Camera Comunelor a aprobat joi seara legislația care îi va permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, încheind astfel epopeea de trei ani și jumătate începută la 23 iunie 2016, anunță Reuters, potrivit Agerpres. Deutsche Welle și BBC.
Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator , condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.
A fost nevoie de trei zile pentru ca acest proiect de lege să parcurgă restul etapelor din Camera Comunelor, după ce parlamentarii britanici au oferit un prim vot favorabil la 20 decembrie 2019.
”Este timpul ca Brexitul să fie realizat. Această lege face acest lucru”, a declarat ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, în faţa parlamentarilor britanici.
”Acest text va garanta plecarea noastră din Uniunea Europeană cu un acord care oferă certitudine întreprinderilor, protejează drepturile cetăţenilor noştri şi dă asigurări că noi reluăm controlul asupra banilor noştri, frontierelor noastre, legilor noastre şi politicii noastre comerciale”, a adăugat ministrul britanic.
Acesta a promis că va începe ”rapid” negocierile cu UE pentru a încheia un acord de comerţ liber până la finalul anului.
Textul adoptat joi de către parlamentarii britanici transpune în legislația națională acordul la care premierul britanic Boris Johnson a juns în luna octombrie a anului trecut cu negociatorii europeni, după ce precenta înțelegere, convenită de fostul prim-ministru Theresa May, a fost respinsă de trei ori de precedentul legislativ de la Londra, motivele invocate de deputații eurofili fiind acelea că aceasta reducea prea mult legăturile cu Uniunea, în vreme ce deputații pro-Brexit afirmau că aceasta menține Regatul Unit prea ancorat în comunitatea europeană, chiar și după producerea Brexitului.
După votul de joi seara, proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va trebui să treacă prin următoare etapă de aprobare, ajungând săptămâna viitoare în Camera Lorzilor, ”gardienii constituționali”, care au dreptul de a amenda proiectul de lege, caz în care acesta se va întoarce din nou în Camera Comunelor.
Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.
Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.
Legislația se adresează principalelor chestiuni ce decurg din ieșirea Marii Britanii din UE, reglementând factura de ”divorț”, care se ridică la 33 de miliarde de lire sterline, respectarea drepturilor cetățenilor europeni din Regatul Unit și pe cele ai cetățenilor britanici din Uniune, aranjamentele vamale pentru Irlanda de Nord și durata perioadei de tranziție, care se va încheia la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungită cu până la doi ani, printr-o notificare înaintată de Regatul Unit în prealabil până, cel târziu, la 1 iulie 2020.
Data de 31 ianuarie 2020, când Brexitul se va fi produs, nu reprezintă decât începutul eforturilor Londrei de a încerca să stabilească noi relații cu cel mai important partener comercial al său, Uniunea Europeană – în 2018, 47 % din exporturile Regatului Unit se efectuau în UE – , care va rămâne cea mai mare piață unică din lume, în pofida faptului că va pierde unul dintre primii trei centri economici de putere.
Să nu uităm că Uniunea Europeană a încheiat doar în ultimii trei ani și jumătate unele dintre cele mai ample acorduri comerciale bilaterale de pe planetă, precum acordul cu Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), o înțelegere la care cele două părți au ajuns în luna iunie 2019, după 20 de ani de negocieri, acordurile comerciale și de investiții cu Vietnam, cea mai ambițioasă înțelegere încheiată vreodată de Bruxelles cu o țară în curs de dezvoltare, acordul de liber schimb cu Singapore, primul al UE stabilit cu o țară din Asia de Sud-Est, sau acordul de liber schimb cu Japonia, semnat la 17 iulie 2018, care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.
Se deschide astfel un nou capitol, în care Regatul Unit și Uniunea Europeană trebuie să negocieze în timpul rămas până la încheierea perioadei de tranziție termenii acordului privind viitoarele relații post-Brexit.
Ursula von der Leyen a declarat în cursul zilei de miercuri, într-un discurs susținut la Londron Shool of Economics înainte de prima întrevedere cu premierul britanic din calitatea de președinte al Comisiei Europene că se așteaptă la discuții ”dure, iar fiecare tabără va face tot ce este mai bine pentru ea”.
Înaltul oficial european a descris, de asemenea, calendarul negocierilor ca fiind unul ”strâns”, având în vedere că Brexitul va avea loc la 31 ianuarie, perioada de tranziție urmând să se încheie la 31 decembrie, iar premierul britanic Boris Johnson a declarat deja că nu dorește o prelungire a acesteia.
”Fără o prelungire a perioadei de tranziţie” care trebuie să demareze începând cu data oficială a Brexit-ului la 31 ianuarie, ”nu puteţi să vă aşteptaţi să se ajungă la un acord asupra tuturor aspectelor noului parteneriat”, a avertizat preşedintele Comisiei Europene.
”Trebuie să stabilim priorităţi”, a adăugat ea, dând asigurări în acelaşi timp că UE este ”pregătită să discute zi şi noapte”.
În aceeași notă, și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier a avertizat într-o intervenție la Londron School of Economics că ieșirea Regatului Unit din Uniune nu a fost un proces simplu și a implicat renegocierea a ”600 de acorduri internaționale”, dar și negocierea unui nou acord de liber schimb.
Un purtător de cuvânt al Downing Street a precizat că Boris Johnson a fost foarte clar în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu președintele Comisiei Europene că Regatul Unit nu va solicita o prelungire a perioadei de tranziție, care urmează să se încheie la 31 decembrie 2020, ceea ce le va lăsa celor două părți ”nouă până la zece” luni pentru negociarea unui viitor parteneriat, după cum preciza și von der Leyen.
La 1 februarie 2020, după 47 de ani de apartenență la UE, Regatul Unit va deveni primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.
Atât pentru Londra, cât și pentru Bruxelles, următoarea etapă, cea a negocierii unui acord privind relațiile post-Brexit, vai fi cea mai dificilă parte a acestei despărțiri, având în vedere calendarul.
Rămâne de văzut cum se va scrie ”povestea vechilor prieteni și noilor începuturi”.