Connect with us

U.E.

După trei ani și jumătate de incertitudini, Brexitul intră în linie dreaptă. Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Published

on

Camera Comunelor a aprobat joi seara legislația care îi va permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, încheind astfel epopeea de trei ani și jumătate începută la 23 iunie 2016, anunță Reuters, potrivit Agerpres. Deutsche Welle și BBC. 

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator , condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

A fost nevoie de trei zile pentru ca acest proiect de lege să parcurgă restul etapelor din Camera Comunelor, după ce parlamentarii britanici au oferit un prim vot favorabil la 20 decembrie 2019. 

”Este timpul ca Brexitul să fie realizat. Această lege face acest lucru”, a declarat ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, în faţa parlamentarilor britanici.

”Acest text va garanta plecarea noastră din Uniunea Europeană cu un acord care oferă certitudine întreprinderilor, protejează drepturile cetăţenilor noştri şi dă asigurări că noi reluăm controlul asupra banilor noştri, frontierelor noastre, legilor noastre şi politicii noastre comerciale”, a adăugat ministrul britanic.

Acesta a promis că va începe ”rapid” negocierile cu UE pentru a încheia un acord de comerţ liber până la finalul anului.

Textul adoptat joi de către parlamentarii britanici transpune în legislația națională acordul la care premierul britanic Boris Johnson a juns în luna octombrie a anului trecut cu negociatorii europeni, după ce precenta înțelegere, convenită de fostul prim-ministru Theresa May, a fost respinsă de trei ori de precedentul legislativ de la Londra, motivele invocate de deputații eurofili fiind acelea că aceasta reducea prea mult legăturile cu Uniunea, în vreme ce deputații pro-Brexit afirmau că aceasta menține Regatul Unit prea ancorat în comunitatea europeană, chiar și după producerea Brexitului.

După votul de joi seara, proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va trebui să treacă prin următoare etapă de aprobare, ajungând săptămâna viitoare în Camera Lorzilor, ”gardienii constituționali”, care au dreptul de a amenda proiectul de lege, caz în care acesta se va întoarce din nou în Camera Comunelor.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Legislația se adresează principalelor chestiuni ce decurg din ieșirea Marii Britanii din UE, reglementând factura de ”divorț”, care se ridică la 33 de miliarde de lire sterline, respectarea drepturilor cetățenilor europeni din Regatul Unit și pe cele ai cetățenilor britanici din Uniune, aranjamentele vamale pentru Irlanda de Nord și durata perioadei de tranziție, care se va încheia la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungită cu până la doi ani, printr-o notificare înaintată de Regatul Unit în prealabil până, cel târziu, la 1 iulie 2020.

Data de 31 ianuarie 2020, când Brexitul se va fi produs, nu reprezintă decât începutul eforturilor Londrei de a încerca să stabilească noi relații cu cel mai important partener comercial al său, Uniunea Europeană – în 2018, 47 % din exporturile Regatului Unit se efectuau în UE – , care va rămâne cea mai mare piață unică din lume, în pofida faptului că va pierde unul dintre primii trei centri economici de putere.

Să nu uităm că Uniunea Europeană a încheiat doar în ultimii trei ani și jumătate unele dintre cele mai ample acorduri comerciale bilaterale de pe planetă, precum acordul cu Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), o înțelegere la care cele două părți au ajuns în luna iunie 2019, după 20 de ani de negocieri, acordurile comerciale și de investiții cu Vietnam, cea mai ambițioasă înțelegere încheiată vreodată de Bruxelles cu o țară în curs de dezvoltare, acordul de liber schimb cu Singapore, primul al UE stabilit cu o țară din Asia de Sud-Est, sau acordul de liber schimb cu Japonia, semnat la 17 iulie 2018, care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Se deschide astfel un nou capitol, în care Regatul Unit și Uniunea Europeană trebuie să negocieze în timpul rămas până la încheierea perioadei de tranziție termenii acordului privind viitoarele relații post-Brexit.

Ursula von der Leyen a declarat în cursul zilei de miercuri, într-un discurs susținut la Londron Shool of Economics înainte de prima întrevedere cu premierul britanic din calitatea de președinte al Comisiei Europene că se așteaptă la discuții ”dure, iar fiecare tabără va face tot ce este mai bine pentru ea”.

Înaltul oficial european a descris, de asemenea, calendarul negocierilor ca fiind unul ”strâns”, având în vedere că Brexitul va avea loc la 31 ianuarie, perioada de tranziție urmând să se încheie la 31 decembrie, iar premierul britanic Boris Johnson a declarat deja că nu dorește o prelungire a acesteia.

”Fără o prelungire a perioadei de tranziţie” care trebuie să demareze începând cu data oficială a Brexit-ului la 31 ianuarie, ”nu puteţi să vă aşteptaţi să se ajungă la un acord asupra tuturor aspectelor noului parteneriat”, a avertizat preşedintele Comisiei Europene.

”Trebuie să stabilim priorităţi”, a adăugat ea, dând asigurări în acelaşi timp că UE este ”pregătită să discute zi şi noapte”.

În aceeași notă, și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier a avertizat într-o intervenție la Londron School of Economics că ieșirea Regatului Unit din Uniune nu a fost un proces simplu și a implicat renegocierea a ”600 de acorduri internaționale”, dar și negocierea unui nou acord de liber schimb.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a precizat că Boris Johnson a fost foarte clar în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu președintele Comisiei Europene că Regatul Unit nu va solicita o prelungire a perioadei de tranziție, care urmează să se încheie la 31 decembrie 2020, ceea ce le va lăsa celor două părți ”nouă până la zece” luni pentru negociarea unui viitor parteneriat, după cum preciza și von der Leyen.

La 1 februarie 2020, după 47 de ani de apartenență la UE, Regatul Unit va deveni primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.

Atât pentru Londra, cât și pentru Bruxelles, următoarea etapă, cea a negocierii unui acord privind relațiile post-Brexit, vai fi cea mai dificilă parte a acestei despărțiri, având în vedere calendarul.

Rămâne de văzut cum se va scrie ”povestea vechilor prieteni și noilor începuturi”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a publicat raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia. Documentul analizează implementarea reformelor cuprinse în acest acord de către Tbilisi, în timpul anului trecut.

”Georgia și-a continuat calea reformelor în circumstanțe dificile, în contextul redresării sale socio-economice în urma COVID-19, al unui mediu politic tensionat și al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, am asistat la regrese în domeniile-cheie precum statul de drept, guvernanța și drepturile omului. Pe măsură ce Georgia se avântă în noua etapă a relațiilor sale cu UE, cu perspectivă europeană, Georgia trebuie să adopte o abordare responsabilă și conștiincioasă, care să corespundă obiectivelor sale declarate și aspirațiilor cetățenilor săi”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a reiterat sprijinul UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.

”În urma deciziei Consiliului European de a acorda Georgiei perspectiva de aderare la UE și a disponibilității sale de a acorda statutul de candidat odată ce vor fi abordate prioritățile identificate în avizul Comisiei, mingea este acum în terenul Georgiei. Un angajament serios față de consolidarea democrației, reformele judiciare, consolidarea statului de drept, precum și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate vor fi esențiale. Uniunea Europeană va continua să sprijine Georgia în eforturile sale de a aborda aceste priorități. De asemenea, vom continua să sprijinim dezvoltarea și redresarea economică a țării prin intermediul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Potrivit unui comunicat al Serviciului European pentru Acțiune Externă, principalele constatări ale raportului sunt următoarele:

Cel mai recent raport, elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de serviciile Comisiei Europene, arată că Acordul de asociere UE-Georgia a continuat să fie un motor al reformelor. În general, procesul de aliniere a legislației naționale la legislația UE, ca parte a Acordului de asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), este pe drumul cel bun și progresează.

Cu toate acestea, în 2021, provocările au amenințat să submineze fundamentele democratice ale țării și au existat regrese în ceea ce privește statul de drept. Acest lucru demonstrează necesitatea unui angajament reînnoit și serios față de consolidarea democratică, de reformele judiciare și de acțiunile de reducere a polarizării politice și de consolidare a statului de drept, precum și de garantare a unui spațiu mediatic profesionist, pluralist și independent. ”Acestea sunt priorități esențiale pentru ca Georgia să avanseze pe calea sa europeană”, este subliniat în comunicatul mai sus amintit.

UE a continuat să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv prin continuarea eforturilor reprezentantului special al UE, prin angajamentul său în calitate de co-președinte în cadrul discuțiilor internaționale de la Geneva și prin prezența susținută pe teren a misiunii de monitorizare a UE.

UE și-a intensificat în continuare sprijinul pentru capacitatea de reziliență a Georgiei, inclusiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.

În plus, în 2021, împreună cu instituțiile financiare europene și cu omologii guvernamentali georgieni, a fost pusă o bază solidă pentru materializarea proiectelor emblematice pentru Georgia în cadrul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic.

Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

Începând cu 2023, Comisia Europeană va prezenta un raport privind punerea în aplicare a priorităților ca parte a pachetului de extindere. În plus, până la sfârșitul anului 2022, Comisia va prezenta evaluarea sa privind capacitatea Georgiei de a-și asuma și de a pune în aplicare în mod eficient obligațiile care decurg din calitatea de membru.

Continue Reading

U.E.

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană îi critică pe talibani, la un an de la preluarea puterii prin forță, pentru că ”au încălcat și nesocotit drepturile femeilor și fetelor afgane, care rămân private de educație secundară, în timp ce noile restricții privind codurile vestimentare și circulația le-au exclus și mai mult din majoritatea aspectelor vieții economice și publice”.

”În urmă cu un an, talibanii și-au încălcat promisiunile față de poporul afgan și față de comunitatea internațională de a negocia o soluționare a conflictului afgan care durează de zeci de ani. În schimb, ei au răsturnat prin forță guvernul afgan bazat pe constituție, iar talibanii nu au reușit să stabilească un sistem politic incluziv, ignorând astfel aspirațiile poporului afgan. Mai concret, au încălcat și nesocotit grav drepturile femeilor și fetelor afgane, care rămân private de educație secundară, în timp ce noile restricții privind codurile vestimentare și circulația le-au exclus și mai mult din majoritatea aspectelor vieții economice și publice. Mecanismele de protecție a femeilor și fetelor împotriva violenței și a căsătoriilor forțate au fost desființate, iar violența domestică este în creștere”,  este menționat într-o declarație a unui purtător de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă.

Acesta atrage atenția și asupra faptului că ”populația, inclusiv grupurile etnice și religioase, în special Hazara și populația șiită, se confruntă cu abuzuri instituționalizate și sistemice ale drepturilor lor economice, sociale, culturale, civile și politice. Încălcările și abuzurile includ execuții extrajudiciare, arestări și detenții arbitrare, tortură, rele tratamente și intimidare. Libertatea de opinie, de exprimare, de presă, de întrunire pașnică și de asociere sunt încălcate”, a avertizat UE prin oficialul mai sus amintit.

În contextul în care nu există ”un guvern afgan recunoscut”, Uniunea Europeană a ”colaborat cu comunitatea internațională pentru a găsi soluții de principiu, pragmatice și creative pentru a sprijini poporul afgan și pentru a atenua criza umanitară și economică”.

”UE a alocat peste 300 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar și a mobilizat 330 de milioane de euro pentru a menține serviciile de bază și a susține mijloacele de subzistență, prin intermediul partenerilor ONU și al organizațiilor locale și internaționale și al ONG-urilor. UE intenționează să își continue sprijinul acordat poporului afgan în strânsă coordonare cu partenerii internaționali. UE a restabilit o prezență minimă la Kabul, asigurând furnizarea de asistență, facilitând coordonarea operațională și reprezentând politicile și pozițiile UE”, mai precizează oficialul european.

Acesta a a reiterat angajamentul ”față de poporul afgan și față de stabilitatea, prosperitatea și pacea durabilă în Afganistan și în regiune”.

”Acest lucru va necesita un proces politic favorabil incluziunii, cu participarea deplină, egală și semnificativă a tuturor bărbaților și femeilor afgane. Pledăm pentru protecția și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în conformitate cu convențiile internaționale, la care Afganistanul, în calitate de stat parte, ar trebui să adere, respectând în același timp dreptul internațional umanitar. Afganistanul nu trebuie să rămână un refugiu sigur pentru teroriști și nici o amenințare la adresa securității internaționale”, conchide purtătorul de cuvânt.

În urma unei ofensive de amploare, talibanii au preluat anul trecut, în august, controlul asupra Afganistanului, după ce Statele Unite au decis să se retragă din această țară, după o misiune care s-a întins pe două decenii.

De atunci, respectarea drepturilor femeilor a cunoscut un regres, talibanii impunând restricții din ce în ce mai severe, fapt criticat în luna mai a acestui an de G7.

Tot în acest an, mai precis la sfârșitul lunii martie, talibanii au închis, de asemenea, liceele şi colegiile pentru fete, la doar câteva ore după redeschiderea lor, anunţată de mult timp.

Continue Reading

U.E.

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Published

on

© Bundeskanzler Olaf Scholz/ Twitter

Cancelarul german, Olaf Scholz, va efectua în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a aborda împreună cu premierul acestui stat, Justin Trudeau, chestiuni legate de ”sprijinul de neclintit pentru Ucraina, protejarea păcii și securității în Europa și în întreaga lume și abordarea impactului global mai larg al invaziei ilegale și nejustificate a Rusiei”.

Vizita oficialului german prevede opriri în Montreal, Toronto și Stephenville.

Potrivit unui comunicat al Guvernului canadian, cei doi lideri vor discuta despre ”modalitățile prin care cele două țări pot lucra împreună pentru a proteja securitatea energetică și pentru a accelera tranziția globală către o energie curată, inclusiv prin accesul sigur la resurse-cheie precum hidrogenul curat și mineralele critice”.

”Aceștia vor discuta despre luarea unor măsuri ferme în domeniul climei prin politici precum stabilirea prețurilor la emisii și despre promovarea relațiilor comerciale dintre Canada și Germania pentru a aduce beneficii tuturor și pentru a dezvolta clasa de mijloc în ambele țări, inclusiv prin intermediul Acordului comercial economic și cuprinzător dintre Canada și Uniunea Europeană (CETA), despre consolidarea relațiilor în domeniul științei și al inovării și despre atragerea de investiții, inclusiv în sectoare precum producția de automobile și de vehicule electrice, hidrogenul și energia curată, precum și științele vieții”, mai menționează Ottawa.

În comunicat este amintit că cele două țări ”au o istorie îndelungată de colaborare pentru a avansa dezvoltarea unei economii curate, iar această vizită va fi o ocazie de a aprofunda în mod oficial această colaborare. Cercetătorii canadieni și germani au fost în prima linie a avansării tehnologiilor curate pe bază de hidrogen, iar companiile canadiene și-au implementat tehnologiile pe piața germană și companiile germane au investit în creșterea capacităților de producție în Canada”.

”Germania și Canada sunt prieteni apropiați pe scena globală. Suntem legați de angajamentele noastre comune față de democrație, pace și securitate, inclusiv de sprijinul nostru pentru Ucraina, un viitor curat și sănătos și o economie care funcționează pentru oameni. Aștept cu nerăbdare să îi arăt cancelarului Scholz ce are de oferit Canada, în timp ce ne consolidăm în continuare relația, creăm locuri de muncă și contribuim la creșterea clasei de mijloc în ambele țări”, a fost mesajul transmis de premierul canadian, Justin Trudeau.

Vizita cancelarului german vine după ce Ottawa a acordat Siemens Canada o scutire temporară de la sancțiunile impuse împotriva Rusiei pentru a permite returnarea turbinei reparate a Nord Stream 1, gazoduct prin care Moscova furnizează Germaniei gaze naturale.

Motorul economiei europene are peste 820 de filiale ale companiilor în Canada, care angajează aproape 70.000 de canadieni.

Pentru Canada, Germania este cea mai mare piață de export de mărfuri din Uniunea Europeană și al șaselea partener comercial la nivel global, cu un comerț bidirecțional de mărfuri în valoare totală de 25,9 miliarde de dolari în 2021.

Exporturile canadiene către Germania au fost în valoare de 6,9 miliarde de dolari în 2021, în timp ce importurile canadiene din Germania au totalizat 19,0 miliarde de dolari. Printre sectoarele de interes se numără industria aerospațială, producția avansată, industria auto, științele vieții, tehnologiile informației și comunicațiilor și industria agroalimentară.

Principalele exporturi de mărfuri ale Canadei includ pietre prețioase, mașini, minereuri minerale, instrumente științifice și de precizie, mașini și echipamente electrice și electronice și produse chimice anorganice.

Parteneri cu istorie bogată în cadrul NATO, cele două țări cooperează îndeaproape în domeniul securității și apărării, fiind, de asemenea, membre ale G7 și G20, ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Canada și Germania își aduc contribuția la operațiunile și activitățile NATO desfășurate de-a lungul flancului estic al Alianței prin conducerea grupurilor de luptă cu prezență înaintată consolidată din Letonia și Lituania.

Continue Reading

Facebook

U.E.5 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

U.E.6 hours ago

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

U.E.8 hours ago

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Eugen Tomac10 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

SUA11 hours ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO12 hours ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO1 day ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA1 day ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE1 day ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending