Economia Germaniei se află la răscruce, Friedrich Merz, liderul conservatorilor cu cele mai mari șanse să devină următorul cancelar, promițând să revizuiască politicile țării axate pe neutralitatea climatică pentru a revitaliza competitivitatea industrială, transmit Politico și DW.
Într-un discurs ținut în orașul Bochum, Merz a criticat accentul pus de guvernul anterior pe energia verde, declarând: „Politicile economice ale Germaniei au fost orientate aproape în exclusivitate spre protecția climei în timpul mandatului cancelarului Olaf Scholz. Trebuie și vom schimba acest lucru”.
Oficiul Federal de Statistică raportează o contracție a PIB-ului de 0,2% în 2024, marcând al doilea an consecutiv de declin economic, pe fondul unei crize a costului vieții și a cererii de export în scădere. Scăderea, influențată de decuplarea de la gazul rusesc ieftin și de inflația globală în creștere, a declanșat dezbateri asupra strategiei energetice și politicilor industriale ale Germaniei.
Merz, care conduce coaliția CDU/CSU cu un sprijin electoral de 31% înainte de alegerile din 23 februarie, a subliniat necesitatea de a renunța la eliminarea prematură a energiei pe bază de cărbune și nucleare.
„În ultimii ani, ne-am pus de acord suficient de des asupra resurselor energetice la care vom renunța. Dar atâta timp cât nu avem un înlocuitor, scoaterea din funcțiune a ceea ce avem nu este o opțiune. Dacă vom continua așa, vom pune în pericol masiv Germania ca pol industrial, și nu suntem pregătiți să facem asta.”
Guvernul de coaliție cu orientare de stânga al Germaniei, care s-a prăbușit în noiembrie prin retragerea liberalilor din FDP din cauza unor divergențe persistente privind cheltuielile și reformele economice, s-a angajat să elimine „în mod ideal” cărbunele până în 2030, cu opt ani înainte de data limită oficială. Pentru a atinge acest obiectiv, coaliția – care a inclus Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz și Verzii – a extins masiv utilizarea surselor de energie regenerabilă și a subvenționat companiile mari consumatoare de energie pentru a le ajuta să atingă neutralitatea climatică. Aceste decizii au transformat Germania în liderul industrial al Uniunii Europene în producția de infrastructură ecologică, deținând cele mai multe facilități pentru producerea de tehnologie solară și eoliană și aflându-se pe locul al doilea la producția de pompe de căldură, după Italia.
În ciuda acestui fapt, Merz a sugerat că preferă tehnologiile pentru captarea carbonului pentru a reduce emisiile în industriile grele, precum oțelul, punând sub semnul întrebării fezabilitatea tranziției către oțelării alimentate cu hidrogen.
„Nu cred că trecerea rapidă la oțelării alimentate cu hidrogen va avea succes”, a declarat Merz în timpul unui panel de discuții, potrivit Politico.
Această propunere a atras critici din partea lui Robert Habeck, candidatul Partidului Verde la funcția de cancelar și fost ministru al Economiei și Acțiunii Climatice.
„Nimeni nu ar trebui să creadă că oțelul produs cu energie pe bază de cărbune mai are o șansă pe piața mondială.”
Liderii SPD au împărtășit aceste preocupări, Anke Rehlinger, premierul landului Saarland, avertizând: „Oricine dorește să dea înapoi acum va distruge investiții de miliarde de euro și zeci de mii de locuri de muncă.”
În alegerile viitoare, Merz se confruntă cu provocarea de a forma o coaliție de guvernare, blocul său CDU/CSU având un sprijin de 31%, urmat de partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) cu 21%. Cu toate acestea, Merz a exclus o coaliție cu AfD, ceea ce face probabil un parteneriat cu SPD (15%) sau cu Verzii (13%). Gestionarea acestor alianțe va fi esențială, deoarece ambele partide au fost susținătoare ale politicilor climatice pe care Merz dorește să le modifice.
Pe măsură ce Germania se confruntă cu provocări economice, dezbaterea asupra echilibrului între competitivitatea industrială și leadership-ul său în producția de infrastructură ecologică subliniază complexitatea modelării viitorului economic și politicilor de mediu ale țării.
