Connect with us

U.E.

Economia Spaniei a întregistrat un declin istoric în trimestrul doi din 2020, de 18,5%, anulând șase ani de creștere

Published

on

Spania a raportat un declin istoric al economei în trimestrul doi în anul 2020, economia înregistrând un recul de 18,5%, anulând astfel toată redresarea de după criza financiară din 2008, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INE), pe fondul efectelor pandemiei de coronavirus, informează Reuters, citat de Agerpres.

Contracția este una mult mai accentuată față de prognozele analiștilor, care estimau un declin de 16,6%. Aceasta are loc după o scădere de 5,2% în primul trimestru din 2020, provocând astfel cea mai severă recesiune întregistrată vreodată de economia spaniolă.

Guvernul de la Madrid se aşteaptă la un declin al economiei de 9,2% în 2020, şi la o creştere de 6,8% în 2021. Scăderea din acest an va fi mai accentuată decât cea din timpul crizei cu care s-a confruntat Spania în perioada 2008-2013.

A ptra economie a zonei euro ajunsese în primul trimestru al acestui an la 24 de trimestre de creștere consecutivă și începuse să se redreseze după criza financiară din 2008.

În urma deciziei Marii Britanii de a impune plasarea în carantină, începând de dumunică, a cetățenilor britanici care se întorc din Spania, analiștii se așteaptă ca sectorul spaniol al turismului să se redreseze mai lent în trimestrul trei din 2020.

Luna trecută, Guvernul de la Madrid a anunţat că va aloca 2,5 miliarde de euro pentru sprijinirea turismului, extinzând eforturile de protejare a sectoarelor cheie ale economiei. Spania este a doua cea mai vizitată ţară din lume, după Franţa, iar turismul este crucial pentru economie, contribuind cu aproximativ 12% la Produsul Intern Brut.

Potrivit Eurostat, în trimestrul doi din 2020, marcat de măsurile de izolare din majoritatea statelor membre UE pentru a stopa răspândirea pandemiei coronavirus (COVID-19), PIB-ul a înregistrat un declin de 12,1% în zona euro şi de 11,9% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, înregistrându-se astfel cele mai semnificative scăderi de când se publică aceste date, respectiv 1995.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Conferința donatorilor după exploziile din Beirut: UE oferă încă 30 de milioane de euro ajutor de urgență, în timp ce Emmanuel Macron avertizează că “viitorul Libanului este în joc”

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană a adăugat duminică 30 milioane de euro celor 33 de milioane alocate vineri pentru a finanţa ajutorul de urgenţă destinat Libanului, au anunţat președintele Consiliului European Charles Michel și comisarul european pentru gestionarea crizelor Janez Lenarcic.

“Reiterez promisiunea pe care am făcut-o ieri oamenilor din Beirut: nu sunteți singuri. Europa este pregătită să acționeze și puteți conta pe noi”, a spus Michel, conform unei declarații remise CaleaEuropeană.ro, la o zi după ce acesta s-a aflat în capitala Libanului pentru a transmite solidaritatea Uniunii Europene.

“În cursul conferinţei donatorilor pentru Beirut şi pentru libanezi, Comisia Europeană a promis un total de 63 de milioane de euro, dintre care 33 de milioane fuseseră deja anunţate de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen”, a precizat comisarul Lenarcic într-un comunicat.

“Noua finanţare umanitară din partea UE va fi făcută prin agenţiile ONU, ONG-uri şi organizaţii internaţionale. Ea va constitui obiectul unui control strict. De acest ajutor vor beneficia persoanele cele mai afectate cu scopul de a-şi acoperi necesităţile esenţiale”, a insistat el.

“De asemenea, ne-am angajat să-i susţinem pe libanezi pe termen lung pentru a-i ajuta să se ridice”, a adăugat Lenarcic.

Noua finanţare de 30 milioane de euro promisă urmează să permită “să răspundă necesităţilor celor mai presante ale persoanelor afectate de explozia devastatoare din 4 august la Beirut”, a explicat el.

Gazdă a videoconferinței alături de ONU, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că puterile mondiale ar trebui să lase deoparte dezacordurile şi să sprijine poporul libanez, întrucât însuşi viitorul Libanului este în joc după explozia catastrofală care a devastat în urmă cu cinci zile Beirutul, informează Agerpres.

Pentru moment, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) estimează la aproape 120 milioane de dolari sumele necesare pentru a răspunde de urgenţă necesităţilor în materie de sănătate, de relocare temporară, protecţie, igienă, educaţie, securitate alimentară şi logistică (cu implementarea unor instalaţii temporare destinate relansării activităţii în portul din Beirut).

Peste 250.000 de persoane, care au rămas fără adăpost în urma deflagraţiei din Beirut, sunt “extrem de vulnerabile”, potrivit OCHA.

Videoconferinţa reuneşte circa 30 de participanţi, între care preşedintele libanez Michel Aoun şi președintele american Donald Trump, care a comunicat sâmbătă dimineaţa prin Twitter că “toată lumea vrea să ajute Libanul”. De asemenea participă premierul spaniol Pedro Sanchez, omologul său italian Giuseppe Conte, regele Abdullah al Iordaniei, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, Chinei, ai Băncii Mondiale, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Ligii Arabe.

Continue Reading

U.E.

Italia adoptă un nou pachet de redresare economică de 25 de miliarde de euro. Giuseppe Conte: Vom proteja locurile de muncă, afacerile și regiunile țării

Published

on

© www.governo.it

Guvernul italian a adoptat vineri un nou set de măsuri economice în valoare de 25 de miliarde de euro, incluzând o extindere a subvențiilor salariale și o interdicție în privința concedierilor, măsuri care se adaugă sumelor impresionante alocate în perioada de vârf a pandemiei când premierul Giuseppe Conte a anunțat că Roma își pune “puterea de foc în motorul economiei”, aproximativ 750 de miliarde de euro ce reprezintă aproape jumătate din PIB-ul țării.

“Cu aceste măsuri vom proteja locurile de muncă, vom sprijini lucrătorii, afacerile și vom slăbi presiunea termenelor limită de impozitare pentru cetățeni și afaceri, vom ajuta autoritățile locale și regionale și sudul”, a spus Giuseppe Conte într-o conferință de presă.

În conformitate cu noul decret, companiile nu vor avea voie să concedieze angajații atât timp cât vor beneficia de schema de susținere a salariilor legate de coronavirus, care va dura încă 18 săptămâni sau – dacă este folosită în mod intermitent – până la sfârșitul anului, informează Politico Europe.

În mod alternativ, companiile care repornesc activitățile și renunță la sprijinul acordat de către stat vor beneficia de o amânare de patru luni a plăților fiscale.

Printre multe alte măsuri, noul pachet extinde și o plată unică de 400 de euro introdusă în luna mai pentru a ajuta familiile cu venituri mici, prevede reduceri de impozite pentru întreprinderile din sudul Italiei, furnizează miliarde de euro autorităților locale și regionale și extinde un moratoriu pentru rambursarea împrumuturilor către IMM-uri până în ianuarie 2021.

De asemenea, guvernul a extins obligația de a purta măști în spații publice și private închise și de a păstra un metru de distanțare socială până la 7 septembrie. 

“Nu dorim noi restricții, dimpotrivă”, a spus Conte, pledând pentru precauție.

Italia a fost cea mai lovită țară din Uniunea Europeană de pandemia de coronavirus, înregistrând cele mai multe decese și fiind țara cu al doilea cel mai mare număr de infectări, după Spania.

De altfel, Italia va fi una din principalele țări ale beneficiare ale planului de salvare de 750 de miliarde de euro și ale bugetului multianual convenite la 21 iulie de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, noul set de măsuri economice menite să sprijine companiile și locurile de muncă se bazează pe schema instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană pentru a preveni concedierile și pentru a salva companiile de la faliment.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending