Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Published

on

© Roberta Metsola/ Twitter

Prim-vicepreședinta Parlamentului European, eurodeputata malteză Roberta Metsola (PPE), a fost aleasă marți drept noua președintă a Parlamentului pentru un mandat de doi ani și jumătate, devenind deopotrivă prima femeie care deține această poziție după 20 ani și a treia femeie din istorie în această ipostază politică, după franțuzoaicele Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002), ambele provenind din zona politică a creștin-democraților europeni, aceleași valori politice precum ale PPE.

Președintele interimar al PE, după decesul subit al președintelui David Sassoli, a fost ales în funcție din primul tur de scrutin cu 458 de voturi pentru dintr-un total de 690 de voturi. Au fost 74 de voturi nule și 616 voturi exprimate, majoritatea absolută fiind de 309 voturi.

De altfel, alegerea lui Metsola a fost mai mult o formalitate având în vedere că eurodeputatul PPE nu avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe, și ținând cont de înțelegerea politică ca, în prima jumătate a mandatului, Parlamentul să fie condus de un eurodeputat social-democrat, poziție pe care a deținut-o David Sassoli. Contracandidații Robertei Metsola au fost alte două femei eurodeputat, Alice Bah Kuhnke (Verzi, Suedia), care a primit 101 voturi și Sira Rego (Stânga, Spania) – 57 de voturi.

Votul de marți a urmat unei ceremonii de omagiere a lui Sassoli, care a avut loc luni seară, în debutul sesiunii plenare.

Prin alegerea lui Metsola la șefia Parlamentului European, trei din cele patru funcții de conducere de top ale instituțiilor UE sunt deținute femei, Comisia Europeană fiind condusă de Ursula von der Leyen, iar Banca Centrală Europeană de Christine Lagarde. Singurul bărbat președinte de instituție importantă a UE este Charles Michel, șeful Consiliului European. Totodată, două dintre aceste patru funcții (Comisia și Parlamentul) revin de acum Partidului Popular European.

De asemenea, este pentru prima dată când Malta, cel mai mic stat membru al UE care a aderat la Uniune în 2004 și care deține șase mandate în Parlamentul European, dă un reprezentant de-al său la conducerea unei instituții europene.

 

“Vreau ca oamenii să creadă în Europa. Să recupereze acel sentiment de speranță și entuziasm în proiectul nostru. Să lupte pentru acele valori care ne unesc ca europeni. De aceea candidez pentru a fi următorul președinte al Parlamentului European”, a spus Roberta Metsola zilele trecute, ea fiind aleasă în funcție în aceeași zi în care împlinește 43 de ani, fiind născută pe 18 ianuarie 1979 și devenind și cel mai tânăr președinte al PE.

Metsola este membru al Parlamentului European din anul 2013, iar în actuala legislatură activează în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și în Delegația PE pentru relația cu Statele Unite.

Președintele Parlamentului European este ales cu majoritatea absolută a voturilor valabile, exprimate prin vot secret, adică 50% plus unu. Din cauza pandemiei, votul a fost ținut de la distanță.

Președintele Parlamentului European dispune de o gamă largă de competențe executive și de reprezentare prevăzute la articolul 22. În afară de atribuțiile prevăzute în mod expres acolo, responsabilitătile președintelui se extind la „toate competențele necesare pentru a prezida lucrările Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora”. Procesul de alegere a președintelui PE este prevăzut la articolele 14-16 din Regulamentul de procedură al Parlamentului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac anunță că peste 50.000 de români au semnat pentru România în Schengen: Mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară

Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat că peste 50.000 de români au semnat pentru România în Schengen, astfel că ”mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European”.

Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

”În calitate de deputat european, am depus această acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene având calitatea de reclamant neprivilegiat. Pentru a reuși să avem un proces cât mai rapid în interesul a douăzeci de milioane de cetățeni români, am lansat campania <<Semnează pentru România în Schengen>>. Prin acest demers, am invitat cetățenii români să susțină petiția adresată Parlamentului European prin care îi cerem intervenția în procesul deschis la CJUE. De ce? Pentru că Legislativul are calitate de reclamant privilegiat. În urma campaniei, am reușit să convingem peste 50.000 de români să semneze pe platforma www.romaniainschengen.ro. Mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European!”, a anunțat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta le-a mulțumit tuturor și fiecăruia în parte, ”fiecărui cetățean român care a contribuit la acest succes”.

”Dăm dovadă astfel de solidaritate și unitate spre apărarea intereselor României într-o Europă pe care ne-o dorim liberă. Semnătura dumneavoastră ne dă curajul să luptăm mai departe prin toate mijloacele împotriva acestei mari nedreptăți. Sunt convins că vom reuși să o corectăm în Justiție.  Le mulțumesc, de asemenea, sutelor de colegi din întreaga țară care s-au mobilizat extraordinar pentru a-i convinge pe români să ne fie alături în acest demers atât de necesar.  România merită în Schengen, românii merită să fie liberi în Europa. Împreună vom reuși să ne facem dreptate acolo unde Guvernul nu a vrut!”, a mai spus eurodeputatul.

România trebuie să intre în spațiul Schengen cât mai curând posibil, anul acesta, a fost răspunsul oferit recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrisorii înaintate de Eugen Tomac.

Tot recent, Comisia Europeană a prezentat cel de-al doilea raport privind starea Schengen în care a solicitat din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu respinge ”cu fermitate” gestul președintei Ungariei: A făcut declarații total inacceptabile

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, respinge cu fermitate gestul președintei Ungariei, Katalin Novak, care ”a făcut cu ocazia unui pelerinaj religios pe teritoriul României declarații total inacceptabile, cu caracter revizionist pe tema Transilvaniei”.

”Lumea întreagă a aflat că românii sunt un popor tolerant, care știe să își primească musafirii cu o ospitalitate fără cusur. Totul are însă o limită! Românii nu vor mai accepta ca vreun demnitar maghiar să vină în țara noastră și să facă asemenea declarații sfidătoare, care pot genera tensiuni sociale!”, a menționat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a completat că România ”își dorește relații normale cu țara vecină, însă asta nu înseamnă că trebuie să tăcem în fața unor asemenea situații scandaloase.”

”Doamna Novak, fiți fără grijă! Dumnezeu nu va lăsa vreodată ca Transilvania să aibă alt destin decât acela scris cu sângele milioanelor de români:  să fie sufletul etern al națiunii române”, a conchis Marcel Ciolacu.

O reacție a venit și din partea Ministerului Afacerilor Externe care a anunțat duminică seara că l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la București după ce, în cadrul vizitei private a președintei Novak Katalin în România, ”au fost lansate mesaje publice neadecvate”.

 

Continue Reading

PPE

Liderul PPE, Manfred Weber, consideră că procesul de aderare a Turciei la UE trebuie sistat după realegerea președintelui Erdogan

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, consideră că procesul de aderare a Turciei la UE trebuie sistat, în urma realegerii lui Recep Tayyip Erdogan în funcția de președinte, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Ultimii ani au arătat că un parteneriat strâns este important, dar că nimeni nu doreşte ca Turcia să devină membră cu drepturi depline a UE, nici Turcia, nici Uniunea Europeană”, a declarat Manfred Weber într-un interviu apărut luni în publicaţii aparţinând Funke Media Group.

Acesta a detaliat care sunt așteptările după victoria electorală a lui Erdogan. ”În special, în ceea ce priveşte obiectivul instaurării păcii între Ucraina şi Rusia, politica privind migraţia, modernizarea economică şi problema Ciprului, noi avem nevoie de cooperare. Erdogan ar trebui să fie imediat de acord cu aderarea Suediei la NATO”, a detaliat Manfred Weber.

Uniunea Europeană și Turcia sunt în dezacord în multe privințe, iar problemele vor persista probabil și după ce Recep Tayyip Erdogan a fost reales în funcția de președinte.

Citiți și: Liderii instituțiilor UE îl felicită pe președintele Erdoğan pentru obținerea unui nou mandat: UE are un interes strategic în continuarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia

În raportul lor privind Turcia pentru anul 2022, Comisia Europeană a criticat regimul din ce în ce mai autoritar al lui Erdogan. ”Preocupările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a democrației, a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar nu au fost abordate”, menționează oficialii europeni în documentul mai sus amintit, conform Deutsche Welle.

Mai mult, liderii UE au criticat puternic gesturile amenințătoare ale Turciei față de statele membre Grecia și Cipru, prin încălcări teritoriale repetate ale forțelor aeriene și navale.

De asemenea, UE a solicitat în repetate rânduri autorităților turce să respecte hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și să îl elibereze pe activistul Osman Kavala, care a fost condamnat la închisoare pe viață în 2022 pentru că a participat la protestele antiguvernamentale din 2013 din Istanbul.

Cu toate acestea, Turcia rămâne un partener important din punct de vedere strategic în ceea ce privește migrația, protecția climei și securitatea energetică.

Cu armata sa bine echipată, membrul NATO joacă, de asemenea, un rol important în calitate de intermediar al acordului comercial de cereale dintre Rusia și Ucraina.

Să nu uităm că Uniunea Europeană rămâne un partener strategic important pentru Turcia, care invocă deseori importanța unui acord din 2015 care i-a menținut pe sirienii strămutați în interiorul țării, în loc să le permită să treacă în UE. Aproximativ 3,5 milioane de sirieni trăiesc acum în Turcia, care a primit plăți și promisiuni de asistență financiară care se ridică la aproape 9 miliarde de euro (9,65 miliarde de dolari).

În pofida acestui fapt, acordul a fost folosit de Recep Tayyip Erdogan drept monedă de șantaj, deschizând în 2020 pentru scurt timp frontiera Turciei cu Grecia.

Când privește aderarea la UE, Guvernul turc își menține acest obiectiv dacă, potrivit Ministerului de Externe, UE va reuși să rezolve problemele sale interne.

Discuțiile de aderare ar putea fi reluate după alegerile prezidențiale, dar mai întâi Turcia ar trebui să recunoască, cel puțin indirect, Ciprul ca membru al UE. Trupele turcești au ocupat partea de nord a țării timp de aproape 50 de ani.

În 2018, Uniunea Europeană a suspendat efectiv negocierile de aderare cu Turcia, care erau în curs din 2005, dar nu le-a întrerupt complet.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 hours ago

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.12 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE13 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.13 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO14 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA14 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.14 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.15 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA15 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO6 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ6 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA7 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending