Europarlamentarul PNL, Cristian Bușoi, a condus delegația Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, în prima zi a misiunii oficiale în Portugalia.

„Portugalia este prima țară, care s-a angajat încă din 2016 să atingă neutralitatea climatică și care a adoptat, în 2020, Strategia națională pentru hidrogen verde. Experiența Portugaliei este extrem de importantă și va fi de real folos în drumul pe care îl vom creiona în viitorul apropiat. Portugalia are și una dintre cele mai eficiente legislații pentru investițiile în sursele de energie regenerabilă, în special eoliene, iar România se poate inspira din aceasta”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Folosirea pe scară largă a energiei regenerabile și exporturile de hidrogen din Portugalia spre centrele de consum din Europa au fost subiecte pe agenda discuțiilor cu oficialii portughezi: „Am fost bucuros să constat cât de rapid acționează Portugalia pentru rezolvarea problemelor de mediu, atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică și, foarte important, pentru independența energetică a UE.”

„Cercetare și inovarea sunt domenii în care Portugalia investește constant datorită Programelor europene care susțin aceste domenii. Am discutat pe larg cu fostul comisar pentru Cercetare și Inovare, Carlos Moedas, despre nevoia continuă de finanțare a cercetării în special în domeniile cheie: energie, sănătate, transporturi, infrastructură și despre nevoia susținerii ferme a colaborării dintre cercetătorii și oamenii de știință, pentru a răspunde provocărilor momentului”, a conchis acesta.

Potrivit eurodeputatului Eugen Tomac (PMP, PPE), procesul de integrare al Republicii Moldova va fi unul de lungă durată, pentru că statele deja membre ale blocului comunitar nu vor accepta accelerarea acestei integrări.

Eugen Tomac a declarat pentru RFI că „Republica Moldova se bucură de un larg succes la ora actuală și de o deschidere fără precedent în UE, dar asta nu-i asigură o intrare rapidă în cadrul Uniunii Europene. Avantajul Republicii Moldova, spre deosebire de celelalte state, precum Ucraina și Georgia, este că are și o soluție de rezervă, pe care la un moment dat va trebui să o discute cu cetățenii ei. Calea integrării în UE mai devreme de 15-20 de ani nu poate fi luată în discuție, sub nici o formă, pentru că nu vor accepta statele membre. UE în schimb poate să-și deschidă porțile, din punct de vedere economic, pentru Republica Moldova, pentru a o putea ajuta. Însă soluția politică de unire a Republicii Moldova cu România rămâne calea cea mai sigură și cea mai rapidă pe care o poate implementa oricând, atunci când va dori Republica Moldova să discute despre securitatea și viitorul cetățenilor săi. Integrarea în UE nu-i garantează și evitarea unei invazii din partea Federației Ruse. În schimb, unirea pașnică și democratică cu România îi asigură Republicii Moldova și stabilitatea din punct de vedere al securității, pentru că suntem un stat membru NATO”.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) salută aprobarea de către Comisia Europeană a ajutorului de stat în valoare de 100 de milioane de euro pentru regenerarea pădurilor afectate din România. 

„Un sprijin extrem de important pentru România, o schemă de ajutor de stat care poate însemnă o gură de oxigen, la propriu, pentru pădurile noastre”, a transmis eurodeputatul Gheorghe Falcă.

Schema va fi finanțată prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în urma evaluării pozitive, de către Comisie, a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Acest ajutor este menit să îi sprijine pe proprietarii de păduri să promoveze regenerarea pădurilor în zonele afectate de incendii forestiere, de fenomene climatice nefavorabile, de infestări cu dăunători și de evenimente catastrofale. Sprijinul va lua forma unor granturi directe acordate proprietarilor privați și publici de păduri, precum și asociațiilor acestora și se va încheia pe 30 iunie 2026.

„Este important să știm că Executivul European a concluzionat că această schemă este una proporțională și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale din UE”, a mai spus Gheorghe Falcă.

Măsurile care prevăd ajutoare de stat sunt evaluate cu prioritate de către Bruxelles, în contextul Mecanismului de redresare și reziliență.

Citiți și: Comisia Europeană va elimina treptat cadrul ajutoarelor de stat în contextul COVID: În ultimii doi ani, României i-au fost aprobate 24 de ajutoare de stat în valoare de aproximativ 3,3 mld. de euro

Din aprilie 2020 și până în 12 mai 2022, România a primit aprobări pentru 24 de ajutoare de stat, care împreună au atins suma de 3,3 miliarde de eruo. 

Comisia Europeană a anunțat în data de 12 mai că va elimina treptat cadrul temporar COVID privind ajutoarele de stat, adoptat la 19 martie 2020 și modificat ultima dată la 18 noiembrie 2021, care a permis până acum statelor membre să remedieze o tulburare gravă a economiei în contextul pandemiei de coronavirus, se arată în comunicatul oficial.