Connect with us

ROMÂNIA

Duşa: Având în vedere situaţia din Ucraina, anumite obiective NATO după 2014 trebuie modificate

Published

on

mircea dusa gov.roMinistrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, vineri, după întâlnirea pe care a avut-o cu omologul polonez, Tomasz Siemoniak, că, având în vedere situaţia din Ucraina, anumite obiective ale NATO după 2014 trebuie să fie modificate, informează Realitatea.net.

“Noi, România şi Polonia, credem că faţă de situaţia care există în această zonă, anumite obiective ale NATO după 2014 trebuie să fie modificate”, a spus acesta la finalul întâlnirii.

El a menţionat că a discutat cu Tomasz Siemoniak despre poziţiile celor două ţări vizavi de situaţia creată în zonă.

“Am discutat despre poziţiile celor două ţări, României şi Poloniei, vizavi de situaţia creată în zonă, mai ales că România şi Polonia sunt două ţări graniţă ale NATO şi UE, şi de faptul că şi România şi Polonia au o graniţă cu Ucraina – noi aproape o mie de kilometri, de asemenea, şi Polonia are o graniţă destul de întinsă – şi că statele NATO, statele UE trebuie să aibă o anumită poziţie de capabilităţile militare viitoare în această zonă”, a spus Duşa.

Acesta a mai spus că, având în vedere noua situaţie politico-militară din zonă, cele două state consideră, fiind state graniţă ale NATO şi state graniţă cu Ucraina, că în obiectivele şi capabilităţile şi infrastructura pe care NATO trebuie să le aibă în această zonă, trebuie să existe “o concepţie mult schimbată vizavi de ce se prefigura înainte de apariţia crizei din Ucraina”.”

“Sigur că atunci când vorbim de capabilităţi NATO după 2014, după Summit-ul din Anglia, trebuie să avem în vedere această situaţie nou creată, şi când vorbim de pachete de măsuri şi crearea capabilităţilor pe flancul estic al NATO şi UE, dar nu trebuie să neglijăm parteneriatul pe care NATO îl are cu Moldova, Azerbadjanul şi Georgia. (…) Trebuie să vedem postura strategică a NATO după 2014, rorţele de răspuns NATO în această zonă şi poziţionarea infrastructurii NATO în această zonă”, a conchis Mircea Duşa.

La rândul său, ministrul Tomasz Siemoniak a afirmat că NATO, UE, Polonia şi România trebuie să tragă concluzii din situaţia actuală. “Am evaluat situaţia cu ministrul Duşa şi am stabilit că ceea ce este mai important este faptul ca NATO, UE şi ţările noastre să tragă concluzii din situaţia de faţă. Ne dorim să întreprindem nişte activităţi comune şi foarte energice ca să pregătim nişte concluzii pentru summitul din septembrie. Am indicat trei direcţii principale: NATO trebuie să fie puternic şi prezent în partea estică a Europei; acest lucru se referă de asemenea la prezenţa militară a SUA în partea noastră a Europei. Şi, un al treilea lucru, dorim o colaborare strânsă între Polonia şi România (…)”, a spus acesta.

“Vestul trebuie să tragă concluzii că lumea acum câteva săptămâni s-a schimbat foarte semnificativ. (…) Noi, ca şi vestul, ca şi UE, ca şi NATO, suntem gata să apărăm valorile noastre”, a conchis ministrul Siemoniak.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba prezidează mâine Consiliul Afaceri Generale (CAG). CFM 2021-2027 și documentul privind o Europă durabilă până în 2030, principalele subiecte de pe agendă

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, va prezida marți, 19 ianuarie 2019, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pe agenda miniștrilor se va afla o dezbatere de orientare privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Consiliul va discuta, de asemenea, despre proiectul adnotat de ordine de zi al următorului Consiliu European, care va avea loc în perioada 21-22 martie 2019.

Miniștrii vor avea un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecție intitulat ”Către o Europă durabilă până în 2030”, care a fost publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie 2019.

Documentul trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

În cadrul CAG va fi abordat și stadiul lucrărilor din cadrul procedurilor întemeiate pe articolul 7 privind statul de drept în Polonia și privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în Ungaria.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: România dorește să arate instituțiilor europene că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că vrea să fie mai aproape de Europa

Published

on

Guvernul României va continua să ajute Republica Moldova, iar reprezentanții Excutivului de la București vor pleda în plenul instituțiilor europene pentru aceată țară, a declarat premierul Viorica Dăncilă luni, la acea de-a XXII-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, informează Agerpres.

Dăncilă a completat că agreează ideea unei ședințe de guvern comune, la care să fie prezenți și reprezentanți ai autorităților locale.

”Avem o relaţie foarte bună cu Guvernul Republicii Moldova. Am făcut împreună o şedinţă de guvern comună, iar ideea dumneavoastră de a face încă o şedinţă la care să participe cele două guverne şi, bineînţeles, autorităţile locale este o idee foarte bună. Încercăm să ajutăm Republica Moldova, atât prin proiectele Guvernului, prin ajutorul dat de Guvern, dar şi prin eforturile pe care le vom depune în cadrul Preşedinţiei rotative (a Consiliului UE – n.r.), să arătăm că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că Republica Moldova vrea să fie mai aproape de Europa, iar noi vom fi avocaţii şi vom vorbi în plenul instituţiilor europene pentru Republica Moldova”, a subliniat Viorica Dăncilă.

Parteneriatul Estic, inițiativă europeană din care face parte și Republica Moldova, reprezintă una dintre prioritățile principale ale României la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost ales vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Published

on

Foto: Eugen Teodorovici/Facebook

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost ales vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), mandatul acestuia va începe în luna mai şi se va încheia în 2020, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, cel mai înalt reprezentant al României la BERD, a obținut unul din cele 2 mandate de vicepreședinți, alături de ministrul Finanțelor din Lituania. Noul președinte ales al Consiliului Guvernatorilor va fi ministrul Finanțelor din Spania.

Desemnarea unei structuri de conducere formată exclusiv din reprezentanți ai unor state membre consolidează interesele Uniunii în cadrul BERD, chiar și în contextul ieșirii Marii Britanii din forul comunitar.

România, prin ministrul Eugen Teodorovici, asigură în prezent atât președinția Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții , cât și pe cea a Consiliului pentru Afaceri Europene și Financiare (ECOFIN), în contextul Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Este o premieră de la aderarea României la Uniunea Europeană, când un oficial român deține în același timp cele mai înalte funcții în cadrul celor trei instituții europene de prestigiu.

Informații de background

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un important investitor instituțional in Romania. BERD deține un număr de 423 de proiecte, cu investiții nete de peste 8 miliarde de euro, atât în sectorul privat cat si cel public, in domenii precum energia, transportul si infrastructura municipală, precum şi în instituții financiare. România este membru BERD din anul 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul finanțelor publice, iar guvernator supleant este guvernatorul BNR. Începând din anul 2011, țara noastră face parte dintr-o constituentă condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan şi Kîrgîzstan.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending