ROMÂNIA
Echipa Autorității pentru Digitalizarea României contribuie la includerea țării pe harta serviciilor interoperabile europene prin implementarea Sistemului Tehnic Once-Only
Published
1 year agoon
În perioada 14-16 iunie, echipa Autorității pentru Digitalizarea României a participat la cel de-al doilea Projectathon european care a adus împreună toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene la Bruxelles, pentru o sesiune maraton de testare peer-to-peer a componentelor Once-Only Technical System (OOTS – Sistemul Tehnic Once-Only), care va permite schimbul transfrontalier automatizat de documente administrative între instituțiile statelor membre, la cererea expresă a cetățenilor europeni, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Unul dintre principalele beneficii ale acestui proiect este că, la nivel european, cetățenii unui stat membru vor putea cere documente administrative de la o autoritate competentă dintr-un alt stat membru, parcurgând o procedură administrativă 100% online. Solicitarea cetățenilor va genera dovada administrativă necesară de la autoritățile competente din mai multe sectoare administrative, precum educație, evidența vehiculelor și a populației, registrul comerțului etc., prin intermediul OOTS.
Projectathon #2 a oferit țărilor Uniunii Europene o oportunitate excelentă de a verifica dacă sistemele sau soluțiilor lor naționale care implementează principiul Once-Only respectă specificațiile tehnice prevăzute de Regulamentul de implementare al sistemului tehnic. Totodată, Projectathon #2 a oferit statelor membre ocazia de a testa anumite componente legate de identitatea electronică, ce vor trebui integrate în Sistemul Tehnic Once-Only.
Autoritatea pentru Digitalizarea României este responsabilă pentru implementarea Sistemului Tehnic Once-Only în România, iar în cadrul proiectului-pilot a realizat trei pachete de testare stabilite la nivel european, care au vizat:
- componenta de punct de acces eDelivery;
- capacitatea de a realiza cereri către serviciile comune ale Comisiei Europene (intermediarul de elemente justificative și registrul serviciilor de date);
- capacitatea de a primi un răspuns privind locația elementelor justificative solicitate în celălalt stat membru;
- transmiterea unei cereri direct către statul membru, conform informațiilor furnizate de serviciile comune ale UE;
- primirea unui document din partea statului membru către care a fost făcută cererea.
Sistemul tehnic folosește soluții digitale europene deja consacrate pentru a oferi acces la servicii publice transfrontaliere de calitate tuturor cetățenilor Uniunii, soluții precum:
- punctele de acces eDelivery;
- sistemul electronic de identificare eIDAS împreună cu sistemul de noduri prevăzut de Regulamentul 910/2014 din 23 iulie 2014.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
UE consideră că poporul moldovean și-a reafirmat “angajamentul față de calea europeană” prin alegerea Maiei Sandu ca președinte și aprobarea referendumului
Klaus Iohannis o felicită pe Maia Sandu pentru “victoria istorică” a unui nou mandat de președinte care “ancorează ireversibil destinul țării în Europa”
“Moldova, ești o învingătoare!”: Maia Sandu a câștigat un nou mandat de președinte, cu peste 55% din voturi, după un scrutin marcat de “un atac fără precedent în istoria întregii Europe”
Viktor Orban crede că victoria lui Trump în SUA va forța UE să își regândească ajutorul pentru Ucraina: Dacă America devine pro-pace, Europa nu poate rămâne pro-război
Borrell: Viitorul UNRWA este un test al umanității noastre. Legislația adoptată de Israel va face aproape imposibilă salvarea de vieți în Gaza
Sprijinul „material și diplomatic” al Chinei pentru Rusia este o „amenințare directă” pentru securitatea Europei, avertizează șeful diplomației UE
PARLAMENTUL EUROPEAN
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Published
6 mins agoon
November 4, 2024By
Andreea RaduEuropa își dorește să devină mai competitivă și acest lucru este reflectat atât în raportul Draghi, cât și în raportul Letta, care subinează cât de relevantă este industria farmaceutică europeană pentru a construi acea Europă care să aibă o economie puternică în continuare, influentă și relevantă la nivel global, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, în cadrul evenimentului „România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”.
„Pentru a prospera, pentru a ne dezvolta, pentru a avea o industrie farmaceutică, este evident că trebuie să avem o strategie coerentă care presupune, pe de-o parte, investiții suplimentare, atragerea de bani europeni, dar și, de cealaltă parte, modificări legislative care să asigure acestui sector inovativ spațiul de desfășurare pentru implementarea ideilor pe care le are industria, dar și pentru dezvoltarea sa pe termen lung. Asta înseamnă că există mai multe paliere în care este nevoie să venim cu soluții concrete, soluții pe care sunt convins că reprezentanții Ministerului Sănătății le vor elabora. Dar din perspectiva europeană și din perspectiva regulamentelor și deciziilor luate la nivel european, o să reiau o parte din prioritățile fixate la nivelul Legislativului European, priorități pe care consider că ar fi oportun să le adaptăm și, în același timp, să le transpunem în tot ceea ce înseamnă măsuri și acțiuni naționale”, a declarat eurodeputatul.
Robert Lupiţu
De asemenea, acesta a menționat că primul palier se referă la componentele privind resursele umane, deoarece este nevoie „să investim mai mult în profesioniști în domeniu, atât pentru dezvoltarea cercetării în domeniul farmaceutic și medical, cât și pentru aplicarea și testarea acestor soluții tehnologice inovative”.
El a subliniat că este nevoie de o colaborare mai bună între mediul privat și mediul public, între spitale, și cei care cercetează, iar acest lucru trebuie să presupună o capacitate de implementare mai rapidă a legislației europeane, fie că vorbim de legislația privind datele personale, sau că vorbim de legislația privind de protejarea consumatorilor.
„În sensul acesta este evident că astăzi Europa pare să întâmpine anumite dificultăți prin prisma criterilor impuse la nivel european. În același timp, trebuie să găsim un echilibru între protejarea pacientului și nevoia de inovare. Economia farmaceutică va depinde foarte mult de economia datelor. Cele două componente sunt întrepătrunse și devinde evident că pentru dezvoltarea noilor tehnologii, dar mai ales pentru aplicarea unor soluții inovative, este nevoie de folosirea activă a datelor pentru a putea să ne mișcăm mai repede în aplicarea soluțiilor medicale cele mai adecvate sau testarea echipamentelor medicale care pot salva vieții omenești”, a adăugat Victor Negrescu.
Eurodeputatul a precizat că, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, devine relevantă folosirea activă a datelor care să nu afecteze direct pacientul, „pentru a putea să venim cu soluții sau modificări care să îmbunătățească viața cetățenului, viața pacientului, dar în același timp care să moduleze sistemul de sănătate în așa fel încât la finalul zilei toți actorii relevanți participanți în procesul de sănătate să își atingă potențialul maxim”.
„A doua componentă se referă la partea de reglementare. Și aici sunt mai multe școli de gândire, nu le pot soluționa eu din intervenția mea de astăzi. Este evident că este nevoie de un dialog mai amplu. Avem adoptate la finalul mandatului precedent o serie de măsuri pentru stimularea industriei farmaceutice europene”, a mai spus Negrescu.
Mai mult, europarlamentarul a mai explicat că, cel puțin o parte din industrie consideră că există bariere pentru inovare.
„Pentru că vorbim despre acest palier de reglementare, devine esențial tocmai să corelăm toate elementele. Nu putem trata industria farmaceutică independent de ceea ce se întâmplă în zona de sănătate sau în zona de asigurări de sănătate. Toate aceste paliere sunt conectate și de aceea cred că, pe lângă ceea ce facem la nivel național, este relevantă și o dimensiune europeană”, a mai spus el.
De asemenea, acesta a amintit că Parlamentul European a solicitat instituțiilor europene să aloce finanțări suplimentare tocmai pentru această coordonare a sistemelor de sănătate și mai ales a sistemelor de asigurări de sănătate, „pentru că devine mai mult ca oricând important să ne asigurăm, pe de o parte că există o mobilitate a pacientului, dar și de cealaltă parte că tratăm problemele cu soluții comune”.
„Trebuie să luăm în considerare inclusiv nevoia sau posibilitatea unor achiziții comune la nivel european pentru reducerea costurilor, dar în același timp, cred că abordarea europeană ne poate permite să încurajăm investițiile din industria farmaceutică în România. Trebuie să ne asigurăm că industria își instalează fabricile peste tot în Europa și că nu creăm noi inegalități. Totodată, nu putem să ignorăm și faptul că Europa astăzi, și vorbim de a treia componentă, componenta geopolitică sau geostrategică, Europa este dependentă în prezent, din păcate, pentru realizarea medicamentelor inovative de componente care nu sunt produse în spațiul european, mai degrabă în zona asiatică și asta adâncește riscurile pentru securitatea medicală a Europei, pentru reziliența noastră și aici trebuie să gândim cum putem să dezvoltăm palierul acesta economic al industriei farmaceutice pe toate componentele sale, în așa fel încât dependența noastră să fie una mai scăzută”, a continuat Victor Negrescu.
În ceea ce privește dependența, Victor Negrescu a precizat că este esențial „să dezvoltăm și zona de protecție a tot ce înseamnă drepturi de autor și să ne asigurăm că inovația europeană se dezvoltă în Europa, să ne asigurăm că cercetătorii din domeniu doresc să producă, să inoveze, să creeze inovație în zona europeană, să fim în continuare atractivi pentru cercetătorii cei mai ambițioși la nivel global și aici trebuie într-adevăr să folosim valoarea adăugată adusă tocmai de Uniunea Europeană”.
„În ultimul rând avem nevoie de resurse, de resurse financiare consistente și aici vorbim de Programul European pentru Sănătate, EU4Health, unde din nefericire avem o tăiere semnificativă”, a mai spus el.
În finalul discursului său, Negrescu a amintit de „Europa Sănătății”, subliniind că nu trebuie să ratăm acest moment pentru a impulsiona acțiunile europene.
„Sunt voci care își doresc ca Europa să facă mai puține lucruri pe zona de sănătate. Sunt voci care au criticat sau critică acțiunea europeană, care nu este perfectă, se poate oricând îmbunătăți. Sunt voci care zic că un comisar dintr-o țară mai puțin influentă ar afecta importanța acestui domeniu. Din perspectiva mea de vicepreședinte al Parlamentului European și de membru în Comisia pentru Sănătate din Legislativul European aveți tot sprijinul, tot suportul și toată disponibilitatea pentru a dialoga și pentru a construi împreună soluții care să ajute pacienții pe cei care lucrează în domeniul medical”, a conchis Victor Negrescu.
În contextul strategiilor industriale și farmaceutice ale UE, dar și al aderării României la OCDE, organizație care include unele dintre cele mai competitive țări din lume și cu sistemele de sănătate cele mai dezvoltate, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Calea Europeană au organizat luni, 4 noiembrie, evenimentul „România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”.
Noul legislativ european și noua Comisie Europeană care urmează să-și oficializeze colegiul de comisari vor modela instrumentele fundamentale ale proiectul Uniunii Europene pe baza celor două rapoarte importante, raportul privind viitorul competitivității UE, redactat de fostul premier italian Mario Dragi, și raportul „Mai mult decât o piață”, întocmit tot de un fost premier, Enrico Letta.
Cele două documente strategice au în vedere îmbunătățirea pieței unice și redobândirea statului de lider al UE în domenii cheie, precum industria și inovația.
Inovația în sectorul farmaceutic european și în cadrul Uniunii Europene a Sănătății joacă un rol esențial în consolidarea pieței unice, a competitivității economice și rezilienței industriale ale Uniunii Europene.
Reamintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are ca obiectiv finalizarea Uniunii Europene a Sănătății. Astfel, sănătatea va rămâne un punct central pentru următorii cinci ani la nivelul Comisiei Europene, după un mandat care a pus bazele unei Uniuni Europene a Sănătății, dedicată nevoilor cetățenilor, cu accent pe prevenirea bolilor cronice, oncologice, dar și a crizelor sanitare, precum pandemia de COVID-19. Executivul European va propune o Lege privind medicamentele critice pentru a reduce dependențele legate de medicamentele și ingredientele critice, îndeosebi pentru produsele în cazul cărora există doar câțiva producători sau țări furnizoare.
Pentru a revitaliza poziția de lider a Europei în domeniul sănătății, Uniunea Europeană trebuie să stabilească noi obiective îndrăznețe care să mobilizeze voința politică, inovarea științifică și investițiile strategice. Cetățenii UE se așteaptă ca Europa să facă față marilor provocări ale viitorului sănătății. Măsurile politice cuprinzătoare necesită o combinație adecvată de acțiuni la nivelul UE și la nivel național.
SĂNĂTATE
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar
Published
49 mins agoon
November 4, 2024By
REDACTIAMinistrul Sănătății Alexandru Rafila, prezent la evenimentul „România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”, organizat de ARPIM și CaleaEuropeană, a pledat pentru un parteneriat cu industria farmaceutică în interesul pacienților. De asemenea, ministrul a informat că se lucrează la o strategie pentru a crește procentul din PIB de la 1% la 3% pentru producția de medicamente.
„Dezvoltarea industriei farmaceutice rămâne o temă de interes permanent. Elementul cel mai strigent, din cadrul acestei dezvoltări, aflat în legătură directă cu MS, CNAS este cel care se referă la accesul oamenilor la medicamente. Acest obiectiv trebuie să aibă în spate însă o politică coerentă în acest domeniu și noi asta încercăm să facem, să îmbunătățim accesul oamenilor la medicamente prin parteneriat cu industria. Noi vrem să avem un parteneriat în interesul oamenilor, iar acest parteneriat nu poate să facă subiectul unor abordări care nu au niciun fel de legătură cu realitatea și nu fac altceva decât să descurajeze investițiile în domeniul sănății. […] Industria farmaceutică produce venituri statului român, produce locuri de muncă, dar oferă și acces la medicamente pacienților”, a transmis ministrul sănătății în cadrul dezbaterii organizată de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente și CaleaEuropeană.
De asemenea, acesta a menționat că se lucrează la o strategie pentru a crește producția de medicamente la 3% din PIB: „Noi avem un punct de contact permanent cu industria farmaceutică. În momentul de față am făcut pasul înainte și împreună cu Ministerul Economiei avem un grup de lucru structurat care își propune să ofere Guvernului o strategie pe termen mediu măcar, încât dezvoltarea industriei farmaceutice să fie evidentă. Procentul din PIB pe care îl are România ca și producție de medicamente este în jur de 1% în momentul de față, vrem să ajungă la 3%. Scopul este să oferim o șansă de dezvoltare economică României prin industria farmaceutică.”
Ministrul Alexandru Rafila a reamintit că în ultimul an, Ministerul Sănătății a lucrat la un hub de inovație în sănătate împreună cu Local American Working Group, mediul universitar și industria farmaceutică.
În contextul strategiilor industriale și farmaceutice ale UE, dar și al aderării României la OCDE, organizație care include unele dintre cele mai competitive țări din lume și cu sistemele de sănătate cele mai dezvoltate, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Calea Europeană a organizat luni, 4 noiembrie, evenimentul „România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”. ARPIM subliniează că țara noastră trebuie să-și elaboreze o strategie de stimulare a investițiilor și de îmbunătățire a accesului la inovația medicală și farmaceutică, atrăgând în același timp investiții în capitalul de cunoaștere: studii clinice, cercetare universitară medicală fundamentală și transnațională, strategii inovative de prevenție, diverse tipuri de parteneriate public-private.
Inovația în sectorul farmaceutic european și în cadrul Uniunii Europene a Sănătății joacă un rol esențial în consolidarea pieței unice, a competitivității economice și rezilienței industriale ale Uniunii Europene. Propunerile din cadrul celor mai importante rapoarte publicate recent de către Mario Draghi și Enrico Letta, mai exact: Raportul privind viitorul competitivității UE și Raportul „Mai mult decât o piață”au în vedere îmbunătățirea pieței unice și redobândirea statului de lider al UE în domenii cheie, precum industria și inovația.
ROMÂNIA
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Published
2 hours agoon
November 4, 2024By
Teodora IonMinistrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, a evidențiat avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale, în cadrul evenimentului organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Calea Europeană intitulat ”România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”.
Conștient de importanța industriei farmaceutice, ministrul a dezvăluit că a convenit cu al său coleg din Guvern, cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, înființarea unui grup de lucru ”pentru a identifica cele mai bune metode” de sprijin pentru acest sector, aflat ”între scaune”, potrivit descrierii lui Oprea.
”Pornind de la această idee, că vorbim despre industria farmaceutică, împreună cu domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, am convenit între Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Sănătății un grup de lucru pentru a identifica cele mai bune metode prin care putem sprijini efectiv industria farmaceutică pentru că, din perspectiva mea, această industrie era undeva – haideți să ne exprimăm popular, între scaune. Era între Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei neavând dedicate scheme de sprijin și scheme de ajutor de stat, ministerul Sănătății fiind cel care reglementează piața, cel care plasează comenzile în această direcție. Din punctul nostru de vedere, ar trebui ca, vorbind despre o industrie, să putem să venim și să facem partea noastră de ajutor, de scheme de sprijin, de susținere pentru dezvoltarea acestei industrii foarte importante în România care are foarte mare potențial. Am făcut analiză și am constatat că există foarte mare potențial pentru industria farmaceutică, dar eu aș mai adăuga ceva: aș adăuga și industria dispozitivelor medicale pentru că și aici România poate avea un foarte mare avantaj competitiv, uitându-ne la ceea ce producem și la ceea ce nu producem astăzi în România, la forța de muncă calificată în acest domeniu”, a explicat Ștefan-Radu Oprea.
O sursă de inspirație pentru schemele de sprijin din partea statului pentru industria farmaceutică este modelul spaniol, a arătat ministrul Economiei.
”Am fost împreună cu domnul Rafila, dumnealui a condus delegația, am fost în Spania pentru a înțelege mai bine modelul spaniol, felul în care ei reușesc să vină cu o cotă chiar semnificativă din PIB ca scheme de sprijin și industria farmaceutică să aibă o cotă semnificativă la producerea PIB din Spania. Am văzut acest model, iar acest model a fost transpus în programul de guvernare pentru ca viitorul guvern să aibă acest model și de acolo să plecăm cu schemele de ajutor de stat de care avem nevoie pentru susținerea industriei farmaceutice. Mi-a transmis acest lucru, că nu există un sprijin bine conturat din partea statului român. Vorbeați despre inovare. Este nevoie de inovare, să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în România pentru că astfel vom putea să creștem corect”, a reliefat Ștefan-Radu Oprea.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Calea Europeană au organizat luni, 4 noiembrie, evenimentul intitulat ”România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”, în contextul strategiilor industriale și farmaceutice ale UE, dar și al aderării României la OCDE, organizație care include unele dintre cele mai competitive țări din lume și cu sistemele de sănătate cele mai dezvoltate.
Noul legislativ european și noua Comisie Europeană care urmează să-și oficializeze colegiul de comisari vor modela instrumentele fundamentale ale proiectul Uniunii Europene pe baza celor două rapoarte importante, raportul privind viitorul competitivității UE, redactat de fostul premier italian Mario Dragi, și raportul „Mai mult decât o piață”, întocmit tot de un fost premier, Enrico Letta.
Cele două documente strategice au în vedere îmbunătățirea pieței unice și redobândirea statului de lider al UE în domenii cheie, precum industria și inovația.
Inovația în sectorul farmaceutic european și în cadrul Uniunii Europene a Sănătății joacă un rol esențial în consolidarea pieței unice, a competitivității economice și rezilienței industriale ale Uniunii Europene.
Reamintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are ca obiectiv finalizarea Uniunii Europene a Sănătății. Astfel, sănătatea va rămâne un punct central pentru următorii cinci ani la nivelul Comisiei Europene, după un mandat care a pus bazele unei Uniuni Europene a Sănătății, dedicată nevoilor cetățenilor, cu accent pe prevenirea bolilor cronice, oncologice, dar și a crizelor sanitare, precum pandemia de COVID-19. Executivul European va propune o Lege privind medicamentele critice pentru a reduce dependențele legate de medicamentele și ingredientele critice, îndeosebi pentru produsele în cazul cărora există doar câțiva producători sau țări furnizoare.
Pentru a revitaliza poziția de lider a Europei în domeniul sănătății, Uniunea Europeană trebuie să stabilească noi obiective îndrăznețe care să mobilizeze voința politică, inovarea științifică și investițiile strategice. Cetățenii UE se așteaptă ca Europa să facă față marilor provocări ale viitorului sănătății. Măsurile politice cuprinzătoare necesită o combinație adecvată de acțiuni la nivelul UE și la nivel național.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
MEAT susține promovarea Ghidului OCDE privind Diligența datorată în Conduita Responsabilă a Afacerilor: Ne ajută să construim un mediu de afaceri mai etic și mai sustenabil
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar
Șefa diplomației germane subliniază „sprijinul de neclintit” al Germaniei față de Ucraina într-o nouă vizită la Kiev
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
UE consideră că poporul moldovean și-a reafirmat “angajamentul față de calea europeană” prin alegerea Maiei Sandu ca președinte și aprobarea referendumului
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Siegfried Mureșan: Prin victoria președintei Maia Sandu, R. Moldova devine mai puternică în drumul său spre UE
Olaf Scholz o felicită pe Maia Sandu pentru realegere: Suntem alături de Republica Moldova
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
Viktor Orban a sfidat din nou UE, devenind primul oaspete oficial al președintelui de extremă-dreapta al Parlamentului Austriei, în vreme ce Szijjarto susținea discurs în rusă în Belarus despre ”cooperarea eurasiatică”
România va avea un hub unic de cercetare în Europa, la Murighiol, care va avea un impact în dezvoltarea economică, a ecosistemului din Delta Dunării, dar și în domeniul transferului tehnologic
Țările nordice își consolidează cooperarea împotriva crimei organizate și în ceea ce privește imigrația, fenomene legate
Trending
- SĂNĂTATE4 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU Președintele METREX, la București: Zonele metropolitane din UE își doresc să fie un organism influent în modelarea viitorului și competitivității UE