Connect with us

RUSIA

După Declarația Comună semnată de Donald Trump și Klaus Iohannis, Rusia anunță un set de măsuri militare în vestul țării din cauza întăririi prezenței NATO în Europa de Est

Published

on

© Administrația Prezidențială

Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină Moscova să implementeze un set de contramăsuri, a afirmat miercuri ministrul apărării rus Serghei Şoigu, într-o declarație care survine după Declarația Comună SUA – România semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis.

“Situaţia se caracterizează printr-o întărire a prezenţei militare a NATO în Europa de Est, prin desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă american în Polonia şi România, prin extinderea cooperării militare a Alianţei cu Finlanda şi Suedia”, a declarat Şoigu în deschiderea reuniunii Colegiului Ministerului Apărării de la Moscova, potrivit RIA Novosti și Gazeta.ru, preluate de Agerpres.

La ora actuală, SUA şi România ar intenţiona să-şi consolideze “poziţiile defensive” pe flancul estic al NATO, în special în Marea Neagră, aşa cum se menţionează într-o declaraţie comună a preşedinţilor celor două state, Donald Trump şi Klaus Iohannis, în urma întâlnirii lor la Washington marţi, comentează Gazeta.ru, conform Digi24.

La acest capitol, în declarația semnată de președinții Trump și Iohannis se arată că militarii români și americani ”acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”. 

Pentru a neutraliza eventualele ameninţări apărute, partea rusă “realizează un set de măsuri” de contracarare, a afirmat Serghei Şoigu la reuniunea Colegiului consacrat examinării stadiului de implementare a planurilor pe 2019-2025 în districtele militare Vest şi Est în cadrul aplicării decretelor din mai ale preşedintelui Vladimir Putin.

Digi24 notează că, având în vedere circumstanţele date, partea rusă va desfăşura 20 de măsuri organizatorice pentru perfecţionarea pregătirii personalului militar. Conform RIA Novosti, este vorba de 20 de exerciţii la care vor lua parte forţele de apărare aeriană, cele logistice, precum şi unităţile de coastă în Districtul militar Vest, care vor primi până la finalul anului peste 1.300 de echipamente noi de tehnică militară. 

Poziția Rusiei față de sistemul antibalistic al NATO din Europa de Est, inclusiv din România, este cunoscută pentru retorica sa agresivă, în pofida faptului că Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite și România au dat asigurări că interceptorii de la facilitatea Aegis Ashore din sud-vestul României sunt defensivi.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Rusia: Prima centrală nucleară plutitoare a țării a ajuns la destinație, în Extremul Orient, pentru a alimenta cu electricitate platformele petroliere din regiune

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare a Rusiei a ajuns la punctul final al destinaţiei sale din Extremul Orient, după o călătorie de trei săptămâni şi de 5.000 de kilometri, a anunţat sâmbătă Corporaţia pentru Energie Nucleară a Federaţiei Ruse, Rosatom, potrivit dpa şi agenţiilor de presă ruse, potrivit Agerpres.

Menită să alimenteze dezvoltarea producţiei de hidrocarburi în zonele extrem de izolate ale Rusiei, centrala este de fapt o barjă uriaşă denumita “Akademik Lomonosov”, după cercetătorul rus din secolul al 18-lea, Mihail Lomonosov. Ea a plecat în 23 august din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentată cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, mic oraş din Siberia, în districtul autonom Ciukotka.

“Akademik Lomonosov”, o barjă de 21.000 de tone fără motoare proprii, a fost tractată de mai multe nave de-a lungul călătoriei sale. Centrala nucleara plutitoare este compusă din doua reactoare cu o capacitate de 35 MW fiecare, apropiată de cea a spărgătoarelor de gheaţă cu propulsie nucleară, faţă de o capacitate de 1.000 de MW pentru un reactor obişnuit al unei centrale nucleare de ultimă generaţie.

Confrom AFP, ”Akademik Lomonosov” are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonosov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a confirmat, la întâlnirea cu omologul de la Chișinău, intențiile Moscovei de a retrage arsenalul militar din Transnistria

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat miercuri intenţiile Moscovei de a-şi retrage arsenalul sovietic din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, transmite EFE, potrivit Agerpres.

“În ceea ce priveşte termenele, lucrările pregătitoare vor dura aproximativ un an pentru a putea pune (acordul anterior) pe hârtie şi a pregăti măsuri concrete. Avem nevoie de contacte între militari şi suntem pregătiţi pentru asta“, a spus Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său moldovean Nicolae Popescu.

Şeful diplomaţiei ruse a mai declarat că a discutat cu Nicolae Popescu despre acţiunile necesare pentru încheierea retragerii arsenalului, problemă cu care cele două ţări se confruntă de mai bine de 20 de ani.

Într-o postare pe Facebook, șeful diplomației de la Chișinău a precizat că ”referitor la problematica reglementării transnistrene și rolul Federaţiei Ruse, ca stat mediator în acest proces, am reiterat prioritatea retragerii trupelor ruse dislocate în regiunea transnistreană, prezența cărora pe teritoriul Republicii Moldova contravine principiului neutralității stipulat în Constituția țării”.

Am salutat disponibilitatea Federaţiei Ruse de a relansa dialogul privind retragerea și distrugerea munițiilor stocate în depozitul militar de la Cobasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Sperăm ca acest subiect să fie discutat cât mai curând posibil cu toți actorii internaționali, sub egida OSCE”, a completat Popescu.

Luna trecută, Republica Moldova a făcut publică propunerea rusă privind retragerea definitivă a armelor şi muniţiilor sovietice care se găsesc pe teritoriul transnistrean.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE român nu recunoaște legitimitatea alegerilor locale organizate în Crimeea de Rusia: Sprijinim suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

România nu recunoaște legitimitatea alegerilor locale organizate în Peninsula Crimeea de Federația Rusia, a transmis Ministerul român de Externe într-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter.

MAE român și-a reiterat cu această ocazie sprijinul pentru ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.


Alegerile locale de duminică din Rusia au fost unul dintre cele mai atent monitorizate scrutine din ultimii ani după ce excluderea multor candidaţi de opoziţie a declanşat cele mai ample proteste din capitala Rusiei din ultimul deceniu.

În total, peste 5.000 de scrutine au avut loc duminică în întreaga ţară. Ruşii au avut de ales 16 guvernatori regionali şi parlamentari locali în 13 regiuni, între care şi Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Partidul Rusia Unită, care îl sprijină pe preşedintele Vladimir Putin şi care se află la putere, a pierdut un număr mare de mandate în consiliul local din Moscova.

Deşi local, scrutinul de la Moscova a fost prezentat de proeminentul politician de opoziţie Aleksei Navalnîi şi de aliaţii săi ca o oportunitate pentru o consolidare în faţa partidului Rusia Unită înaintea alegerilor parlamentare naţionale din 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending