Coaliția de guvernare germană încă nu a decis pe cine va susține în cursa pentru conducerea Băncii Europene de Investiții (BEI), dar ministrul finanțelor, Christian Lindner, a dat de înțeles că își dorește continuitate, relatează Politico Europe, subliniind că candidatul câștigător ar trebui să promoveze “banking-ul chibzuit” și să mențină abordarea prudentă a băncii în privința acordării de împrumuturi.

“Este important pentru noi ca banca să-și mențină reputația bună și să rămână pe o bază solidă”, a declarat Lindner. “Vedem și posibilitatea de a îmbunătăți agilitatea băncii și ritmul luării deciziilor”, a continuat el.

Lindner, liderul Partidului Liber Democrat al Germaniei (FDP), a refuzat să spună pe care dintre candidații care concurează pentru conducerea BEI i-ar prefera sau dacă va susține unul dintre cei doi favoriți – Margrethe Vestager din Danemarca, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene care este în prezent în concediu din această funcție pentru a se concentra asupra candidaturii sale; și Nadia Calviño, ministra spaniolă a finanțelor.

În total, sunt cinci candidați în cursa pentru conducerea BEI, care a fost fondată în 1958 de țările membre ale UE pentru a susține proiecte de infrastructură și dezvoltare regională.

Vestager, un liberal social danez cu o experiență solidă în domeniul protecției mediului, ar fi cea mai naturală alegere pentru Lindner. Cu toate acestea, în ceea ce privește politicile de împrumut ale BEI, Vestager a susținut o abordare mai agresivă, declarând săptămâna trecută pentru Financial Times că dorește “o asumare mai mare a riscurilor” în cadrul băncii.

Criticii spun că BEI, care acordă împrumuturi, în total, de aproximativ 65 de miliarde de euro în fiecare an, este prea timidă în practicile sale de creditare și susțin că este necesară o abordare mai îndrăzneață pe măsură ce UE se confruntă cu sarcini monumentale, cum ar fi finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice și reconstruirea Ucrainei.

În contrast, Lindner îl prezintă pe Werner Hoyer, actualul lider al băncii, care are reputația de a fi un bancher extrem de conservator, ca pe un model. Hoyer, care a condus BEI timp de 12 ani și se va retrage la sfârșitul anului, este membru al FDP, care are o istorie de promovare a disciplinei fiscale stricte.

Cu toate că Lindner are o voce influentă în Cabinet, decizia privind BEI nu depinde doar de el. Cancelarul Olaf Scholz, care se pare că o susține pe Calviño, are și el un cuvânt de spus, alături de ministrul german pentru afaceri economice și acțiune climatică, Robert Habeck.

Se presupune că Ecologiștii o vor susține pe Vestager, care într-un interviu din această săptămână a subliniat importanța de a promova investiții pentru energia regenerabilă, o prioritate pentru Ecologiști.

Dacă germanii nu reușesc să se decidă pentru unul dintre favoriți, ar putea face un compromis și să susțină unul dintre cei trei candidați rămași, grup care include doi vicepreședinți ai BEI – Teresa Czerwińska și Thomas Östros – și Daniele Franco, fost ministru italian al finanțelor.

Orice candidat va avea probabil nevoie de sprijinul Germaniei, care este cel mai mare acționar al băncii. De asemenea, pe cine va susține Franța este în continuare neclar, Parisul evaluând care candidat este cel mai probabil să se conformeze intereselor sale, inclusiv finanțarea investițiilor în domeniul nuclear și al apărării.

Miercuri, Claudia Buch a fost aleasă să conducă instituția de supraveghere a BEI. Conform Politico Europe, preluarea Mecanismului de Supraveghere Unic de către Claudia Buch ar putea consolida candidatura lui Calviño pentru conducerea BEI.

Material redactat de Taisia Fusea

Lupta pentru a deveni următorul președinte al Băncii Europene de Investiții (BEI) ia amploare, pregătind terenul pentru un duel între doi dintre cei mai cunoscuți politicieni din Europa cu experiență în finanțe, relatează Politico.

Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, și Nadia Calviño, ministrul de finanțe al Spaniei, se luptă pentru postul de conducere al acestei bănci cu sediul în Luxemburg, care acordă miliarde de euro în împrumuturi pentru proiecte de infrastructură în fiecare an, inclusiv lucrări de reconstrucție în Ucraina.

Miniștrii europeni de finanțe se vor reuni luna viitoare în orașul spaniol Santiago de Compostela, pentru a-și alege candidatul – conform regulilor BEI, decizia aparține consiliului guvernatorilor băncii, adică miniștrilor europeni de finanțe.

Cu două luni în urmă, șansele erau în favoarea lui Margrethe Vestager. Comisarul pentru Concurență, a anunțat o candidatură surpriză pentru postul de conducere al BEI, în ultimele luni ale celui de-al doilea mandat.

Vestager, în vârstă de 55 de ani, a fost una dintre cele mai recunoscute figuri din UE în cea mai mare parte a unui deceniu, promovând o poziție fermă față de Big Tech și aranjamentele fiscale ale marilor corporații, ceea ce i-a adus onoarea discutabilă de a fi menționată de fostul președinte Donald Trump ca “doamna taxelor”.

Strălucirea ei s-a diminuat semnificativ în cel de-al doilea mandat, în 2020 suferind o înfrângere majoră în cazul său de 13 miliarde de euro privind afacerile fiscale ale Apple din Irlanda.

Cu toate acestea, indiferent de aceste eșecuri, BEI părea un loc de aterizare ideal pentru fostul viceprim-ministru danez pentru a-și reveni.

Licitația Nadiei Calviño a schimbat însă dinamica competiției, conform Agerpres. Politicianul spaniol este fostă funcționară a Comisiei Europene, fiind director general al DG BUDG și Ministrul de Finanțe al Spaniei din 2018. Ea și-a exprimat anterior ambițiile pentru poziții de top, încercând fără succes să obțină președinția Eurogroup, organismul care reprezintă miniștrii europeni ai finanțelor în zona euro, în 2020.

De asemenea, s-a speculat că ar avea ambiții de a obține o funcție globală de top, la FMI sau Banca Mondială, speculație alimentată de numirea sa în funcția de președinte al Comitetului Monetar și Financiar Internațional, un organism consultativ în cadrul FMI.

Vestager și Calviño nu sunt singurii posibili candidați. Alți posibili concurenți includ economistul polonez și vicepreședintele actual al BEI, Teresa Czerwińska, suedezul Thomas Östros și fostul ministru italian și viceguvernator al Băncii Italiei, Daniele Franco.

Oficialii care au discutat cu Politico cred că jobul îi aparține lui Calviño, subliniind că aceasta are deja un avantaj încorporat datorită poziției sale în cadrul ECOFIN, Consiliul care reunește miniștrii de finanțe și de economie europeni.

“Asta este în mare parte o decizie pentru miniștrii de finanțe. Dacă ești ministru de finanțe în funcție, ai avantajul”, a declarat un oficial european.

Rolul celor patru țări europene mari este, de asemenea, crucial. Discuții între oficialii din unele dintre cele mai mari economii ale Europei au avut loc de multe săptămâni. Ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a vorbit cu Vestager luna trecută în urma scandalului legat de numirea economistului american Fiona Scott Morton într-o funcție importantă în domeniul concurenței, o mișcare vehement opusă (și în cele din urmă anulată) de Paris.

Franța a fost transparentă cu privire la ceea ce consideră o prioritate cheie pentru BEI – permisiunea pentru bancă să investească în proiecte nucleare, o politică interzisă în prezent de către bancă. Le Maire a declarat în fața Adunării Naționale pe 12 iulie că viitorul șef al BEI ar trebui să susțină energia nucleară.

Oficialii au refuzat să comenteze dacă Le Maire și Vestager au discutat despre includerea energiei nucleare în cadrul apelului lor telefonic din 25 iulie. Dar un oficial francez de rang înalt a recunoscut că opoziția anterioară a lui Vestager față de energia nucleară a fost observată.

Poziția Franței va fi probabil deosebit de semnificativă. Parisul a fost de mult timp frustrat de Vestager, care a luat o poziție împotriva “campionilor europeni” blocând mega-fuziunea planificată între Alstom și Siemens. În cursa pentru BEI, Franța subliniază și faptul că viitorul lider al BEI ar trebui să orienteze resursele băncii către proiecte nucleare – ceva ce se crede că va juca în favoarea lui Calviño.

Cu negocierile intensificându-se înaintea adunării din Santiago de Compostela din luna viitoare, lupta ce se prefigurează pentru șefia BEI oferă o probă a ceea ce urmează în anul următor, când adevărata bătălie pentru conducerea UE va avea loc în urma alegerilor europene.

Material redactat de Taisia Fusea

Liderul organizației puternice de împrumut a Uniunii Europene a avertizat că Occidentul este în pericol să piardă încrederea “Sudului Global”, dacă eforturile de sprijin nu se îmbunătățesc urgent, conform Reuters.

Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), a declarat că summitul BRICS din această săptămână din Africa de Sud și eforturile de a transforma Banca de Dezvoltare Nouă a grupului – cunoscută sub numele de banca BRICS – într-o alternativă la băncile multilaterale vestice subliniază nevoia de a crește semnificativ împrumuturile.

“Ar trebui să ne îngrijoreze faptul că un număr tot mai mare de țări mai mici în curs de dezvoltare, în special din Africa, caută sprijin de la țări precum China și alte națiuni emergente în loc să apeleze la instituțiile tradiționale din Occident”, a declarat Hoyer pentru Reuters.

BEI este una dintre acele instituții. Sprijinită de puterea financiară a celor 27 de țări membre ale UE, are cel mai mare bilanț cumulat dintre băncile multilaterale de dezvoltare din lume și investește aproximativ 10 miliarde de euro (10,8 miliarde de dolari) pe an în lumea în curs de dezvoltare prin divizia sa BEI Global.

Comentariile lui Hoyer sunt cele mai ferme de până acum ale unui oficial de rang înalt al UE cu privire la eforturile țărilor BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – de a-și extinde blocul și de a-l transforma într-un contrapondere global față de Occident.

El a afirmat că numărul țărilor în curs de dezvoltare care au adoptat o poziție neutră față de invazia Rusiei în Ucraina anul trecut semnalează, de asemenea, provocarea cu care se confruntă Occidentul în menținerea încrederii acestor țări.

“Voturile recente din Adunarea Generală a Națiunilor Unite au dovedit deja că suntem în pericol să ne pierdem încrederea sudului global, dacă nu întreprindem mai multe acțiuni și nu devenim mai vizibili acolo”, a spus Hoyer.

Întâlnirile ONU din luna viitoare, inclusiv un summit privind dezvoltarea sustenabilă, oferă o ocazie pentru instituțiile occidentale să participe și să demonstreze că sunt dispuse și capabile să ofere mai mult sprijin țărilor mai sărace, a declarat Hoyer.

Interesul crescut pentru extinderea grupului BRICS și banca sa survine deoarece multe țări în curs de dezvoltare simțeau că au fost „lăsate în voia sorții” de către Occident în lupta lor cu pandemia de COVID-19, datoriile, costurile energetice și schimbările climatice, a adăugat el.

Cu sediul în Shanghai, Banca de Dezvoltare Nouă a fost înființată în 2015 de membrii BRICS. Bangladesh, Emiratele Arabe Unite și Egiptul s-au alăturat de atunci, în timp ce Algeria, Argentina, Etiopia, Honduras, Iran, Maroc, Arabia Saudită, Uruguay și Zimbabwe sunt toate în discuții pentru a deveni membri.

De asemenea, Argentina, Egipt, Iran, Etiopia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost invitate să devină membrii cu drepturi depline ai BRICS începând cu 1 ianuarie 2024 în cadrul summit-ului BRICS de la Johannesburg.

“Este simptomatic pentru ceva cu care Europa și instituțiile vestice trebuie să se confrunte urgent”, a spus Hoyer.

“Dacă nu oferim un parteneriat real și modalități mai convingătoare de a aborda provocările Sudului Global, fie că este vorba de tranziția energetică, problema îndatorării sau abordarea inegalităților flagrante de sănătate, ne îndreptăm spre probleme”, a conchis el.

Țările în curs de dezvoltare sunt din ce în ce mai hotărâte să avanseze în lanțurile globale de valoare. În acest sens, mulți lideri caută să-și diversifice relațiile și astfel să-și reducă dependența față de vest, potrivit Consiliului European pentru Relații Externe. Prin realizarea unei colaborări autentice care urmărește dezvoltarea cu sudul global, Europa poate rămâne relevantă în ordinea globală actuală.

Material redactat de Taisia Fusea