Copernicus Global Climate Report, publicat ieri, 10 ianuarie, confirmă că anul 2024 a fost cel mai cald din toate timpurile, fiind pentru prima oară când s-a depășit temperatura medie anuală  aglobală de 1,5°C, informează un comunicat oficial al Comisiei Europene. 

Anul trecut a fost, de asemenea, cel mai cald pentru toate regiunile continentale, inclusiv Europa, cu excepția Antarcticii și Australiei.

După cum se subliniază, de asemenea, în Raportul european privind starea climei din 2023 și în Evaluarea europeană a riscurilor climatice, continentul european s-a încălzit de două ori mai rapid decât media globală începând cu anii 1980, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Teritoriul european din zona arctică rămâne regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, iar schimbările în circulația atmosferică favorizează valuri de căldură estivale mai frecvente. De asemenea, ghețarii se topesc și se produc schimbări în structura precipitațiilor.

Frecvența și gravitatea generală a fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. Temperaturile la suprafața mării au rămas excepțional de ridicate, perioada iulie – decembrie 2024 fiind a doua cea mai caldă înregistrată pentru această perioadă a anului, după 2023.

UE s-a angajat să sprijine acțiunile globale privind clima și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE a convenit asupra unor obiective și a unei legislații pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, iar Comisia a recomandat deja un obiectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% pentru 2040. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modul de pregătire eficientă a UE pentru riscurile climatice și de creștere a rezilienței la schimbările climatice.

Copernicus, ochii Europei pe Pământ, este componenta de observare a Pământului a programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, Copernicus este un instrument unic care privește planeta noastră și mediul său în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

Regulamentul privind Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA) va intra în vigoare duminică, 12 ianuarie. Acest regulament le va asigura pacienților statelor Uniunii Europene accesul la cel mai bun tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului. 

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. HTA poate fi un instrument extrem de important pentru pacienții români în ceea ce privește accesul la noile medicamente, România fiind printre țările UE care le oferă gratuit pacienților cele mai puține medicamente inovatoare.

Noul regulamentva ajuta autoritățile naționale să ia decizii mai rapide și mai informate privind stabilirea prețurilor și rambursarea tehnologiilor medicale și va simplifica procedura pentru dezvoltatorii de tehnologii medicale. HTA va contribui la un acces mai rapid și mai larg la produse inovatoare noi și mai eficiente pentru pacienți.

Normele se vor aplica întreprinderilor care solicită autorizații de introducere pe piață pentru produsele lor prin introducerea unui cadru UE nou și permanent pentru evaluarea tehnologiilor medicale, inclusiv prin:

• introducerea unui dosar unic de prezentare la nivelul UE pentru evaluările clinice comune, pentru a asigura punerea în comun a resurselor la nivelul UE și consolidarea calității științifice a HTA în întreaga UE, evitând în același timp duplicarea evaluărilor la nivel național.
• stabilirea unor proceduri mai rapide care să impună ca evaluările clinice comune să fie finalizate în termen de 30 de zile de la autorizarea medicamentului;
• consultarea sistematică a pacienților și a clinicienilor în timpul pregătirii evaluărilor, precum și implicarea și consultarea părților interesate de HTA.

Potrivit experților de la nivel național și european, România nu poate recupera decalajele în materie de acces la medicamente inovatoare fără o reformă la nivelul autorităților din domeniul sănătății – Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate -, fără un buget semnificativ dedicat sănătății și fără o decizie și o prioritizare a politicului privind formarea experților și specialiștilor în sănătate, care să poată implementa corect noile regulamente europene în legislația națională.

   Citiți și:

• România nu poate recupera decalajele în materie de acces la medicamente inovatoare fără o implementare corectă de către autorități a noului HTA european
• Prin implementarea noului HTA european, autoritățile române trebuie să impună standarde europene pentru accesul pacienților români la medicamente de ultimă generație
• Noul regulament HTA: Cu ajutorul know-how-ului european, pacienții români pot beneficia mai rapid de mai multe medicamente inovative

Într-o primă etapă, începând cu 12 ianuarie, aceste noi norme se vor aplica cererilor de autorizație de introducere pe piață pentru un nou medicament împotriva cancerului sau un medicament pentru terapie avansată (ATMP). Normele vor fi extinse la medicamentele orfane în ianuarie 2028, iar din 2030 vor acoperi toate medicamentele noi. Dispozitivele medicale selectate cu risc ridicat vor fi, de asemenea, evaluate începând cu 2026.

Noul cadru al UE înlocuiește cooperarea de lungă durată între statele membre, finanțată de UE și bazată pe proiecte, privind evaluarea tehnologiilor medicale, respectând în același timp pe deplin responsabilitatea statelor membre pentru gestionarea serviciilor lor de sănătate, în funcție de contextul lor național.

Comisia Europeană a adoptat propunerea sa de regulament privind evaluarea tehnologiilor medicale la 31 ianuarie 2018. Adoptat în decembrie 2021, regulamentul, un rezultat-cheie al strategiei farmaceutice a UE, a intrat în vigoare în ianuarie 2022. Acesta se aplică de la 12 ianuarie 2025. Pe parcursul acestei perioade de tranziție de trei ani, Comisia și statele membre s-au pregătit prin instituirea structurii de guvernanță necesare și au elaborat documente pregătitoare pentru a sprijini o aplicare eficientă.

Accederea României în Programul Visa Waiver reprezintă un moment istoric, a declarat, vineri, la Palatul Victoria, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii la București, Kathleen Kavalec.

“Îmi face mare plăcere să vă anunț că astăzi, la Washington, secretarul pentru Securitate internă al SUA, Alejandro Mayorkas, a desemnat în mod oficial România ca fiind cea de-a 43-a țară care accede în Programul Visa Waiver al Statelor Unite. Acesta este un moment istoric pentru relația noastră bilaterală și rezultatul mai multor ani de muncă dintre cele două Guverne”, a afirmat Kavalec, la evenimentul de oficiere a deciziei autorităților americane privind includerea țării noastre în Visa Waiver.

Kathleen Kavalec a evidențiat Parteneriatul strategic România – SUA, arătând că acesta este bazat pe valori democratice comune, legături economice, culturale și de cooperare în domeniul securității și apărării.

“Acum, odată cu anunțul de astăzi, este clar că relațiile noastre devin din ce în ce mai puternice. Programul Visa Waiver consolidează interesele noastre comune în materie de securitate, economie și cultură, precum și legăturile dintre oameni. Mă aștept ca programul să potențeze relația noastră, dând un impuls legăturilor economice în creștere, încurajând mai multe investiții în ambele direcții. (…) După implementare, majoritatea călătorilor români care vizitează Statele Unite, în scop de afaceri sau turistic, nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze personal pentru a obține o viză fizică la o ambasadă sau la un consulat al SUA. În schimb, aprobările pentru călătoriile fără viză vor fi procesate online, de obicei în mai puțin de trei zile. Acest lucru va economisi timp și bani pentru românii care călătoresc în SUA și va reduce barierele pentru companiile românești care doresc să se asocieze cu companiile americane”, a transmis ambasadoarea.

Ea a adăugat că românii pot profita acum mai ușor de oferte de călătorie last minute în SUA de sărbători, pentru concerte, spectacole și evenimente sportive. Acest program va facilita, de asemenea, călătoriile pentru celebrări importante alături de rude sau prieteni, a menționat Kavalec.

“SUA au susținut cu tărie intrarea României în Schengen. Felicitări României pentru această realizare importantă care contribuie, de asemenea, la facilitarea călătoriilor, inclusiv ale americanilor care intră din România. (…) Îmi doresc ca echipa națională de fotbal a României să se califice la Campionatul Mondial din 2026 găzduit și pe teritoriul Statelor Unite. Știu că Hagi și mulți alți români iubitori de fotbal vor dori să fie acolo pentru a a-i susține pe tricolori și sper că mai mulți dintre voi vor putea călători la Los Angeles pentru a încuraja România la Jocurile Olimpice din 2028”, a mai spus ambasadoarea SUA.

Citiți și SUA anunță: România a intrat oficial în Visa Waiver. Românii vor putea călători fără vize în Statele Unite începând cu 31 martie 2025

Ambasadoarea a mulțumit, de asemenea, presei pentru mediatizarea campaniei pentru accederea României în Programul Visa Waiver.

“Vreau, de asemenea, să le mulțumesc prietenilor noștri din presa românească pentru că ne-au ajutat să mediatizăm campania noastră de a aduce România în Programul Visa Waiver. Succesul de astăzi nu ar fi fost posibil fără sprijinul tuturor colegilor mei de la Ambasada Statelor Unite, care sunt aici, astăzi, cu noi”, a mai transmis Kavalec.

Kathleen Kavalec a mulțumit, totodată, celor care și-au exprimat sprijinul în urma incendiilor tragice care au loc în prezent în SUA. “Înseamnă mult să vedem că prietenii ne sunt alături din aceste momente dificile”, a completat ea.