Connect with us

NEWS

După zece ani de cercetări, Ambasada României la Moscova a publicat lista nominală finală cu datele a 20.718 prizonieri de război și civili deportați înhumați pe teritoriul actual al Rusiei

Published

on

©moscova.mae.ro

Ambasada României la Moscova anunță că a finalizat lista nominală a celor peste 20.000 de prizonieri de război și civili deportați, decedați în lagărele, spitalele și obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice și înhumați în cimitire și locuri de înhumarea multinaționale pe teritoriul actual al Federației Ruse în perioada 1941-1956, informează Agerpres.

Acesta proces, care a durat zece ani de cercetări efectuate de Ambasada României la Moscova în principalele arhive ruse – Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse, Arhiva Militară de Stat Rusă, Arhiva de Stat Istorico-Militară Rusă, Arhiva de Stat Economică Rusă, Arhiva Rusă de Stat pentru Istoria Social-Politică, Arhiva Centrală a Serviciului de Securitate a Rusiei, Arhiva Centrală a Ministerului Apărării Federaţiei Ruse – reprezintă o premieră pentru istoriografia românească, și vine într-un an important, la 75 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

După ce, anul trecut, a fost prezentat un prim tabel, cu datele de identificare a 10.724 de prizonieri înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse, Ambasada României la Moscova a publicat acum lista nominală integrală a celor care au putut fi identificaţi în timpul cercetărilor în arhivele ruse, efectuate de misiunea diplomatică timp de un deceniu.

Lista finală cuprinde datele (numele, prenumele, anul naşterii, gradul militar, data şi locul decesului – numărul lagărului sau al spitalului) a 20.718 prizonieri de război şi civili deportaţi români, decedaţi între 1941-1956 în lagărele, spitalele, obiectivele speciale NKVD-MVD şi batalioanele de muncă sovietice şi înhumaţi pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse.

”În Săptămâna Patimilor şi în contextul nefericit al pandemiei COVID-19, sunt în măsură să anunţ că Ambasada României la Moscova a finalizat procesul elaborării LISTEI NOMINALE INTEGRALE A 20.718 PRIZONIERI DE RĂZBOI (MILITARI) ŞI <<INTERNAŢI>> (CIVILI DEPORTAŢI) ROMÂNI, decedaţi între 1941-1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice, şi înhumaţi în cimitire şi locuri de înhumare multinaţionale pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse. 20.718 este numărul maxim de prizonieri de război şi <<internaţi>> civili – cetăţeni români decedaţi în Rusia care a putut fi identificat în timpul cercetărilor în arhivele ruse, efectuate de misiunea noastră diplomatică timp de 10 ani (2009-2019)”, a transmis, joi, pe contul său de Facebook, ambasadorul Vasile Soare.

Listă este însoţită de anexa „Locurile de amplasare a cimitirelor multinaţionale de pe teritoriul actualei Federaţii Ruse, în care sunt înhumaţi prizonieri de război şi ‘internaţi’ civili români decedaţi în anii 1941-1956”.

Lista completă poate fi consultată AICI

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Organizația Mondială a Sănătății anunță că 17 potențiale vaccinuri împotriva COVID-19 se află în etapa de testare pe oameni

Published

on

17 potențiale vaccinuri împotriva noului coronavirus se află în prezent în etapa testelor clinice pe oameni, a precizat Organizația Mondială a Sănătății, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Vaccinul care se află în cel mai avansat stadiu este în curs de dezvoltare la Universitatea Oxford din Regatul Unit, a precizat OMS la finalul unei conferințe de cercetare cu o durată de două zile.

Organizația Mondială a Sănătății și-a arătat optimismul, chiar dacă testele curente nu sunt încununate de succes.

”Avem o reţea variată cu patru tipuri diferite de vaccinuri”, a precizat Ana Maria Henao Restrepo, conducătoarea departamentului pentru cercetare şi dezvoltare din cadrul OMS.

Peste 150 de substanțe active se află în prezent în faza de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin contra noului coronavirus.

Vaccinul AZD1222, creat de cercetătorii de la Oxford, este primul ajuns în cea de-a treia etapă a testelor clinice, care implică desfășurarea unor teste la scară largă pe un grup numeros de perosane în scopul stabilirii eficacității și siguranței produsului.

În cea de-a doua fază se află, de asemenea, alte cinci vaccinuri potențiale, în cadrul căreia încercările se desfășoară pe un număr mai mic de pacienți a căror stare de sănătate sugerează că substanța ar trebui să producă efecte.

În primă instanță, substanțele active sunt testate de obicei pe persoane sănătoase pentru a testa nivelul de toleranță.

Teste clinice pentru vaccinuri sunt de asemenea în desfăşurare în Germania, inclusiv la compania Biontech, cu sediul în oraşul Mainz, şi la CureVac, în Tuebingen.

De obicei, dezvoltarea unui vaccin durează între 10 şi 15 ani. Cu toate acestea, transmiterea globală a noului coronavirus a determinat numeroşi cercetători, companii farmaceutice şi autorităţi de reglementare să facă eforturi fără precedent pentru a accelera dezvoltarea unui vaccin.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană privind vaccinurile prin care urmărește să dezvolte, fabrice și distribuie vaccinuri împotriva COVID-19.

Comisia își propune astfel să asigure: vaccinuri sigure, de calitate și eficiente, acces rapid la astfel de vaccinuri pentru statele membre și cetățenii acestora, fiind vârf de lance al solidarității la nivel global, acces echitabil, cât mai curând posibil, la un vaccin accesibil ca preț.

Strategia UE este fundamentată pe doi piloni: 1. asigurarea producției de vaccinuri în UE și a unor rezerve suficiente pentru statele membre prin încheierea de angajamente prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgență. Pe lângă aceste angajamente, producătorii pot avea acces la fonduri suplimentare și la alte forme de sprijin, 2. adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ține seama de situația de urgență actuală și recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea și punerea la dispoziție a vaccinurilor, menținând în același timp standarde adecvate în materie de calitate, siguranță și eficacitate a vaccinurilor.

Pentru a sprijini companiile în dezvoltarea și producerea rapidă a unui vaccin, Comisia Europeană va încheia, în numele statelorm mebre, acorduri cu producători individuali de vaccinuri.

Astfel, pentru a-și asigura dreptul de a achiziționa un anumit număr de doze e vaccin într-un interval de timp dat, Comisia va finanța o parte din costurile inițiale pe care producătorii de vaccinuri trebuie să le asigure, sub forma unor angajamente prealabile de achiziție.

Finanțarea oferită inițial va fi considerată un acont pentru vaccinurile care vor fi cumpărate efectiv de statele membre.

O parte din fonduri va proveni din Instrumentul pentru sprijin de urgență al UE, în valoare de 2,7 miliarde de euro, urmând ca un sprijin financiar adițional să fie disponibil prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Premierul britanic Boris Johnson prezintă marți un vast program de relansare a economiei bazat pe investiții în infrastructuri: Trebuie să punem bazele unei ţări în care fiecare are posibilitatea de a reuşi

Published

on

Premierul britanic, Boris Johnson, va dezvălui un amplu plan de relansare a economiei britanice, axat pe investițiile în infrastructuri, în contextul în care țara sa a fost puternic afectată de pandemia de COVID-19, anunță AFP, citat de Agerpres.

Programul, a cărui valoare se ridică la 1,1 miliarde de euro și care urmează să fie prezentat marți, va include un plan de reconstrucție a școlilor și va avea în vedere 50 de proiecte, au anunțat duminică serviciile premierului britanic.

”Pe măsură ce ne revenim după pandemie, este important să punem bazele unei ţări în care fiecare să aibă posibilitatea de a reuşi, cu tinerele noastre generaţii în centrul acestei misiuni”, a declarat Boris Johnson, citat într-un comunicat.

După ce a fost aspru criticat în legătură cu gestionarea pandemiei de COVID-19, care a făcut peste 43.000 de morţi în Regatul Unit – una din cele mai afectate ţări din Europa -, Boris Johnson are ca sarcină să reuşească ridicarea măsurilor de restricţie şi relansarea economiei.

Măsurile stricte de izolare impuse de la începutul lunii aprilie au avut un puternic impact asupra Produsului Intern Brut al țării, care s-a prăbușit cu 20,4%. Fără ajutor suplimentar din partea statului, rata şomajului ar putea ajunge la niveluri nemaivăzute din anii 1980, depăşind vârful de 3,3 milioane înregistrat în 1984, a scris duminică The Observer, citând o analiză a Bibliotecii Camerei Comunelor.

”A fost un enorm, enorm şoc pentru ţară, dar ne vom reveni foarte bine”, a afirmat Boris Johnson într-un interviu publicat duminică de Daily Mail. ”Dacă boala COVID-19 a fost fulgerul, nu vom întârzia să auzim tunetul în termeni de consecinţe economice. Vom fi pregătiţi”, a dat el asigurări.

Ţara ”nu se va întoarce absolut deloc la austeritate ca în urmă cu zece ani”, sub guvernul conservatorului David Cameron, a ţinut să adauge premierul britanic.

Criticat în privinţa gestionării crizei actuale, Boris Johnson a pierdut din popularitate.

Britanicii sunt de părere că liderul laburiştilor, Keir Starmer, ar fi un şef de guvern mai bun, potrivit unui sondaj Opinium publicat sâmbătă. Circa 37% dintre repondenţi consideră că acesta ar acţiona mai bine decât Boris Johnson, doar 35% fiind de acord că actualul premier este cea mai bună opţiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU Antonio Guterres pledează pentru mai mult multilateralism: Sărbătorirea celei de-a 75-a aniversări a Națiunilor Unite, o oportunitate ”de a reinventa împreună lumea” afectată de criza COVID-19

Published

on

©Evan Schneider/ www.un.org

Sărbătorirea celei de-a 75-a aniversări a ONU trebuie să fie o oportunitate ”de a reinventa împreună lumea pe care o împărțim”, afectată de pandemia de COVID-19, a precizat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, care și-a exprimat speranța organizării unui summit cu participarea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate în septembrie, care să atenueze actuaele disensiuni, anunță AFP și DPA, citate de Agerpres.

Pentru aceasta ”avem nevoie de un multilateralism eficient care să funcţioneze ca un instrument de guvernare globală acolo unde este nevoie”.

”Sper în continuare că un summit P5 va fi posibil înaintea Adunării Generale a ONU”, a declarat presei Antonio Guterres în ajunul celei de-a 75-a aniversări a adoptării, în iunie 1945, a Cartei Naţiunilor Unite.

”Diplomaţia înseamnă contacte, prezenţă. Nimic nu înlocuieşte contactele personale, diplomaţia personală (…) care pot genera empatie, consens, sentimentul comun de a lucra împreună pentru a face faţă provocărilor dramatice cu care ne confruntăm”, a secretarul general al ONU.

Din martie, din cauza pandemiei de COVID-19, reuniunile ONU s-au mutat în mare parte în online, iar diviziunile în Consiliul de Securitate s-au accentuat, cu precădere între Statele Unite și China, cei doi din cinci membri permanenți.

Secretarul general al Națiunilor Unite a subliniat, de asemenea, nevoia inovării. ”Nu putem să ne întoarcem la situaţia anterioară şi să recreăm pur şi simplu sistemele care au înrăutăţit criza. Trebuie să reconstruim mai bine societăţi şi economii mai durabile, mai inclusive şi mai echitabile între sexe”, a precizat Guterres, prezentând o broșură intitulată ”Salvare de vieți, protejare a societăților, recuperare mai bună”, care prezintă acțiunile întreprinse împotriva pandemiei și trasează o foaie de parcurs pentru viitor.

Priorităţile pentru viitor sunt clare: ”acces universal la sănătate, consolidarea solidarităţii între popoare şi naţiuni, regândirea economiei globale împotriva inegalităţii”. La 75 de ani de la adoptarea Cartei ONU, ”trebuie să reimaginăm modul în care naţiunile cooperează”, a insistat secretarul general al organizaţiei.

La 26 iunie 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când ţările erau în ruină şi omenirea năzuia la pace, reprezentanţi din 51 de state s-au reunit la San Francisco pentru a semna un document, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, cuprinzând principiile fundamentale pe care urmau să se bazeze relaţiile internaţionale din acel punct înainte, de la egalitatea suverană a statelor la interzicerea folosirii forţei în aceste relaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending