Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că va face tot ce-i stă în putere pentru a se ajunge la suspendarea accesării fondurilor europene în cazul statelor membre ale UE care nu respectă drepturile persoanelor LGBTI şi pentru a aduce guvernele acestor ţări în faţa justiţiei europene.

Aceasta a confirmat că executivul european va prezenta curând o ”strategie LGBTI” a Uniunii Europene.

”Discriminarea în funcţie de orientarea sexuală nu are sub nicio formă loc în Uniunea Europeană. Şi, atât cât îmi va sta în putere, voi acţiona împotriva acesteia. Inclusiv prin suspendarea distribuirii fondurilor şi aducerea guvernelor în faţa justiţiei”, a spus Ursula von der Leyen într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu cetăţeni europeni pe reţelele de socializare.

Thank you for the many questions you sent me for #AskThePresident. It’s great to hear from you!

Today I will answer Valentin, Marco, Julia, Gunti and Willy. And I will answer more soon.

So do keep the questions coming. See you soon! pic.twitter.com/cFUoDbaple

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 25, 2020

Ea a răspuns astfel unei întrebări despre ”discriminarea” persoanelor LGBTI (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali, intersexuali) în Polonia şi Ungaria, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Ursula von der Leyen a adăugat că va face presiuni ”pentru a exista o recunoaştere reciprocă a relaţiilor familiale în UE, pentru că dacă eşti părinte într-o ţară, eşti în toate” şi a amintit că în prezent Comisia Europeană lucrează la o ”strategie LGBTI” a Uniunii Europene pe care o va prezenta curând.

”Fiecare persoană în Europa trebuie să fie liberă pentru a fi cine doreşte şi să iubească pe cine doreşte, în toate ţările europene”, consideră şefa Comisiei Europene.

Ea a criticat în mod repetat ”zonele libere de LGBT” decretate în Polonia, în opinia sa acestea fiind ”zone fără umanitate”, conform declaraţiei sale cuprinse în recentul discurs despre Starea Uniunii susţinut în plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană a respins în luna iunie finanţări pentru şase localităţi poloneze din cele circa o sută care au stabilit astfel de zone.

De asemenea, executivul european este așteptat să publice la 30 septembrie primul său raport anual privind statul de drept și care va analiza situațiile particulare din fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Comisia Europeană a publicat joi un nou plan de acțiune ambițios, menit să impulsioneze, în următorii ani, uniunea piețelor de capital (UPC) ale Uniunii Europene, care se axează pe trei obiective cheie – asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri; transformarea UE într-un loc și mai sigur pentru economiile și investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice; integrarea piețelor de capital naționale într-o autentică piață unică de capital la nivelul UE.

“În prezent, prioritatea absolută a UE este asigurarea faptului că Europa se redresează în urma crizei economice fără precedent provocate de pandemia de COVID-19. În acest scop, va fi esențial să se dezvolte piețele de capital ale UE și să se asigure accesul la finanțarea de pe piață“, informează executivul european remis CaleaEuropeană.ro.

Piețele de capital de mari dimensiuni și integrate vor facilita redresarea UE, asigurând faptul că întreprinderile – în special întreprinderile mici și mijlocii – au acces la surse de finanțare și că deponenții europeni au încredere să facă investiții pentru viitorul lor. Piețele de capital dinamice vor sprijini, de asemenea, tranziția verde și cea digitală a Europei, contribuind totodată la crearea unei economii mai favorabile incluziunii și mai reziliente. Uniunea piețelor de capital este, de asemenea, esențială pentru consolidarea rolului internațional al monedei euro.

“Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, activitatea noastră privind crearea unei uniuni a piețelor de capital a devenit urgentă. Forța redresării noastre economice va depinde în mod decisiv de buna funcționare a piețelor noastre de capital și de măsura în care cetățenii și întreprinderile pot avea acces la oportunități de investiții și la finanțarea de pe piață de care au nevoie. Trebuie să generăm investiții masive pentru ca economia UE să devină mai durabilă, mai digitală, mai favorabilă incluziunii și mai rezilientă. Planul de acțiune prezentat astăzi urmărește să abordeze în mod decisiv unele dintre obstacolele rămase în calea unei piețe unice de capital”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, citat în comunicat.

De asemenea, vicepreședintele executiv al Comisiei a prezentat joi un nou pachet privind finanțele digitale, care include strategia privind finanțele digitale și strategia privind plățile de mică valoare, precum și propuneri legislative privind criptoactivele și reziliența digitală.

Planul de acțiune prezentat de Comisia Europeană are trei obiective-cheie:

• asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri;
• transformarea UE într-un loc și mai sigur pentru economiile și investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice;
• integrarea piețelor de capital naționale într-o autentică piață unică de capital la nivelul UE.

În acest scop, Comisia a prezentat joi șaisprezece măsuri specifice, menite să asigure realizarea de progrese reale în vederea finalizării UPC. Printre măsurile anunțate astăzi se numără și cele prin care UE:

• va crea un punct unic de acces la datele întreprinderilor, destinat investitorilor.
• va sprijini asigurătorii și băncile să investească mai mult în întreprinderile din UE;
• va consolida protecția investițiilor pentru a sprijini în mai mare măsură investițiile transfrontaliere pe teritoriul său;
• va facilita monitorizarea adecvării pensiilor în întreaga Europă;
• va spori armonizarea sau convergența normelor în materie de insolvență;
• va încuraja realizarea de progrese în ceea ce privește convergența în materie de supraveghere și aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare pentru piețele financiare în UE.

Aceste măsuri se bazează pe progresele înregistrate în cadrul Planului de acțiune din 2015 privind uniunea piețelor de capital și pe evaluarea la jumătatea perioadei din 2017 și dau curs solicitărilor Parlamentului European [proiect de raport din proprie inițiativă (INI), iunie 2020] și ale Consiliului (Concluziile Consiliului, 5 decembrie 2019). Aceste măsuri se bazează, de asemenea, pe discuții detaliate cu părțile interesate și pe recomandările Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital.

UPC nu este un scop în sine, ci este esențială pentru îndeplinirea principalelor obiective de politică economică: redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, o economie favorabilă incluziunii și rezilientă în serviciul tuturor cetățenilor, dubla tranziție către o economie digitală și durabilă, precum și autonomia strategică deschisă într-o lume post-Brexit și din ce în ce mai complexă. Îndeplinirea acestor obiective necesită investiții masive, care nu pot fi realizate doar cu bani publici și finanțări tradiționale prin credite bancare. Numai piețele de capital mari, care funcționează bine și sunt integrate pot oferi nivelul de sprijin necesar pentru redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Numai o UPC care funcționează în mod corespunzător poate să mobilizeze și să canalizeze investițiile enorme necesare pentru a face față provocărilor climatice și de mediu cu care ne confruntăm și pentru a sprijini digitalizarea întreprinderilor noastre, astfel încât acestea să rămână competitive la nivel mondial.

UPC ar trebui să genereze beneficii pentru toți europenii, indiferent unde locuiesc și muncesc aceștia. Consumatorii ar trebui să aibă mai multe opțiuni în ceea ce privește economiile și investițiile lor și ar trebui să fie bine informați și protejați în mod corespunzător, oriunde s-ar afla. Întreprinderile, inclusiv cele mici și mijlocii, ar trebui să poată avea acces la finanțare în întreaga UE, iar investitorii ar trebui să poată investi în proiecte în întreaga UE.