Prim-vicepreședinta Parlamentului European, eurodeputata malteză Roberta Metsola (PPE), a fost aleasă marți drept noua președintă a Parlamentului pentru un mandat de doi ani și jumătate, devenind deopotrivă prima femeie care deține această poziție după 20 ani și a treia femeie din istorie în această ipostază politică, după franțuzoaicele Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002), ambele provenind din zona politică a creștin-democraților europeni, aceleași valori politice precum ale PPE.
Președintele interimar al PE, după decesul subit al președintelui David Sassoli, a fost ales în funcție din primul tur de scrutin cu 458 de voturi pentru dintr-un total de 690 de voturi. Au fost 74 de voturi nule și 616 voturi exprimate, majoritatea absolută fiind de 309 voturi.
De altfel, alegerea lui Metsola a fost mai mult o formalitate având în vedere că eurodeputatul PPE nu avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe, și ținând cont de înțelegerea politică ca, în prima jumătate a mandatului, Parlamentul să fie condus de un eurodeputat social-democrat, poziție pe care a deținut-o David Sassoli. Contracandidații Robertei Metsola au fost alte două femei eurodeputat, Alice Bah Kuhnke (Verzi, Suedia), care a primit 101 voturi și Sira Rego (Stânga, Spania) – 57 de voturi.
Votul de marți a urmat unei ceremonii de omagiere a lui Sassoli, care a avut loc luni seară, în debutul sesiunii plenare.
Prin alegerea lui Metsola la șefia Parlamentului European, trei din cele patru funcții de conducere de top ale instituțiilor UE sunt deținute femei, Comisia Europeană fiind condusă de Ursula von der Leyen, iar Banca Centrală Europeană de Christine Lagarde. Singurul bărbat președinte de instituție importantă a UE este Charles Michel, șeful Consiliului European. Totodată, două dintre aceste patru funcții (Comisia și Parlamentul) revin de acum Partidului Popular European.
De asemenea, este pentru prima dată când Malta, cel mai mic stat membru al UE care a aderat la Uniune în 2004 și care deține șase mandate în Parlamentul European, dă un reprezentant de-al său la conducerea unei instituții europene.
“Vreau ca oamenii să creadă în Europa. Să recupereze acel sentiment de speranță și entuziasm în proiectul nostru. Să lupte pentru acele valori care ne unesc ca europeni. De aceea candidez pentru a fi următorul președinte al Parlamentului European”, a spus Roberta Metsola zilele trecute, ea fiind aleasă în funcție în aceeași zi în care împlinește 43 de ani, fiind născută pe 18 ianuarie 1979 și devenind și cel mai tânăr președinte al PE.
Metsola este membru al Parlamentului European din anul 2013, iar în actuala legislatură activează în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și în Delegația PE pentru relația cu Statele Unite.
Președintele Parlamentului European este ales cu majoritatea absolută a voturilor valabile, exprimate prin vot secret, adică 50% plus unu. Din cauza pandemiei, votul a fost ținut de la distanță.
Președintele Parlamentului European dispune de o gamă largă de competențe executive și de reprezentare prevăzute la articolul 22. În afară de atribuțiile prevăzute în mod expres acolo, responsabilitătile președintelui se extind la „toate competențele necesare pentru a prezida lucrările Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora”. Procesul de alegere a președintelui PE este prevăzut la articolele 14-16 din Regulamentul de procedură al Parlamentului.