Connect with us

ROMÂNIA

După 20 de ani, un Suveran Pontif vine în ”Grădina Maicii Domnului”. Astăzi începe vizita Papei Francisc în România, deschizând un nou capitol în destinul occidental al țării noastre

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

La 20 ani de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă, Papa Francisc devine al doilea Papă din istorie care se va afla, pentru trei zile, în România. La două decenii de la o vizită care a adus și întreținut speranța pentru milioane de români ieșiți de câțiva ani de sub comunism și ocoliți de primul val de aderare la structurile și valorile occidentale (NATO), actualul Suveran Pontif vine într-o țară membră a NATO de 15 ani, într-o națiune care are în memoria sa colectivă trei decenii de la căderea comunismului și într-un stat membru al Uniunii Europene care asigură pentru prima dată președinția Consiliului UE, ai cărui cetățeni au oferit în urmă cu câteva zile cel mai puternic semnal al atașamentului față de valorile europene, la baza cărora se află, în primul rând, creștinismul.

La două decenii de la afirmația Papei Ioan Paul al II-lea privind ”România – Grădina Maicii Domnului”, primul papă latino-american din istoria catolicismului, Sanctitatea Sa – pe numele său Jorge Mario Bergoglio – vine în România și în calitate de apărător puternic al valorilor europene și al beneficiilor pentru pace pe care le-a adus existența Uniunii Europene.

O premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică – prezența Papei Francisc în România pune țara noastră din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

După ce Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă polonez din istorie, a jucat un rol decisiv în căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, Papa Francisc I este Suveranul Pontif care, în martie 2017, îi primea în audiență pe toți șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, cu ocazia aniversării a 60 de ani la semnarea Tratatelor fondatoare de la Roma. Atunci, Sanctitatea Sa le-a atras atenția lui Klaus Iohannis și celorlalți lideri că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Apelul la solidaritate al Papei din 2017, regăsit în ”Spiritul de la Sibiu” din 2019

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idelurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

După Summitul de la Roma din urmă cu doi ani, primul moment în care liderii europeni și-au reînnoit angajamentele politice și atașamentul față de Uniunea Europeană a fost Summitul de la Sibiu din urmă cu trei săptămâni, prima astfel de manifestare politică din istoria Uniunii Europene organizată chiar de Ziua Europei și primul summit dedicat în întregime viitorului Europei.

Atunci, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Papa Francisc, mesaj pentru români înaintea vizitei sale istorice în România: ”Vin între voi ca să mergem împreună”

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc, pregătită temeinic de patru ani, este desfășurată sub genericul “Să mergem împreună!”. (Programul în detaliu este disponibil aici.)

Sanctitatea Sa Papa Francisc a afirmat acest lucru, într-un mesaj înaintea vizitei sale istorice în România, difuzat marţi seară în exclusivitate de TVR.

Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învăţăm, să păstrăm rădăcinile şi familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor şi al fratelui de lângă noi, când ne depăşim fricile şi suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalţi”, spune Suveranul Pontif, citat de Agerpres.

În mesaj, Papa Francisc mulţumeşte preşedintelui şi celorlalte autorităţi ale statului pentru invitaţia de a vizita “România, ţară frumoasă şi primitoare, ca pelerin şi frate”.

De altfel, cu prilejul vizitei în România, Suveranul Pontif a transmis și un mesaj pe Twitter.

Mâine voi merge în România ca pelerin, să merg împreună cu frații noștri ai Bisericii Ortodoxe Române și cu credincioșii catolici. Vă chem să vă rugați pentru mine!”, a scris Sanctitatea Sa.


București, prima etapă a vizitei

La 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România include, în prima zi, întâlniri cu autorităţile politice şi societatea civilă, cu conducerea Bisericii Ortodoxe Române şi Sfânta Liturghie din Catedrala “Sfântul Iosif”.

La ora 11:30, preşedintele Klaus Iohannis îl va întâmpina pe Papa Francisc la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, ceremonia oficială de primire, la Palatul Cotroceni, fiind prevăzută pentru ora 12:05. Cei doi înalţi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu prim-ministrul Viorica Dăncilă, alte autorităţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai corpului diplomatic. Cu această ocazie, în prezenţa a aproximativ 400 de invitaţi, şeful statului român şi Papa Francisc vor susţine discursuri.

Vineri după-amiază, de la ora 15:45, Suveranul Pontif va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei, după care Sanctitatea Sa se va întâlni, de la ora 16:15, cu Sinodul Permanent al BOR.

Papa Francisc va merge apoi, la ora 17:00, la Catedrala Naţională, programul vizitei cuprinzând rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba latină, urmată de cântări pascale catolice. După terminarea acestora, va urma rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba română, urmată de cântări pascale ortodoxe.

Potrivit Patriarhiei Române, “programul nu cuprinde oficierea unui serviciu liturgic comun, ci momente muzicale distincte şi consecutive, conform hotărârii Sfântului Sinod şi practicii din diaspora română când se foloseşte acelaşi lăcaş de cult”.

La ieşirea din Catedrală, Patriarhul Daniel şi Papa Francisc vor saluta credincioşii prezenţi cu salutul pascal “Hristos a înviat!”.

De la ora 18:10, Suveranul Pontif va participa la Sfânta Liturghie de la Catedrala catolică “Sfântul Iosif”, unde va rosti o omilie. Sfânta Liturghie de la Catedrala “Sfântul Iosif”, la care reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice şi Greco-Catolice au estimat participarea a peste 25.000 de credincioşi, va dura o oră şi 20 de minute.

Programul vizitei Suveranului Pontif în zilele 1-2 iunie

Pe 1 iunie, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala “Sfânta Maria Regină” din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs.

Pe 2 iunie, Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora 17:30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Programul în detaliu este disponibil aici.

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie. Vizita de stat a Sanctităţii Sale se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a adresat această invitaţie în în timpul vizitei la Vatican din luna mai 2015, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. Ulterior, în martie 2017, invitaţia a fost reînnoită prin scrisoarea transmisă de către preşedintele României Sanctităţii Sale. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Studiu GfK: România, spre coada clasamentului european al puterii de cumpărare medii/cap de locuitor. Bucureștenii, cei mai potenți financiar dintre români

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Românii au o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de trei ori mai mică decât alți europeni care locuiesc în Liechtenstein, Elveția sau Luxemburg, se arată într-un studiu lansat recent de GfK, relatează Agerpres.

Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este, în România, de 5.881 de euro, în timp ce suma medie pe care un european din state vestice o are la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii este de aproape trei ori mai mare, respectiv 14.739 de euro.

Studiul, care a luat în calcul 42 de țări europene, plasează România spre coada clasamentului, pe locul 32 al puterii de cumpărare pe cap de locuitor, situându-se astfel cu aproximativ 60% sub media europeană.

De asemenea, acesta a evidențiat diferențe majore privind puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor între statele vizate, cu țări precum  Liechtenstein( 67.550 de euro), Elveţia (42.067 de euro) şi Luxemburg (35.096 de euro) situându-se pe prime locuri ale clasamentului european, în timp ce Republica Moldova, Kosovo şi Ucraina se situează la polul opus.

În medie, la nivel european, puterea de cumpărare pe cap de locuitor a fost evaluată în 2019 la 14.739 euro, mai puțin de jumătate din țările incluse în studiu, mai exact 16 dintre ele, având o putere de cumpărare peste medie, iar restul de 26 situându-se sub pragul european.

În ceea ce privește România, capitala conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie/cap de locuitor de 10.452 de euro, sumă cu 78% mai mare decât în restul ţării. Bucureștiul este urmat în ierarhie de judeţul Timiş, cu o medie de 7.564 de euro şi judeţul Cluj, cu 7.457 de euro.

La polul opus, se situează judeţul Vaslui, cu o medie a puterii de cumpărare pe cap de locuitor de 3.706 de euro, cu circa 37% sub media naţională şi cu aproximativ 75% sub media europeană.

Continue Reading

JAPONIA

GALERIE FOTO Klaus Iohannis, alături de împăratul Japoniei Naruhito la banchetul imperial dedicat ceremoniei de întronare a acestuia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako au urcat pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat la Palatul Imperial din Tokyo și la care au participat peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent alături de soţia sa, Carmen Iohannis. Șeful statului român a fost îmbrăcat în frac, iar soţia sa a purtat o rochie lungă albastră. Klaus Iohannis s-a aflat în vizită în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

Printre personalitățile importante ale lumii care au luat parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu a lipsit nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Galerie FOTO

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

Continue Reading

MCV

Fostul eurodeputat PSD Răzvan Popa condamnă sabotarea intereselor României: Bulgarii au fost uniți și au cerut pe o singură voce ridicarea MCV. În România, mai multe voci au cerut contrariul

Published

on

© European Parliament

Sabotarea intereselor României, lansarea de teme false, exportarea unor scandaluri și îngrijorări nefondate la adresa guvernării, și blocajul permanent în care președintele României a înțeles să acționeze, au contribuit la crearea unei imagini nemeritate asupra României, afirmă fostul eurodeputat PSD Răzvan Popa, într-o postare pe Facebook, în urma publicării de către Comisia Europeană a raportului MCV, cel mai dur din ultimii zece ani.

”În timp ce bulgarii au fost uniți și au cerut pe o singură voce cu toții ridicarea MCV, Iohannis, PNL și USR și alți români cu influențe la Bruxelles au cerut cu insistență menținerea acestui mecanism asupra României continuarea dublului standard aplicat țării nostre în cadrul Uniunii Europene. Nu trebuie să fim deloc surprinși că MCV laudă Bulgaria și critică România. Bulgaria are probleme uriașe în combaterea corupției. Zilnic se închid 188 de dosare de corupție. Doar în 2017 au fost închise definitiv 70.000 de dosare. Este practic o amnistiere neoficială care are loc în Bulgaria. Dar bulgarii au fost uniți ca națiune și au cerut pe o singură voce ridicarea MCV în cazul țării lor. În România am avut multe voci din opoziție, la Bruxelles, care au cerut contrariul: menținerea MCV”, a scris Răzvan Popa.

Postarea sa integrală este disponibilă aici.

Comisia Europeană a publicat marți, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, se arată în raportul privind România.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai spune executivul european.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending