O încetare a focului în Ucraina ar servi doar la „ratificarea” câștigurilor teritoriale ale Rusiei împotriva vecinului său est-european, a declarat joi Casa Albă, relatează CNN.

Comentariile au fost făcute pe fondul dezvăluirii de către China, la finele lunii februarie, a unei propuneri în 12 puncte pentru a pune capăt războiului, care prevede negocieri între Moscova și Kiev și o încetare a focului la nivel național.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că, deși propunerea „mult trâmbițată” a Beijingului de a opri ostilitățile „sună perfect rezonabil”, aceasta ar duce în cele din urmă la legitimarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei și „ar constitui o altă încălcare continuă a Cartei ONU”.

„O încetare a focului în acest moment ar ratifica practic cuceririle Rusiei. Ar recunoaște, de fapt, câștigurile Rusiei și toate încercările sale de a cuceri teritoriul unui vecin prin forță”, a declarat acesta reporterilor în timpul unui briefing virtual. „Practic, Rusia ar fi liberă să folosească această încetare a focului pentru a-și consolida și mai mult pozițiile în Ucraina, pentru a-și reconstrui forțele, pentru a le retehnologiza, a le rearanja, a le conserva, astfel încât să poată apoi să reia atacurile la momentul ales de ei. Și, sincer, pur și simplu nu este un pas pe care noi îl credem îndreptat spre o pace justă și durabilă”, a explicat oficialul american.

Kirby a precizat că administrația Biden „îl încurajează de mult timp” pe președintele chinez Xi Jinping să vorbească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că „este foarte important pentru chinezi să cunoască perspectiva ucraineană aici și nu doar pe cea a domnului (președintelui Vladimir) Putin”.

Între timp, SUA rămân îngrijorate de faptul că China ar putea lua în considerare posibilitatea de a oferi Rusiei asistență militară letală, dar nu au „văzut niciun indiciu, nicio confirmare” că o astfel de decizie a fost luată, a mai spus Kirby.

China pretinde că este neutră în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, evitând însă să critice Moscova și, în repetate rânduri, fie a fost de partea acesteia, fie s-a abținut în timpul unor voturi succesive la Națiunile Unite, pe fondul avertismentelor Occidentului privind relațiile de apropiere între Moscova și Beijing.

Pe 24 februarie, Beijingul a prezentat propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, contrazicând cererile de lungă durată ale Ucrainei ca nicio încetare a focului să nu fie pusă în aplicare până când Rusia nu părăsește toate teritoriile ocupate.

Zelenski a reacționat temperat la propunerea Chinei, spunând că aceasta „nu este rea” și menționând că guvernul său este în favoarea unora dintre elementele prezentate de Beijing.

De altfel, președintele chinez Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Rusia săptămâna viitoare, vizita fiind prima a liderului chinez la Moscova de la momentul declanșării conflictului din Ucraina și prima în aproape patru ani.

Cei doi lideri vor semna o „declaraţie comună privind aprofundarea relaţiilor de parteneriat exhaustiv şi a relaţiei strategice intrând într-o nouă eră”, a afirmat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov.

Ppurtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a declarat că vizita lui Xi în Rusia va consolida parteneriatele economice și va promova „pacea”, deși nu a făcut nicio mențiune explicită despre războiul din Ucraina.

China şi Rusia au încheiat un parteneriat „nelimitat” în februarie 2022, când Vladimir Putin s-a aflat în vizită la Beijing pentru deschiderea Jocurilor olimpice de iarnă, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

China este cel mai important aliat al Rusiei și a cumpărat petrol rusesc și alte bunuri evitate de țările occidentale. Este, de asemenea, un mare cumpărător de cereale ucrainene.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că încă nu este clar cine a fost responsabil pentru atacul asupra conductelor Nord Stream de anul trecut, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Ceea ce știm este că a avut loc un atac împotriva conductelor Nord Stream, dar nu am reușit să determinăm cine a fost în spatele acestuia”, a declarat Stoltenberg înainte de o reuniune cu miniștrii apărării din UE la Stockholm.

„Există investigații naționale în curs de desfășurare și cred că este corect să așteptăm până când acestea vor fi finalizate înainte de a spune ceva mai mult despre cine a fost în spatele acestui atac.”

New York Times a relatat marți că noile informații analizate de oficialii americani au sugerat că un grup pro-ucrainean ar fi sabotat conductele, precizând totuşi că nu există dovezi că autorii au acţionat la comanda vreunui oficial guvernamental ucrainean

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi o întrevedere bilaterală cu ministrul federal pentru afaceri europene și internaționale al Republicii Austria, Alexander Schallenberg, în marja participării la lucrările Forumului Economic Mondial de la Davos, discuțiile dintre cei doi miniștri vizând subiectul aderării României la spaţiul Schengen, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

Discuțiile s-au înscris în continuarea contactelor anterioare, anume discuția telefonică din 9 decembrie 2022 şi discuțiile bilaterale din marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2022 pe care ministrul Bogdan Aurescu le-a avut cu omologul său austriac ca urmare a exprimării veto-ului austriac în cadrul reuniunii Consiliului JAI din 8 decembrie 2022.

Ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului austriac apelul părţii române la o atitudine constructivă de cooperare, de reconsiderare a poziției adoptate anterior și de avansare pe calea angajamentului spre dialog și deschidere din partea Austriei pentru identificarea, în perioada următoare, de soluţii pentru depășirea situației de blocaj determinate de poziția nefondată a Austriei.

Detailed talk today in #Davos with @a_schallenberg: RO🇷🇴 is fully open to constructive dialogue for a solution to join #Schengen. RO preparedness to join is beyond doubt. Our accession makes EU&AT’s security stronger. A constructive approach is needed, as well as a clear roadmap. pic.twitter.com/wW673T27Dr

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 19, 2023

Demnitarul român a făcut referire, în context, la faptul că așteptarea României privind aderarea la Schengen este considerată legitimă și deplin justificată de către toți ceilalți parteneri europeni, precum și de către instituțiile europene, care au recunoscut eforturile și progresele realizate de România, pe toate planurile, gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen fiind confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022. 

Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să fie o parte a soluției pentru consolidarea securității și protejarea eficientă a frontierei externe a Uniunii Europene, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. De asemenea, a subliniat că aderarea României este în avantajul Austriei: cu cât frontiera externă a UE – în cazul de față a României – este mai departe de frontierele Austriei, cu atât aceste frontiere sunt mai sigure și mai protejate.

În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că România își menține deschiderea față de preocupările părții austriece legate de creșterea migrației ilegale, sens în care reiterează abordarea constructivă privind susținerea adoptării și implementării, la nivel european, a unor măsuri concrete de combatere a acestui fenomen și de întărire a frontierelor externe ale Uniunii, deși partea română respinge conexiunea artificială între aderarea la Schengen și evoluțiile la nivel european în materie de combatere a migrației ilegale, nefiind pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest și nici sursă de mișcări secundare înspre Austria, după cum o arată în continuare foarte clar statisticile Frontex și ale altor agenții relevante.

Ministrul român de externe a comunicat omologului austriac dinamica foarte bună a cooperării cu preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care a confirmat sprijinul activ pentru avansarea rapidă a acestui dosar, inclusiv în contextul declaraţiilor recente ale prim-ministrului suedez în plenul Parlamentului European, cu ocazia prezentării priorităților președinției, respectiv al asigurărilor ministrului suedez de externe, în discuțiile cu ministrul Aurescu din 11 ianuarie, când acesta a subliniat caracterul prioritar acordat aderării României de către președinția suedeză și faptul că aceasta va iniția în perioada care urmează un proces de consultări cu toți actorii implicați.

Bogdan Aurescu a evocat necesitatea restabilirii atmosferei de încredere în relația româno-austriacă în contextul impactului negativ pe care decizia Austriei de a respinge, prin vot, aderarea României la Schengen îl generează asupra relațiilor bilaterale.

Ministrul Bogdan Aurescu a luat notă de disponibilitatea exprimată de ministrul Alexander Schallenberg de a se implica în promovarea unei abordări constructive, de deschidere, în beneficiul relației bilaterale și al cooperării în plan european între România și Austria. De asemenea, a luat notă de poziția omologului austriac ca ministerele de interne din cele două țări să continue a fi implicate în principal pe dosar, iar ministerele de externe să faciliteze dialogul. Ministrul austriac a exprimat, de principiu, cu titlu preliminar, deschiderea pentru un plan de lucru care să vizeze tematica discutată. 

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe ministrul Alexander Schallenberg  asupra demersurilor în curs ale părții române pentru promovarea, în continuare, a obiectivului aderării României la spaţiul de liberă circulaţie, sens în care a menţionat convorbirile recente avute cu o serie de omologi europeni și reconfirmarea de către aceștia a sprijinului ferm pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

MAE reamintește în acest sens că recent ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis a discutat cu președintele Austriei, la inițiativa părții austriece. Șeful statului a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu în semn de deschidere pentru a găsi soluții privind aderarea României la Schengen

În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

“Conform normelor dreptului diplomatic, un ambasador este acreditat pe lângă șeful statului țării gazdă, în acest caz președintele Van der Bellen. În acest context, este de reamintit că președintele Van der Bellen a declarat public după votul din Consiliul JAI că regretă profund decizia guvernului austriac de blocare a aderării României, care nu este de natură să contribuie la soluționarea problemelor legate de migrație, acestea neputând fi rezolvate decât prin demersuri comune la nivel european, și că speră că o soluție prin dialog va fi curând posibilă”, transmite MAE.

După cum este cunoscut, ambasadorul României în Republica Austria a fost chemat în țară pentru consultări, la data de 9 decembrie 2022, decizia părții române fiind, potrivit cutumelor diplomatice, un gest politic de exprimare a dezacordului ferm cu conduita Austriei. Revenirea ambasadorului este o deschidere suplimentară a României pentru cooperarea și utilizarea tuturor canalelor disponibile pentru atingerea obiectivului prioritar de aderare la Schengen cât mai curând posibil, conchide sursa citată.