Eurodeputatul PNL Cristian Bușoi, co-președinte al reuniunii miniștrilor energiei din PPE și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energiei (ITRE) din Parlamentul European subliniază nevoia unei soluții pentru criza prețurilor din sectorul energetic.

”În calitate de Co-Președinte al EPP ENERGY MINISTERS MEETING (Reuniunea Miniștrilor Energiei din PPE) am participat, aseară, la o ședință de lucru de urgență cu o parte din miniștrii Energiei din UE, în pregătirea Consiliului de astăzi și foarte importantă în contextul actual. Miniștrii PPE sunt de acord că trebuie să găsim, urgent, o soluție comună la nivel european pentru criza prețurilor din energie”, a punctat europarlamentarul într-un comunicat de presă.

Cristian Bușoi este conștientă că este ”nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete”.

”Trebuie să avem în vedere o regândire a pieței de electricitate și să vedem cum putem avea un preț maximal la importurile de gaz, indiferent de unde vin aceste importuri”, a completat acesta.

Tot la întâlnirea de aseară, eurodeputatul a făcut ”o trecere în revistă a rezervelor și stocurilor de gaz pe care le avem în UE și am discutat despre fluxurile de energie”.

”Ne pregătim pentru o iarnă dură și trebuie să facem față cu bine acestei provocări”, a mai spus Cristian Bușoi.

Miniștrii energiei din UE au convenit asupra unui obiectiv voluntar de reducere globală de 10% din consumul brut de energie electrică și asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere de 5% din consumul de energie electrică în orele de vârf. Statele membre vor identifica 10 % din orele de vârf între 1 decembrie 2022 și 31 martie 2023 în care vor reduce cererea. Statele membre vor fi libere să aleagă măsurile adecvate pentru a reduce consumul pentru ambele obiective în această perioadă.

Citiți și:

Măsuri de urgență pentru reducerea prețurilor la energie: Statele membre UE au convenit să impună taxe pe profiturile excepționale ale firmelor din energie

Plafonarea veniturilor de pe piață pentru producătorii de energie electrică

Consiliul a convenit să plafoneze veniturile de pe piață la 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie electrică, inclusiv pentru intermediari, care utilizează așa-numitele tehnologii inframarginale pentru a produce energie electrică, cum ar fi energiile regenerabile, energia nucleară și lignitul. Astfel de operatori au obținut câștiguri financiare neașteptat de mari în ultimele luni, fără ca costurile lor operaționale să crească. Acest lucru se datorează rolului cărbunelui și al gazului ca surse marginale de stabilire a prețurilor care umflă în prezent prețul final al energiei electrice.

Nivelul plafonului este menit să mențină rentabilitatea operatorilor și să evite împiedicarea investițiilor în energiile regenerabile.

Statele membre au convenit să utilizeze măsuri la alegerea lor pentru a colecta și redirecționa veniturile excedentare către sprijinirea și protejarea consumatorilor finali de energie electrică. Statele membre au introdus anumite mecanisme de flexibilitate pentru a reflecta circumstanțele lor naționale și măsurile existente la nivel național. Acestea includ posibilitatea de a stabili un plafon mai ridicat al veniturilor, de a utiliza măsuri care să limiteze în continuare veniturile de pe piață, să diferențieze tehnologiile și să aplice, printre altele, limite veniturilor de pe piață ale altor actori, inclusiv ale comercianților.

În situațiile în care dependența netă de import a unui stat membru este egală sau mai mare de 100%, acesta încheie un acord până la 1 decembrie 2022 pentru a împărți în mod adecvat veniturile excedentare cu statul membru exportator. Alte state membre sunt, de asemenea, invitate să încheie astfel de acorduri.

Axa de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili

Statele membre au convenit să stabilească o contribuție de solidaritate temporară obligatorie asupra profiturilor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele petrolului brut, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor. Contribuția de solidaritate ar urma să fie calculată pe profiturile impozabile, astfel cum sunt determinate în conformitate cu normele fiscale naționale în anul fiscal care începe în 2022 și/sau în 2023, care depășesc o creștere de 20% din media anuală a profiturilor impozabile începând cu 2018. Contribuția de solidaritate se va aplica în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în statele membre.

Statele membre pot menține măsuri naționale echivalente cu contribuția de solidaritate, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivele regulamentului și să genereze venituri cel puțin comparabile.

Statele membre vor utiliza veniturile provenite din taxa de solidaritate pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor și companiilor și pentru a atenua efectele prețurilor ridicate ale energiei electrice cu amănuntul.

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) a participat la dezbaterea din cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, ce a avut ca subiect principal propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind indicațiile geografice ale Uniunii Europene pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole. 

Cu acest prilej deputatul european a subliniat importanța indicațiilor geografice: „Acestea reprezintă până la urmă un certificat de calitate pentru produsele pe care le avem pe piață.”

„Am plecat în intervenția mea de la acest aspect, legat de ceea ce înseamnă calitatea și anume nevoia de a găsi mecanismele necesare pentru a preveni falsificarea acestor produse. Am insistat să punem în centrul atenției nu doar fermierii ci și consumatorii care trebuie să aibă garanția faptului că acel produs care se bucură de o indicație geografică, într-adevăr provine din acea zonă”, a mai explicat eurodeputatul PNL.

Potrivit oficialului european, „calitatea unor produse, este dată eminamente, dacă ne gândim la brânză sau la cașcavalul din anumite zone, de faptul că acea brânză sau acel cașcaval provine din regiunea respectivă, deoarece calitatea florei spontane este într-un anumit fel iar calitatea acelui produs este dată flora spontană consumată de animale.”

„Sub acest aspect, trebuie să vedem ce facem astfel încât să oferim garanții pentru consumatori, că acele produse într-adevăr sunt aparținătoare acelor zone. Pe de altă parte, procedura de acordare a indicațiilor geografice, pe mine mă preocupă foarte mult deoarece văd că foarte multe state nu utilizează acest mecanism de protecție a propriilor produse. Ori eu cred că trebuie să punem accent pe ceea ce înseamnă practic dezvoltarea acestor indicații geografice la cât mai multe categorii sau la cât mai multe produse în statele membre, deoarece așa cum am spus, ele reprezintă până la urmă o centură de siguranță și o protecție împotriva altor produse importate din afara UE care nu au același standard de calitate”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, Daniel Buda precizează că Uniunea pune în aplicare, o politică de calitate care are ca obiectiv protejarea numelor anumitor produse agricole, dorindu-se totodată promovarea specificității acestor produse: „Propunerea are drept obiectiv întărirea sistemului Uniunii de Indicații Geografice, să sporească aplicarea acestor legi în Uniunea Europeană.”

Daniel Buda susține că este necesar ca timpul de înregistrare să se scurteze, să se sporească percepția corectă pe piață și să sporească conștientizarea la nivelul consumatorilor.

„În ceea ce privește această politică și simbolurile Uniunii, deși sistemul Uniunii Europene cu privire la indicații geografice, este unul solid, evaluarea de impact din propunerea Comisiei arată că mai există îmbunătățiri de făcut”, a punctat europarlamentarul Daniel Buda.