Connect with us

NEWS

După ocazia pierdută în martie, Obama și Stoltenberg s-au întâlnit la Casa Albă: ”Împreună implementăm cea mai mare reconsolidare militară a sistemului nostru de apărare comună de la sfârșitul Războiului Rece”

Published

on

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg s-a deplasat la Washington pentru a se întâlni cu președintele american Barack Obama. Dialogul dintre cei doi lideri s-a concentrat pe răspunsul și reacția NATO față de cele mai fundamentale provocări de securitate pe care spațiul euro-atlantic le întâmpină, iar mesajul transmis de aceștia este unul limpede: ”America este alături de Europa. SUA și Europa sunt împreună, iar NATO va apăra toți aliații săi împotriva oricărei amenințări”.

Foto: NATO.int

Foto: NATO.int

Liderul de la Casa Albă a subliniat în conferința de presă ce a urmat întâlnirii din Biroul Oval că ”în mod evident asistăm la un moment important și plin de provocări pentru NATO, și este foarte important pentru noi că Jens Stoltenberg este secretarul general al Alianței”.

”Suntem conștienți, în acest moment, că NATO nu este numai piatra de temelie a securității transatlantice, ci reprezintă piatra de temelie a securității globale. LA summit-ul de din Țara Galilor nu numai că ne-am reînnoit angajamentul față de articolul 5 al Tratatului fondator, ci am conceput viziunea unui Plan de Acțiune Rapidă, ce în prezent se află în curs de implementare”, a arătat Obama.

Președintele Statelor Unite a menționat și importanța respectării Acordurilor de la Minsk, subiect și declarație politică ce se află cuprinse în viziunile tuturor liderilor euro-atlantici.

”Am reafirmat necesitatea implementării celor convenite la Minsk și asigurării integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. Vom continua să sprijinim Ucraina prin intermediul parteneriatului existent cu NATO, ce precede criza declanșată în Crimeea și în estul țării. Avem o agendă încărcată cu multe provocări. Singurul lucru pe care îl știm este că NATO va fi o componentă centrală a prevenirii și preîntâmpinării acestor provocări”, a mai spus acesta.

Obama și-a încheiat discursul în același stil cu care și-a obișnuit audiența remarcând și subliniind cu tărie că „în calitate de cea mai puternică alianță din istorie, noi trebuie să ne asigurăm că fiecare stat membru beneficiază de resursele adecvate pentru a se angaja în misiunile NATO ce urmează. Aceasta este singura modalitate prin care vom menține principiul apărării colective ca atribut al păcii și prosperității noastre”.

De cealaltă parte, Jens Stoltenberg a ținut să precizeze și să elogieze sprijinul și implicarea americană în dimensiunea relațiilor transatlantice: ”Oriunde merg, mă întâlnesc cu militari americani, deopotrivă femei și bărbați. Prezența lor generează un mesaj clar și răspicat: ”America este alături de Europa. SUA și Europa sunt împreună, iar NATO își va apăra aliații împotriva oricărei amenințări”. În acest context, liderul Alianței a întărit și disponibilitatea manifestată de europeni pentru a contribui și pentru a conduce noile forței ale NATO care vor fi dezvoltate în Europa Centrală și de Est.

”Împreună implementăm cea mai mare reconsolidare militară a sistemului nostru de apărare comună de la sfârșitul Războiului Rece”, a menționat Stoltenberg.

Secretarul general NATO și președintele Obama s-au concentrat pe problematica acțiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina, fără a neglija provocările care vin dinspre Orientul Mijlociu și necesitatea continuității în a sprijini construcția unui Afganistan sigur, stabil și democratic.

Cei doi lideri au convenit că pentru a contrabalansa acest peisaj difuz și impredictibil, în care provocările emerg atât din sud, cât și din est, NATO trebuie să se adapteze constant și să își dubleze eforturile de a investi în securitate.

Întrevederea dintre Obama și Stoltenberg este prima astfel de reuniune în noua calitate de secretar general NATO dobândită de fostul premier norvegian (1 octombrie 2014), deși liderul Alianței a mai avut o deplasare la Washington în urmă cu două luni, în care a participat la un seminar pe probleme de securitate și s-a întâlnit cu Susan Rice, consilierul președintelui american și cu Ash Carter, ministrul Apărării.

În cele din urmă, cei doi au profitat de noul context pentru a preciza că succesul NATO depinde de unitatea dintre Europa și America de Nord, un amănunt esențial pentru viitorul Alianței.

Următorul summit NATO va avea loc la Varșvovia, în 2016.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Pregătirea Summit-ului NATO De La Varșovia: Barack Obama îl Primește, Luni, La Washington Pe Secretarul General Jens Stoltenberg | Caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Facebook acordă industriei mass-media un sprijin financiar de 100 de milioane de dolari: Jurnalismul este mai mult ca niciodată indispensabil

Published

on

Facebook a anunțat luni că va dona 100 de milioane de dolari companiilor mass-media, deja fragile din punct de vedere financiar și grav afectate de pandemia de coronavirus, pentru ca acestea să furnizeze informații într-o perioadă în care acestea sunt indispendabile, anunță AFP, citat de Agerpres.

Sectorul media lucrează în condiţii extraordinare pentru ca oamenii să continue să fie informaţi pe durata pandemiei de COVID-19”, a declarat Campbell Brown, directoarea departamentului de colaborări cu mass-media din cadrul Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume.

În momentul în care jurnalismul este mai mult ca niciodată indispensabil, încasările din publicitate scad din cauza impactului economic al virusului. Jurnaliştii locali sunt deosebit de afectaţi, într-o perioadă în care oamenii se întorc spre ei pentru a afla informaţii cruciale pentru siguranţa prietenilor, familiilor şi comunităţilor lor”, a subliniat Campbell Brown.

Fondul include suma de 25 de milioane de dolari, care va fi acordată în regim de urgenţă jurnalismului local, şi un sprijin de 75 de milioane de dolari sub forma unui ajutor de promovare.

Continue Reading

NEWS

Coronavirus: IKEA a început producția de echipamente de protecție pentru cadrele medicale care luptă împotriva pandemiei

Published

on

© IKEA

IKEA, cel mai mare brand de mobilier din lume, a anunţat marţi că a început să producă echipamente de protecţie, precum şorţuri şi viziere, pentru angajaţii din sectorul medical care luptă împotriva răspândirii noului coronavirus, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Cererea pentru obiectele sale de mobilier se menţine la un nivel constant, în contextul în care mulţi dintre angajaţii companiei suedeze lucrează de acasă din cauza epidemiei de COVID-19, a declarat Henrik Elm, directorul de achiziţii al Inter Ikea Group, care deţine brandul Ikea.

El a spus că fluctuaţiile lanţului de aprovizionare au crescut în ultima perioadă, pe măsură ce noul coronavirus s-a răspândit în Europa şi în cele două Americi, cele mai mari probleme fiind cauzate de cozile apărute la frontiere şi de închiderea acestora.

IKEA s-a pregătit din timp şi a reuşit să treacă relativ bine peste aceste dificultăţi, distribuindu-şi oferta de produse în depozite aflate în mai multe zone ale lumii, a precizat Henrik Elm.

Cu toate acestea, IKEA şi-a închis temporar magazinele din mai multe ţări.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Fondul Monetar Internațional avertizează: Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus

Published

on

Fondul Monetar Internațional a atenționat luni că Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În marile economii europene, serviciile non-esenţiale închise prin decret guvernamental reprezintă aproximativ o treime din producţie. Aceasta înseamnă că fiecare lună în care aceste sectoare rămân închise se traduce printr-o scădere de 3% a PIB-ului anual”, a explicat într-o postare pe blog-ul FMI directorul pentru Europa, Poul Thomsen.

În ceea ce privește zona euro, Thomsen a precizat că relaxarea normelor fiscale și sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană și Mecanismul European de Stabilitate sunt cruciale pentru un răspuns regional puternic pentru a contracara efectele pandemiei de coronavirus. ”Hotărârea liderilor din zona euro de a face tot ce este nevoie pentru a stabiliza euro nu ar trebui subestimată”, a menționat Poul Thomsen.

Acesta a dezvăluit că Fondul Monetar Internațional este preocupat cu precădere de micile state din afara Uniunii Europene care au solicita sprijin din partea FMI. ”Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă via mecanismul de asistenţă financiară de urgenţă al FMI”, a spus Poul Thomsen.

”Mai multe ţări ar putea să urmeze în ceea ce este deja cel mai mare număr de cereri de asistenţă primit într-un anumit moment de FMI”, a precizat Poul Thomsen, adăugând că Fondul a decis să îşi urgenteze procedurile şi normele interne pentru a pute a răspunde rapid la criza coronavirusului.

Avertismentele directorului FMI pentru Europa vin în completarea celor menționate de Kristalina Georgieva, care a atenționat săptămân trecută că pandemia de coronavirus va provoca o recesiune globală în 2020, care ar putea fi mai rea decât cea înregistrală în timpul crizei financiare din 2008-2009.

”Vor fi necesare chiar mai multe măsuri, în special pe frontul fiscal”, a declarat şeful FMI, după o teleconferinţă cu guvernatorii băncilor centrale şi miniştrii de Finanţe ai G20 (cele mai puternice ţări ale lumii), care au fost de acord cu necesitatea solidarităţii pe plan global.

De altfel, acest ton la unison manifestat de miniștrii de Finanțe ai G20, ecou al intențiilor liderilor primelor 20 de economii mondiale, a fost transpus ulterior într-o declarație comună convenită de aceștia din urmă în cadrul summit de urgență, convocat de Arabia Saudită, care deține în prezent președinția rotativă.

Șefi de stat precum președintele american Donald Trump, președintele rus, Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Angela Merkel și-au asumat să facă ”tot ce este nevoie” în fața noului coronavirus și au promis să injecteze peste 5.000 de miliarde de dolari în economia globală.

La nivel european, Bruxelles-ul a adoptat mai multe măsuri menite să vină în sprijinul țărilor membre.

Astfel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a suspendat temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, permițându-le acestora, în același timp, să facă uz de toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia afectată de pandemia de coronavirus.

În plus, Comisia Europeană, a lansat un pachet financiar de 37 de miliarde de euro, intitulat Inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, menit să cntribuie la combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

De asemenea, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE a fost modificat pentru a include, pe lângă catastrofele naturale, și situațiile de urgență de sănătate publică

Adoptate prin procedură de urgență de Parlamentul European și primind udă verde din partea statelor membre, documentele vor intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Între timp, miniștrii de Finanțe din zona euro vor prezenta la 7 aprilie instrumentele financiare menite să vină în sprijinul economiei, după cum au cerut șefii de stat sau de guvern în urma summitului Consiliului European de săptămâna trecută.

În același timp, în următoarele zile, miniştrii de Finanţe din zona euro vor accelera discuţiile privind folosirea Mecanismului european de stabilitate (ESM) şi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru a contracara declinul economic provocat de pandemia de coronavirus (COVID-19).

Șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, un instrument de datorie comună al UE, pentru a finanţa combaterea pandemiei, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Roma și Madridul, capitalele a două dintre statele europene cel mai puternic afectate de acest nou virus, au cerut măsuri economice mai ferme, în contextul în care economia Italiei riscă să se contracteze în 2020 cu 0.6%, în vreme ce Spania avertiza că ”PIB-ul anual va scădea”, aceasta din urmă cerând, prin vocea premierul Pedro Sanchez, un ”Plan Marshall” de reconstrucție.

Celor două state li s-a alăturat și Franța, puternic afectată și ea de virusul SARS-CoV-2, care, în persoana președintelui Emmanuel Macron, a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, un mesaj în același ton cu cel emis de premierul italian Giuseppe Conte, care a avertizat că, fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Acestea, alături de altele șase țări, au solicitat utilizarea datoriei reciproce pentru a face faţă unei crize declanşate de o cauză externă şi care afectează, în egală măsură, toate statele membre.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending