată, reprezentanții români au co-semnat, în calitate de Președinție a Consiliului UE,  22 acte legislative împreună cu Parlamentul European.

Salut adoptarea formală în Consiliu, la începutul acestei săptămâni, ca ultim pas al procedurii legislative, a  normelor comune pentru piața gazelor naturale, cele privind drepturile de autor, normele referitoare la contractele de vânzări de bunuri și contractele de furnizare de conținut digital online, precum și cadrul specific de funcționare a Programului de cercetare-inovare Orizont Europa.

Acestea sunt dosare cu un impact major în UE, extrem de complexe și dificil de negociat, care au fost finalizate în mandatul României, prin efortul susținut al Guvernului, echipelor de experți coordonate de miniștri și al Reprezentanței Permanente a României la UE. Am reușit să închidem revizuirea directivei privind Gazele Naturale, un dosar extrem de dificil și complex pentru Statele Membre și pentru ecuația securității energetice europene.

Președinția Română a avut un rol crucial în aceste negocieri care aduc garanții că regulile Uniunii Energetice se vor aplica și în cazul conductelor de gaze către și din țările terțe. Prin revizuirea Directivei Gaze Naturale am avut în vedere stabilirea unui cadru de reglementare stabil, transparent, nediscriminatoriu și am adus mai multă coerență în relația cu ţările terțe. 

Directiva privind drepturile de autor pe piața unică. Noile reglementări vor contribui la realizarea unei piețe funcționale a drepturilor de autor, cu beneficii economice și sociale atât pentru creatori, cât și pentru consumatori.

În ceea ce privește Programul-cadru Orizont Europa, am obținut creșterea  resurselor financiare pentru extinderea participării la acest program și la reducerea diferențelor de salarizare pentru cercetători la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, înțelegerea comună la care au ajuns Președinția și Parlamentul European va contribui la reducerea decalajelor și la promovarea excelenței în cercetare și inovare.

Un reper important pentru perioada următoare îl constituie alegerile pentru Parlamentul European care se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019. Ca Președinție a Consiliului UE am lucrat pentru crearea unui mediu de desfășurare a alegerilor în mod liber și corect.

Guvernul României a fost implicat activ în negocierile pentru Brexit.

În mandatul nostru au fost finalizate și adoptate formal la nivelul Consiliului 15 propuneri legislative care au rolul de a limita efectele unei retrageri fără acord a Marii Britanii.

Scopul nostru este acela de a proteja cetățenii și mediul de afaceri. De aceea, am făcut eforturi și am obținut decizii în domenii cheie, precum transportul rutier și aerian, coordonarea sistemelor de securitate socială, Erasmus+, vize, dar și funcționarea bugetului european pentru anul 2019.

În 100 zile de mandat, am reușit să obținem înțelegeri comune cu Parlamentul European pentru o serie de propuneri sectoriale prioritare aferente viitorului Cadru Financiar, precum: Fondul European de Apărare, Programul Europa Digitală 2021-2027, Facilitatea Conectarea Europei, Programul Orizont Europa, Programul Spațiu, Programul Justiție, Programul Drepturi și Valori, Programul InvestEU sau Programul LIFE.

În paralel, Președinția României la Consiliul UE a continuat negocierile privind arhitectura de ansamblu a viitorului buget european care urmează să fie agreată la nivelul Consiliului European în toamna acestui an. Ne concentrăm acum pe elaborarea unui document simplificat și echilibrat de negociere care să faciliteze discuțiile liderilor europeni la Consiliul European din iunie și deciziile din a doua parte a anului.

Președinția României a depus, totodată, eforturi considerabile în avansarea negocierilor privind pachetul legislativ privind politica de coeziune post-2020. 

În domeniul migrației, Președinția română a contribuit la avansarea discuțiilor pe toate componentele vizând o abordare cuprinzătoare a acestui fenomen, în linie cu obiectivele formulate la nivelul Consiliului European.Am reușit revizuirea cadrului juridic pentru funcționarea rețelei europene a ofițerilor de legătură în materie de migrație. Am finalizat negocierile privind extinderea mandatului Agenției Europene pentru Paza Frontierelor și Garda de Coastă, una dintre prioritățile majore ale UE în materie de securitate din ultima perioadă.

În ceea ce privește Uniunea Piețelor de Capital, Președinția rotativă deținută de către România a reușit închiderea unor dosare fundamentale menite să contribuie la finanțarea mai eficientă a proiectelor de investiții, cu efecte asupra creșterii economice și dezvoltării. Menționez aici finalizarea negocierilor și adoptarea mai multor reglementări europene, care au ca obiectiv condiții de lucru mai bune pentru cetățeni, cum ar fi: Regulamentul pentru instituirea unei Autorități Europene a Muncii sau Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă.  

Dar directiva se adresează și angajatorilor, sprijinindu-le activitatea. Pentru aceștia sunt eliminate anumite sarcini administrative, permițându-le să transmită în format electronic informațiile necesare către administrația publică. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea concurenței corecte, între companii, pe Piața Internă.

România sprijină puternic Piața Internă și dorim ca cetățenii români, în calitate de consumatori, să beneficieze de produse aflate la același nivel de calitate cu produse prezentate în mod similar, comercializate în alte state membre ale Uniunii Europene. Am acordat atenția cuvenită întăririi drepturilor consumatorilor în Uniunea Europeană. În acest sens, menționez propunerea de directivă Omnibus, care introduce reglementări privind transparența online, prețul personalizat și va veni în sprijinul statelor membre să administreze aspecte legate de eliminarea dublului standard.

România a încheiat activitatea pe acest dosar și așteaptă votul final al Parlamentului European în reuniunea sa plenară de astăzi. În luna mai Consiliul va adopta la rândul său, formal, această directivă. Sprijin pentru agricultori și o mai bună siguranță alimentară Menținerea Politicii Agricole Comune și susținerea unui nivel adecvat de finanțare pentru plățile directe și dezvoltarea rurală constituie o prioritate majoră a Președinției României la Consiliul UE. În acest sens, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună. Astfel, am obținut eliminarea plafonării obligatorii a subvențiilor pentru agricultură, fapt ce asigură o dezvoltare echilibrată a tuturor fermierilor europeni, fără discriminări. În același timp, am ajuns la un acord cu Parlamentul European și în privința Legii Generale a Alimentelor ce va permite un acces mai facil al cetățenilor la informații complete referitoare la siguranța alimentară și sănătatea umană.

Și în domeniul mediului și schimbărilor climatice, Președinția României la Consiliul UE a înregistrat progrese considerabile, prin finalizarea negocierilor privind decarbonizarea și modernizarea transportului în UE, dar și îndeplinirea obiectivelor acordului de la Paris prin reducerea cu 30% a emisiilor de dioxid de carbon pentru noile camioane și autobuze până în 2030.

De asemenea, pentru un mediu mai curat, am finalizat dosarul privind norme și mai stricte pentru produsele și ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvență a apariției pe plajele europene.

Un alt domeniu în care am făcut progrese importante este cel al transporturilor, în care am finalizat negocierile pe 12 dosare privitoare atât la transportul rutier, cât și la cel feroviar, naval și aerian. Menționez aici, măsurile luate pentru limitarea efectelor Brexit în domeniu, cât și cele privitoare la îmbunătățirea siguranței participanților la trafic sau cele referitoare la creșterea competitivității în transporturi.

În toate reuniunile și întâlnirile pe care le-am avut în primele 3 luni de mandat, am  înregistrat progrese în domenii relevante, precum regiunea Balcanilor de Vest, relația UE-Turcia, cooperarea UE-NATO. O conferință de nivel înalt dedicată acestui subiect a avut loc chiar astăzi, la București. Am acordat atenție, bineînțeles, și relației transatlantice.

Credem în proiectul european și în viitorul său.

Ne dorim o Uniune mai profund integrată, mai inclusivă, mai coezivă, o Uniune care, deși marcată de procesul Brexit, are capacitatea de a ieși întărită și încrezătoare în urma acestei provocări.România a promovat în mod constant importanța menținerii unității în cadrul UE, fără diviziuni pe criterii geografice, economice sau sociale, state membre vechi și state membre noi, sau viteze diferite de integrare europeană.

De asemenea, avem nevoie de o Uniune sigură, în măsură să ofere răspunsuri și soluții amenințărilor curente la securitatea cetățenilor, fie de natură internă, cât și externă. Nu în ultimul rând, susținem o Uniune mai activă în plan global, cu instrumente și resurse adecvate care să sprijine acest obiectiv. Guvernul României și-a concentrat eforturile în acest sens și am convingerea că rezultatele muncii noastre contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în viitorul proiectului european.

Referitor la perioada care a mai rămas din mandatul președinției române la Consiliul UE, Viorica Dăncilă a spus că „Vom continua această abordare şi pentru perioada ce urmează, inclusiv prin prisma acțiunilor şi demersurilor pe care le voi promova din postura de prim-ministru, pe linia unei Președinții rotative eficiente, care livrează rezultatele așteptate, dorite și utile statelor membre, cetățenilor europeni și mediului de afaceri.”

Citiți și: VIDEO Cum arată bilanțul Președinției României la Consiliul UE la jumătatea mandatului: Directivele gazelor naturale și dreptului de autor, Fondul European de Apărare și noua politică de transport, printre realizările majore

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis i-a decorat pe George Ciamba, Luminița Odobescu și pe alți diplomați care au contribuit ”la exercitarea cu succes a președinției României la Consiliul UE”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri, 29 noiembrie, o serie de decrete de decorare în urma exercitării, de către România, a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, între personalitățile decorate aflându-se fostul ministru delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, și mai mulți diplomați.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.


Redăm integral conținutul comunicatului Administrației Prezidențiale privind decretele de decorare:

”Astfel, în semn de apreciere pentru excepţionala contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit:

”Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, domnului ambasador George Ciamba, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene, doamnei Iulia Raluca Matei, ministru plenipotenţiar, domnului ambasador Victor Alexandru Micula, secretar de stat, și doamnei ambasador Luminiţa Teodora Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană.

De asemenea, în semn de apreciere pentru deosebita contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, domnului Cosmin Dobran, ministru plenipotențiar;

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Marius Cosmin Boiangiu, ministru plenipotenţiar, domnului Daniel Eusebiu Goşea, ministru plenipotenţiar și domnului Dănuţ Sebastian Neculăescu, ministru plenipotenţiar.

Totodată, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler doamnei Antoaneta Barta, ministru plenipotenţiar, doamnei Mihaela Silvia Blajan, ministru plenipotenţiar, domnului Adrian-Cristian Bratu, ministru plenipotenţiar, doamnei Maria Cătălina Constantin, consilier diplomatic, doamnei Aniela Creţu, consilier diplomatic, domnului Alexandru Enache, consul, doamnei Sandra-Liliana Gătejeanu-Gheorghe, secretar I, domnului Bogdan Alexandru Moisii, consilier superior, doamnei Mihaela Pop, ministru plenipotenţiar, doamnei Clara Georgiana Staicu, ministru consilier, doamnei Mihaela Ilincuţa Ştefan-Simion, consilier diplomatic, doamnei Alina Ştefania Tănasă, consilier diplomatic, domnului Ştefan Alexandru Tinca, ministru plenipotenţiar.

De asemenea, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Ofiţer domnului Cosmin George Dinescu, ministru plenipotenţiar;

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Cavaler domnului Adrian-Claudiu J. Bourceanu, ministru consilier, doamnei Alina Băbeanu, consilier diplomatic, doamnei Ioana-Alice Darby, consilier diplomatic, doamnei Mariam El-Hek, secretar III, doamnei Irina Felicia Marin, consul general, doamnei Maria Mihăilescu, ministru consilier, doamnei Mădălina-Ioana Morariu, secretar I, doamnei Alina-Maria Orosan, ministru plenipotenţiar, domnului David-Gabriel Puie, secretar II, doamnei Mioriţa Teodora Simion, ministru consilier, doamnei Georgiana Olivia Sisilică, ministru consilier, doamnei Adriana Loreta Stănescu, ministru plenipotenţiar, doamnei Simona Stîngă, consilier diplomatic, domnului Marian Mihail Tache, consul general, doamnei Olivia Toderean, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tudor, consilier diplomatic, și doamnei Lavinia Zlotea, ministru plenipotenţiar;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa I, domnului Laurenţiu-Liviu Flueraru, consilier diplomatic și doamnei Luana Leoveanu, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a II-a doamnei Andrea Amza-András, ministru consilier, doamnei Eleonora Laria Stoian, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a III-a, doamnei Laura Mihaela Ana, secretar III, domnului Vlad Angelescu, ministru consilier, doamnei Melania-Lavinia Blendea, consilier diplomatic, domnului Şerban Brebenel, ministru consilier, doamnei Andreea Bucnaru, secretar I, doamnei Oana Maria Cămăşoiu, consilier diplomatic, doamnei Florenţa Ciobotaru, consul, doamnei Emanuela Irina Darie, ministru consilier, doamnei Anamaria Veronica Fuduli, consilier diplomatic, doamnei Roxana Giurescu, secretar III, domnului Matei Alexandru Ioan, consilier, domnului Vlad Ionescu, ministru consilier, doamnei Elena-Anca Jurcan, ministru consilier, doamnei Oana Adriana Lupu, consilier relaţii I, doamnei Monica Magaon, secretar III, doamnei Costina-Alexandra Mardale, secretar II, doamnei Oana Maria Matei, consilier diplomatic, doamnei Amira Mihăilescu, ministru plenipotențiar, doamnei Alina Moc, consilier, doamnei Andreea-Adelina Pană, secretar III, doamnei Ana-Maria Petrescu, secretar III, doamnei Irina Margareta Popescu, secretar III, doamnei Andreea Florina Radu, consilier, doamnei Cristina-Elena Ruscea, consilier relaţii I, doamnei Oana-Rodica Sbiera, consilier superior, doamnei Alina-Mihaela Scurtu-Mitran, consilier relaţii III, doamnei Cristina Gabriela Simion, secretar III, domnului Radu Mihai Şerbănescu, secretar III, doamnei Gilda Luiza Truică, ministru consilier, domnului Constantin Tudor, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tinca, ministru plenipotenţiar și doamnei Ioana Andreea Untaru, consilier afaceri europene.”

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending