Connect with us

U.E.

După trei ani și jumătate de incertitudini, Brexitul intră în linie dreaptă. Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Published

on

Camera Comunelor a aprobat joi seara legislația care îi va permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, încheind astfel epopeea de trei ani și jumătate începută la 23 iunie 2016, anunță Reuters, potrivit Agerpres. Deutsche Welle și BBC. 

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator , condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

A fost nevoie de trei zile pentru ca acest proiect de lege să parcurgă restul etapelor din Camera Comunelor, după ce parlamentarii britanici au oferit un prim vot favorabil la 20 decembrie 2019. 

”Este timpul ca Brexitul să fie realizat. Această lege face acest lucru”, a declarat ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, în faţa parlamentarilor britanici.

”Acest text va garanta plecarea noastră din Uniunea Europeană cu un acord care oferă certitudine întreprinderilor, protejează drepturile cetăţenilor noştri şi dă asigurări că noi reluăm controlul asupra banilor noştri, frontierelor noastre, legilor noastre şi politicii noastre comerciale”, a adăugat ministrul britanic.

Acesta a promis că va începe ”rapid” negocierile cu UE pentru a încheia un acord de comerţ liber până la finalul anului.

Textul adoptat joi de către parlamentarii britanici transpune în legislația națională acordul la care premierul britanic Boris Johnson a juns în luna octombrie a anului trecut cu negociatorii europeni, după ce precenta înțelegere, convenită de fostul prim-ministru Theresa May, a fost respinsă de trei ori de precedentul legislativ de la Londra, motivele invocate de deputații eurofili fiind acelea că aceasta reducea prea mult legăturile cu Uniunea, în vreme ce deputații pro-Brexit afirmau că aceasta menține Regatul Unit prea ancorat în comunitatea europeană, chiar și după producerea Brexitului.

După votul de joi seara, proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va trebui să treacă prin următoare etapă de aprobare, ajungând săptămâna viitoare în Camera Lorzilor, ”gardienii constituționali”, care au dreptul de a amenda proiectul de lege, caz în care acesta se va întoarce din nou în Camera Comunelor.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Legislația se adresează principalelor chestiuni ce decurg din ieșirea Marii Britanii din UE, reglementând factura de ”divorț”, care se ridică la 33 de miliarde de lire sterline, respectarea drepturilor cetățenilor europeni din Regatul Unit și pe cele ai cetățenilor britanici din Uniune, aranjamentele vamale pentru Irlanda de Nord și durata perioadei de tranziție, care se va încheia la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungită cu până la doi ani, printr-o notificare înaintată de Regatul Unit în prealabil până, cel târziu, la 1 iulie 2020.

Data de 31 ianuarie 2020, când Brexitul se va fi produs, nu reprezintă decât începutul eforturilor Londrei de a încerca să stabilească noi relații cu cel mai important partener comercial al său, Uniunea Europeană – în 2018, 47 % din exporturile Regatului Unit se efectuau în UE – , care va rămâne cea mai mare piață unică din lume, în pofida faptului că va pierde unul dintre primii trei centri economici de putere.

Să nu uităm că Uniunea Europeană a încheiat doar în ultimii trei ani și jumătate unele dintre cele mai ample acorduri comerciale bilaterale de pe planetă, precum acordul cu Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), o înțelegere la care cele două părți au ajuns în luna iunie 2019, după 20 de ani de negocieri, acordurile comerciale și de investiții cu Vietnam, cea mai ambițioasă înțelegere încheiată vreodată de Bruxelles cu o țară în curs de dezvoltare, acordul de liber schimb cu Singapore, primul al UE stabilit cu o țară din Asia de Sud-Est, sau acordul de liber schimb cu Japonia, semnat la 17 iulie 2018, care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Se deschide astfel un nou capitol, în care Regatul Unit și Uniunea Europeană trebuie să negocieze în timpul rămas până la încheierea perioadei de tranziție termenii acordului privind viitoarele relații post-Brexit.

Ursula von der Leyen a declarat în cursul zilei de miercuri, într-un discurs susținut la Londron Shool of Economics înainte de prima întrevedere cu premierul britanic din calitatea de președinte al Comisiei Europene că se așteaptă la discuții ”dure, iar fiecare tabără va face tot ce este mai bine pentru ea”.

Înaltul oficial european a descris, de asemenea, calendarul negocierilor ca fiind unul ”strâns”, având în vedere că Brexitul va avea loc la 31 ianuarie, perioada de tranziție urmând să se încheie la 31 decembrie, iar premierul britanic Boris Johnson a declarat deja că nu dorește o prelungire a acesteia.

”Fără o prelungire a perioadei de tranziţie” care trebuie să demareze începând cu data oficială a Brexit-ului la 31 ianuarie, ”nu puteţi să vă aşteptaţi să se ajungă la un acord asupra tuturor aspectelor noului parteneriat”, a avertizat preşedintele Comisiei Europene.

”Trebuie să stabilim priorităţi”, a adăugat ea, dând asigurări în acelaşi timp că UE este ”pregătită să discute zi şi noapte”.

În aceeași notă, și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier a avertizat într-o intervenție la Londron School of Economics că ieșirea Regatului Unit din Uniune nu a fost un proces simplu și a implicat renegocierea a ”600 de acorduri internaționale”, dar și negocierea unui nou acord de liber schimb.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a precizat că Boris Johnson a fost foarte clar în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu președintele Comisiei Europene că Regatul Unit nu va solicita o prelungire a perioadei de tranziție, care urmează să se încheie la 31 decembrie 2020, ceea ce le va lăsa celor două părți ”nouă până la zece” luni pentru negociarea unui viitor parteneriat, după cum preciza și von der Leyen.

La 1 februarie 2020, după 47 de ani de apartenență la UE, Regatul Unit va deveni primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.

Atât pentru Londra, cât și pentru Bruxelles, următoarea etapă, cea a negocierii unui acord privind relațiile post-Brexit, vai fi cea mai dificilă parte a acestei despărțiri, având în vedere calendarul.

Rămâne de văzut cum se va scrie ”povestea vechilor prieteni și noilor începuturi”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Mii de oameni din orașul german Hanau au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva grupărilor de extremă dreapta și a rasismului

Published

on

© European Communities, 1997

Mii de oameni din orașul Hanau au pornit sâmbătă, 22 februarie, într-un marș împotriva grupărilor de extremă dreapta și a rasismului, ca urmare a atacurilor armate de miercuri seara în care au murit nouă persoane, inclusiv suspectul, informează dpa preluat de Agerpres.

Poliția a raportat că aproximativ 3.000 de persoane au participat la protestele din orașelul german, aflat la 25 de kilometri est de Frankfurt.

Protestatarii au pornit marșul de comemorare a victimelor atacului din centrul orașului, zona Freiheitsplatz – care se traduce prin Piața Libertății -, după care au mers în tot orașul, înaintând în spatele unui banner pe care scria „Uniți împotriva rasismului și a fascismului”, pentru a ajunge la final în cele două locații unde au fost împușcate cele nouă victime.

De asemenea, furia oamenilor ieșiți în stradă s-a îndreptat și spre  Alternative für Deutschland (AfD), partid de extremă dreapta care reprezintă a treia forță politică din parlamentul german la ora actuală, cu 94 de locuri raportat la un total de 79, și care a fost condamnat pentru retorica sa xenofobă.

La rândul lor, numeroși politicienii germani de top au cerut ca AfD să fie pus sub supraveghere, susținând că a contribuit la alimentarea retoricii extremiste din spatele atacului sângeros de la Hanau, relatează The Guardian.

Ca răspuns la atacul de miercuri, în care Tobias Rathjen, etnic german în vârstă de 43 de ani, a împușcat nouă persoane în două baruri frecventate de minorități etnice înainte de se sinucide și de a o ucide și pe mama sa, Guvernul german a promis că va aplica măsuri dure împotriva extremiștilor de dreapta, va oferi o protecție mai bună comunităților musulmane și va analiza modul în care legile privind armele pot fi înăsprite.

Rathjen și-a expus motivele rasiste din spatele acestor fapte într-un document de 24 de pagini, încărcat pe site-ul său web înainte de atacuri. Potrivit acestuia, anumite grupuri etnice din Asia, Africa și Orientul Mijlociu trebuiau „complet anihilate”, iar populația Germaniei înjumătățită astfel.

Masacrul de la Hanau a fost cel de-al treilea atac din Germania comis de către extremiștii de dreapta doar în ultimele nouă luni și cel cu cel mai mare număr de victime. La 9 octombrie 2019, două persoane au murit în estul orașului Halle, când un extremist a încercat să pătrundă într-o sinagogă.

Printre victimele de etnie turcă, bulgară, afgană, bosniacă și germană din cele două locații atacate s-a aflat și un român. Guvernul german s-a angajat să sprijine financiar familiile decedaților.

Continue Reading

U.E.

Ziua Europeană a Victimelor Criminalităţii: UE se împotrivește ferm tuturor celor care vor să ne dividă societățile prin ură și violență

Published

on

© European Union, 2015

UE se împotrivește ferm tuturor celor care vor să ne dividă societățile prin ură și violență, este mesajul transmis de Comisia Europeană, cu prilejul Zilei Europene a Victimelor Criminalității și pe fondul atacurilor armate rasiste din orașul german Hanau.

Astfel, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourová, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, au emis următoarea declarație:

„În acest an Ziua Europeană a Victimelor Criminalității împlinește 30 ani. Cu toate acestea, în fiecare an 75 de milioane de oameni din toată Europa continuă să cadă victime ale criminalității.

Tocmai ce ieri plângeam victimele unui alt act înfiorător, de data aceasta la Hanau. Să fim foarte clari: rasismul și xenofobia nu au loc în Europa. Ne împotrivim ferm tuturor celor care doresc să ne dividă societățile prin ură și violență.

UE are legi stricte pentru protecția victimelor criminalității. Ne asigurăm că acestea au parte de sprijinul și protecția necesară. Aceasta este o realizare majoră, dar, ținând cont că Uniunea se străduiește pentru mai mult, nu ar trebui să ne oprim aici.

Există încă prea multe victime ale căror drepturi nu sunt garantate în mod egal atunci când o infracțiune se petrece într-o altă țară a UE decât cea de origine. Toți cetățenii UE merită drepturi egale indiferent de locul în care aceștia cad victime ale criminalității. În prezent, lucrăm la o nouă strategie pentru a ne asigura că acest lucru devine o realitate.”

Comisia lucrează acum la o nouă strategie pentru garantarea drepturilor victimelor pentru 2020-2024, care va fi prezentată în iunie anul acesta. Strategia se va concentra pe abilitarea victimelor, consolidarea cooperării și coordonării între autoritățile naționale, îmbunătățirea protecției și sprijinului victimelor și facilitarea accesului la despăgubiri.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending