Connect with us

EDITORIALE

EDITORIAL Dan Cărbunaru: Micul Parlament al Europei statelor mari

Published

on

Editorial

Micul Parlament al Europei statelor mari

Dan Cărbunaru

Parlamentul European trebuia să voteze, în această sesiune, Comisia Von der Leyen. Un Parlament care a cedat una dintre puținele sale puteri reale. Singura instituție democratică, ai cărei aleși sunt trimiși spre reprezentare directă de sutele de milioane de europeni, a cedat în fața unei structuri confederale, un Consiliu European care este rezultanta punctelor de vedere naționale ale marilor state, după cum se dovedește mai mereu în situații-cheie.

Renunțarea la spietzenkandidat, care a deschis drumul surprinzătoarei desemnări a doamnei Ursula Von der Leyen, înregistrează nu doar un eșec pentru poziția asumată de Parlamentul European, dar și un uriaș pas înapoi, din perspectivă politică, privind direcția spre care se îndreaptă Europa Unită. În loc să consolideze una dintre puținele decizii majore inspirate de a-i conecta pe cei aleși de cei care aleg, Uniunea rupe prematur conexiunea dintre Președintele Comisiei Europene și cetățenii săi. Executivul european devine simbolul viu al pașilor înapoi făcuți în ultimii cinci ani, după alegerile europene care au scos mai mult de jumătate de cetățeni din case, pentru a spune nu pericolului anti-europenisumului și populismului.

Respingerea propunerilor de comisari din trei state, reprezentând trei familii politice diferite, nu va acoperi pierderea majoră de autoritate și putere asumată prin renunțarea la capul de listă drept propunere de Președinte al Comisiei Europene.

Simbolistica acestei cedări de putere poate ascunde și semnele următorilor ani. Statele puternice, după ce și-au impus soluția la vârful Comisiei Europene – formal o aveau de gestionat la nivelul Consiliului European, dar selectând din rândul capilor de listă câștigători ai alegerilor – vor dezvolta o nouă agendă, în forță. Pe principiul deja enunțat, că dacă nouă ne e bine mergând mai repede în direcția care ne avantajează, vor profita și cei slabi sau mai mici, vor urma noi ajustări ale construcției europene. După începerea mandatului noii Comisii, le vom vedea succedându-se cu rapiditate. Pentru că jocurile și deciziile politice sunt acum încremenite până la tranșarea sorții Comisiei Von der Leyen.

Pentru țări precum România, efectele nu vor fi dintre cele mai bune. Cei mari, care își vor întări controlul și asupra metodei comunitare de conducere, vor elibera energiile deciziilor care vor schimba Europa așa cum o știm. Unele semne deja se pot vedea – directiva detașaților, buget separat pentru Zona Euro, reforma Spațiului Schengen, pachetul de mobilitate. Au existat chiar inițiative care să transforme în spectatori parlamentarii europeni din afara Zonei Euro când se votează pe domenii legate de Zona Euro. Sunt eurodeputați care mi-au spus că sunt uimiți de cum reușesc, uneori, statele puternice să își impună decizia în Parlamentul European cu toate forțele politice naționale mobilizate sub aceeași comandă, cu același interese, de la stânga la dreapta.

Forța unor state membre se vede și în extinderea Uniunii. Deși cea mai mare parte a Uniunii susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, Consiliul European blochează decizia, pentru că Franța se opune.

Este sau nu interesul Uniunii să nu permită în proximitatea sa dezvoltarea de interese contrare? Rușii, chinezii, saudiții și turcii de ani de zile se implică în Balcanii de Vest. Cine câștigă dacă această zonă decide să întoarcă spatele Uniunii care dă semnale, la rândul ei, că nu e interesată de extindere? Adică de crearea uneui spațiu de valori politice și economice unitare în Europa?

Când candidatul francez pentru comisar privind Piața Internă e respins în Parlament din motive de integritate, reacția Președintelui Macron și a Grupului său politic din Parlamentul European este aceea de a acuza nerespectarea unei înțelegeri politice de către populari și socialiști. Ce mai contează, apoi, că noua propunere nu mai respectă condiția echilibrului de gen. Poate vor contribui britanicii la acest echilibru, dacă nu ies din Uniune în următoarea săptămână și vor fi nevoiți să desemneze un comisar.

Oricare dintre aceste situații reprezintă motive serioase de analiză la București, capitala fără comisar. Nici în Comisia Juncker, nici în Comisia Von der Leyen…

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EDITORIALE

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

Published

on

© Cătălin Crudu Photography

La 102 ani de la clipa în care a devenit cu adevărat mare și la 31 de ani de la câștigarea libertății, ambele cu jertfe ale înaintașilor noștri, România este deopotrivă în cel mai favorabil și în cel mai greu capitol de istorie națională al ultimului veac. Deloc dilematică, așa cum ar cuteza mulți să ne insufle, România lui 1 decembrie 2020 este ancorată într-o familie occidentală care îi conferă un culoar strategic cu oportunități infinite comparativ cu cele din trecut, dar gripată într-o stare națională, politică, economică ori socială care adeseori este precară și șubredă și căreia i-a fost aplicată de mult prea multe ori metoda resuscitării. 

A venit, fără îndoială, timpul dezvoltării sănătoase, sustenabile, incluzive și, fără tăgadă, occidentale. Iar provocarea majoră, care necesită un efort național, este punerea în practică a acestei viziuni în paralel cu gestionarea efectelor pandemiei, întrucât timpul, chiar dacă poate curge în favoarea ta, nu iartă.

1 decembrie 2020 a fost corect calibrat în spațiul românesc, preponderent virtual astăzi, în context pandemic, dar vibrant din perspectiva îndeletnicirii românilor de a fi omniprezenți în mediul online. Într-un discurs pe care îl calific “unificator”, președintele României a oferit un mesaj busolă pe care ar trebui să-l împrospăteze mai des, cu o pendulare, dar și o linie continuă între trecutul istoric, prezentul dificil și optimismul privirii către viitor.

Într-o ceremonie mică pentru o Românie mare, momentul de astăzi de lângă Arcul de Triumf a fost despre istoria noastră ancorată profund în valorile occidentale (Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, Războiul de Independență, Marea Unire de la 1918, Revoluția Română din Decembrie 1989, integrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană), despre repere și recunoștință (Eroii din prima linie în lupta împotriva COVID-19, urmași demni ai eroilor Marii Uniri) și despre valorile care ne călăuzesc înspre viitor.

Parcurgând totodată și analiza profundă și riguroasă a profesorului Valentin Naumescu, care plasează România contemporană în intervalul celui de-al patrulea val al modernizării, am simțit încă o dată că articularea continuă a unei gândiri prospective privind România deceniului 2021-2030 nu este nicicând mai potrivită.

Fără a pretinde o cuprindere absolută, România deceniului în care vom păși la 1 ianuarie 2021 are de respectat o singură coordonată de navigare pentru a păstra nealterat cursul, cu un ritm mai lent, al dezvoltării: Occidentul (Europa și Atlanticul de Nord). Agilitatea acestui curs și viteza de deplasare sunt însă strict dependente de corpul nostru național – elită politică, academică, societate civilă, mediu economic și de toți cei implicați și care se vor implica în viața cetății. Scopul? O Românie a lui 2030 deopotrivă europeană și transatlantică cu un dividend clar: “România rezilientă”.

România europeană

Exercitarea, în 2019, cu succes din punct de vedere diplomatic și, parțial, politic a președinției Consiliului Uniunii Europene starts to pay off, cum s-ar spune în jargon anglo-saxon. Limbajul politico-diplomatic și ținuta politică din ultimele 12 luni în raport cu Bruxellesul, Berlinul și Parisul au arătat că putem fi un jucător însemnat pe arena decizională europeană. 

Recunoașterea statutului României poate fi măsurată deopotrivă prin distincțiile europene acordate președintelui României, prin faptul că cel mai important plan financiar din istoria Uniunii Europene este negociat în numele Parlamentului European de doi europarlamentari români sau prin faptul că tot mai mulți români dobândesc poziții influente și de conducere în cadrul unor importante organisme europene. Nu în ultimul rând, implicarea în primele luni ale pandemiei, în identificarea unor soluții optime europene la criza COVID-19 (găzduirea rescEU, suspendarea temporară a regulilor bugetare, flexibilitatea transferului între categorii de fonduri) demonstrează capacitatea creativă a României europene în cadrul instituțional al UE. 

Implicarea României, un actor cu dublă vocație asumată europeană și transatlantică, în marile mize strategice europene este cu atât mai importantă acum, când la Casa Albă se pregătește instalarea unei administrații Joe Biden pe care Europa o privește cu optimism după animozitatea UE-SUA girată de Donald Trump. 

Marea miză conceptuală a începutului viitorului deceniu este, fără îndoială, Conferința privind Viitorul Europei. Amânată din cauza pandemiei, în ceea ce ar fi trebuit să fie un debut sub președinție germană a Consiliului UE cu un punct terminus  sub președinția franceză a Consiliului UE, această conferință este vitală pentru credibilitatea Uniunii Europene, ca actor social, ca livrator de bunăstare în interiorul construcției comunitare și ca apărător al valorilor democrației occidentale, dar și pentru ambițiile globale ale Uniunii. 

Pentru primele, deciziile luate anul acesta sau cele care sunt în curs de finalizare vor ține de o urmărire constantă a obiectivelor asumate – Europe verde, digitală și rezilientă -, de o sinergie a planurilor naționale de redresare cu obiectivele europene specifice identificate în Semestrul European. Pentru România, discuția nu se rezumă doar la cifra de 80 miliarde de euro, o oportunitate financiară fără precedent, ci la proiecte strategice concrete. Un exemplu concret este grăitor aici: inaugurarea primei faze a gazoductului BRUA pe teritoriul României, finanțat cu peste 500 de milioane de euro fonduri europene, și care are  Într-o cheie valorică, dezbaterile vor căpăta noi culmi dacă vor fi scoase din sertar discuțiile privind liste transnaționale pentru Parlamentul European, o mai mare democratizare a procesului de alegere a președintelui Comisiei Europene sau o redefinire a procesului de vot în Consiliu pentru a nu amputa sau întârzia decizia europeană de veto-urile naționale. 

Pentru ambițiile globale ale UE, este necesară o clarificare a dezbaterilor privind suveranitatea, respectiv autonomia strategică europeană, iar poziția politică a României, echilibrată și în beneficiul interesului național propriu, al intereselor statelor din Est, precum și al intereselor comunității transatlantice este un atu care merită urmărit constant și fructificat.

România transatlantică

Aidoma deciziilor istorice care au stat sub semnul majorității negocierilor europene din acest an, de la bugetul UE și o mutualizare a datoriilor la condiționarea privind statul de drept și la o eventuală modificare de tratate, și NATO se pregătește să-și ajusteze postura și instrumentele cu care abordează decorul global al provocărilor de securitate. 

În aceeași zi în care România își marchează Ziua Națională, miniștrii de externe din țările NATO au discutat în premieră un raport întocmit de zece reputați experți euro-atlantic și care va servi drept punct de plecare pentru recomandările pe care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le va pune masa deciziilor nord-atlantice la summitul de anul viitor. 

Cu trei piloni – o Alianță mai puternică din punct de vedere politic, din punct de vedere militar și mai implicată global -, viitoarele recomandări au un obiectiv clar: revizuirea Conceptului Strategic al NATO, actualul datând din anul 2010. 

Fiecare pilon este important pentru România. O Alianță mai puternică din punct de vedere politic înseamnă pentru România că NATO trebuie să se consolideze ca principală comunitate politică occidentală în privința securității euro-atlantice. O Alianță mai puternică din punct de vedere militar înseamnă o reconfirmare a articolului V și a principiul de apărare colectivă, dar și o dovadă că procesul de modernizare și înzestrare a Armatei reprezintă deopotrivă o garanție suplimentară de securitate și o oportunitate de dezvoltare economică prin off-set și mentenanță. O Alianță mai implicată din punct de vedere globală presupune ca NATO să includă China în spectrul provocărilor reprezentate deja de Rusia și de fenomenul terorist, context în care vocea României, ca stat frontieră a libertății și comunității euro-atlantice, trebuie articulată cu meticulozitate strategică pentru ca Marea Neagră și flancul estic al Alianței să continue să reprezinte o prioritate majoră.

România transatlantică este, în egală măsură, și România care își consolidează Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, accelerându-i dezvoltarea pe componenta economică pentru a prinde din urmă excelentele relații politice și militare. Fără a le eclipsa pe cele din urmă, relațiile economice au trei dimensiuni de referință pentru a contribui la dezvoltarea României, coincidente cu domeniile emblemă ale Inițiativei celor Trei Mări: transporturi (autostrada și linia ferată Marea Neagră – Marea Baltică, energie (construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, extracția de gaze naturale din perimetrul Neptun) și digital (rețele 5G). 

Pe plan militar, extinderea bazelor aeriene de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu prin cooperarea bilaterală româno-americane sunt obiective primordiale statuate în documentele strategice ale statului român și viitoare dovezi emblematice ale Parteneriatului Strategic România-SUA, care împlinește anul viitor zece ani de la semnarea Declarației Comune la nivel prezidențial.

De altfel, deceniul care debutează cu anul 2021 are șansa de a fi un an al Parteneriatelor Strategice consistente pentru România. Pornind de la aniversarea Parteneriatului cu SUA, alte trei parteneriate vor fi sta sub semnul impulsionării. 

În primul rând, este vorba despre parteneriatul cu Marea Britanie, aliatul cu cel mai mare buget militar din Europa, în timp ce Bucureștiul și Londra încă lucrează la o reactualizare a acestui parteneriat după Brexit. În al doilea rând, România și Turcia vor celebra anul viitor zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic, iar această relație este importantă cel puțin din privința statutului de țări partenere riverane la Marea Neagră, o regiune importantă din punct de vedere strategic pentru NATO. Nu în ultimul rând, România se pregătește să lanseze, anul viitor, un parteneriat strategic cu Japonia. Deși extra-transatlantic din punct de vedere geopolitic, acest parteneriat va căpăta o accepțiune specială pentru noile tendințe europene, americane și nord-atlantice de a oferi vigoare unei alianțe cu țările democratice din Asia-Pacific pentru a contrabalansa ascensiunea și influența Chinei.

România rezilientă

Este o combinație a celor două înfățișări ale familiei politice occidentale, iar ea este rezultatul dezvoltării pe cel puțin trei axe: educație, sănătate și conectivitate (fizică și digitală). 

România rezilientă este, fără îndoială, încă o dovadă că apartenența la NATO și UE și Parteneriatul Strategic cu SUA sunt cruciale. Conceptul de reziliență, devenit pivotal în deciziile NATO post-2014 și în planurile UE de redresare post-criză, înseamnă capacitatea Occidentului de a-și construi și proteja infrastructura critică, securitatea energetică și cibernetică, de a se apăra de amenințările clasice și non-clasice/ hibride sau de a-și asigura un lanț vital de aprovizionare în situații de criză și nu numai.

În operaționalizarea acestui concept intervin toate cele menționate mai sus, de la rezervorul financiar de 80 de miliarde de euro, la asumarea unor investiții americane în România pe cele trei componente (energie, transporturi și digital), la obiectivele politice strategice europene precum Pactul Verde European, Europa digitală și la obiectivele de interes național.

România rezilientă înseamnă, dincolo de concept, o țară în care elitele sunt cultivate printr-un sistem educațional profund occidentalizat și racordat la curentele de gândire și cercetare vest-europene și nord-atlantice pentru ca acest corp de oameni pregătiți să pună umărul la gândirea strategică inovatoare care promovează interesele României pe plan european și transatlantic. România rezilientă înseamnă că infrastructura critică a domeniului sanitar trebuie modernizată în așa fel încât starea populației să fie un indicator al calității vieții și să fie tratată așa cum ea este definită în manualele de relații internaționale: un element al puterii naționale. România rezilientă mai înseamnă o țară conectată de o infrastructură fizică cu dublă utilizare (civilă și militară) pe cale rutieră, ferată, maritimă și aeriană și cu o infrastructură digitală care transformă aspirațiile de “unicorni” și “Silicon Valley” regional într-o realitate.

Pe fond, România rezilientă este o singură Românie, de la est la vest și de la nord la sud.

La mulți ani România, oriunde te-ai afla, în Europa și în lume!

Continue Reading

EDITORIALE

Speranță și deznădejde

Published

on

de Dan Cărbunaru

În timp ce miliardele de euro curg spre și prin România, un gând de speranță le lasă românilor deschisă perspectiva unei vieți mai bune. Greu, foate greu, România se schimbă. Drumuri, spitale, școli, industrie, business. Oamenii se schimbă și ei. Își modifică percepțiile, visele, comportamentul, urmărind cum și de ce fac alții.

Durerea rămâne, însă, și cred că e mai intensă decât viteza de deplasare a speranței. Pentru prea multe generații începe să devină tot mai clar că dacă nu se schimbă ceva rapid, dacă schimbarea nu e durabilă, timpul va cădea ca un deznodământ dur, trist și previzibil. O țară bogată, frumoasă, cu oameni buni, care nu reușește să se transforme la timp și iremediabil într-o țară care oferă standarde de viață occidentale. 

Contabilizând banii puși la bătaie de Vest, vom găsi plusuri mari. Căutând valoarea adăugată pe care am reușit să o aducem în România, spre beneficiul românilor, vom descoperi multe oportunități ratate. Cred că politicienii nu sunt singurii care ar trebui să plătească polița nedreptei deznădejdi care te poate cuprinde comparând ce oferă România cu ce poate oferi și cu ce trebuie să ofere azi cetățenilor săi. Avem un aparat de stat obedient și incompetent, în care inițiativele nu ies la lumină decât rareori, fără binecuvântare politică. În timp ce viziunea politicienilor reformiști se lovește frecvent de saboții înfrânați ai aparatului birocratic.

Destinele noastre riscă să fie zdrobite de stânci, între fluxul și refluxul statului român. Decontul politic nu ne ajută prea mult, pentru că deșteptarea mecanismelor de funcționare ale României europene nu se reglează în cheie sau ciclu electoral. Vigoarea, încrederea, competența, viziunea și îndârjirea susținerii intereselor fundamentale ale națiunii europene românești pot fructifica cel mai bine șansa istorică a unei țări membre a UE și NATO, în care nu întâmplător Doina este cea care te face să plângi de jale și lasă sufletului poarta deschisă către speranță, îl pregătește de joc și voie bună. 

Pârjolirea fântânilor și nici măcar hazul de necaz nu ne mai servesc azi la nimic. Cei care irosesc sau încearcă măcar să mineze șansa noastră de a trăi o pagină de istorie mai puțin amară se fac vinovați de condamnarea încă unei generații îmbrăcate în gri.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

Published

on

© European Union 2020

Editorial semnat de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Nasser Kamel, secretarul general al Uniunii pentru Mediterană, şi Ayman Al Safadi, ministrul de externe al Regatului Haşemit al Iordaniei

Astăzi le oferim celor 42 de state membre ale Uniunii pentru Mediterană (UpM) prilejul de a se reuni cu ocazia celui de al cincilea Forum regional al miniștrilor de externe, care este un eveniment special, întrucât are loc la 25 de ani de la lansarea Procesului de la Barcelona.

În 1995, Declarația de la Barcelona a fost o declarație politică puternică, prin care a fost asumat un angajament clar și au fost aliniate eforturile de a plasa regiunea euromediteraneeană pe o traiectorie a păcii, a stabilității și a prosperității. În 2008, am asistat la lansarea UpM, o platformă axată pe promovarea dialogului politic și a cooperării operaționale în numeroase domenii, pentru a spori integrarea într-o regiune plină de diversitate și de potențial.

În întreaga regiune mediteraneeană, oamenii aspiră la o viață pașnică și demnă, cu acces la locuri de muncă și la o educație de calitate, într-un context de demnitate și justiție. Trebuie să le oferim tinerilor noștri, femei și bărbați, mijloacele de a-și realiza potențialul și de a participa activ la construirea viitorului nostru comun.

Toate țările din jurul Mediteranei se confruntă cu amenințarea terorismului, a extremismului și a culturilor de ură care încearcă să ne divizeze. Dar noi suntem uniți în lupta împotriva terorismului și a tuturor actelor care alimentează ura. Facem front comun în combaterea stereotipurilor negative, a intoleranței, a culturii urii, a stigmatizării, a discriminării și a utilizării violenței bazate pe religie sau pe credință. Le cerem tuturor să facă eforturi pentru a promova armonia și respectul față de ceilalți. 

De asemenea, trebuie să gestionăm problemele legate de migrație și de refugiați într-un mod uman și durabil, atât pentru cei care se deplasează, cât și pentru comunitățile-gazdă, respectând principiul responsabilității comune.

Acum este momentul să ne intensificăm eforturile și să găsim soluții politice la numeroasele crize care afectează regiunea noastră de prea mult timp – în Siria, Yemen, Libia și în alte părți din Orientul Mijlociu – și care au provocat mult prea multă suferință. Suntem hotărâți să soluționăm conflictul dintre Palestina și Israel întemeindu-ne pe soluția bazată pe coexistența a două state, aceasta fiind singura cale către o pace și o securitate globale. Ne angajăm să respectăm pe deplin dreptul internațional și să consolidăm multilateralismul și instituțiile sale, străduindu-ne totodată să îmbunătățim eficacitatea acestora.

UpM dorește să își sărbătorească aniversarea, exprimând un angajament reînnoit față de principiile și valorile fondatoare ale Procesului de la Barcelona. Ar trebui să profităm de această ocazie pentru a privi spre viitor într-un moment în care pandemia de COVID-19 ne pune pe toți la grea încercare din punct de vedere socioeconomic. Lucrând împreună, putem depăși numeroasele provocări cu care ne confruntăm.

Astăzi, trebuie să stabilim prioritățile pentru anii următori, în domenii care sunt în interesul nostru comun și care au un potențial ridicat de consolidare a cooperării regionale. Printre principalele priorități se numără cooperarea în ceea ce privește: acțiunile referitoare la schimbările climatice și mediu, dezvoltarea durabilă, economia albastră, transformarea digitală și protecția civilă.

Concret, UpM a sprijinit experții mediteraneeni în materie de schimbări climatice și de mediu (MedECC), care au întocmit primul raport la nivel regional privind impactul schimbărilor climatice în zona mediteraneeană. Acest raport le permite responsabililor de elaborarea politicilor să ia decizii bazate pe date științifice, contribuind, totodată, la reducerea lacunelor în materie de date între nord și sud. UpM derulează programul Med4Jobs, de care beneficiază sute de mii de tineri și sute de IMM-uri. Crearea universităților euromediteraneene contribuie la construirea unei viziuni mai regionale și mai deschise în rândul generațiilor mai tinere, în timp ce instituirea, pentru prima oară în absolut, a unui mecanism interguvernamental de monitorizare în domeniul emancipării femeilor în această regiune urmărește să măsoare eforturile depuse în privința promovării drepturilor femeilor și să ajute responsabilii de elaborarea politicilor să acționeze în domeniile în care progresele sunt prea lente, cum ar fi participarea femeilor în sferele politice și economice.

Ar trebui să fim deschiși și să avem onestitatea de a recunoaște că, până în momentul de față, eforturile noastre nu au produs încă rezultatele scontate. Integrarea economică dintre nordul și sudul Mediteranei rămâne încă în urmă, iar decalajul în ceea ce privește nivelul de trai nu se reduce. Mulți alți indicatori din regiune nu s-au îmbunătățit, iar pandemia de COVID-19 agravează fragmentarea socială și inegalitatea socioeconomică. Acesta este un motiv pentru a ne înteți eforturile, axându-ne pe obținerea de rezultate concrete.

Vremurile dificile ca cele pe care le trăim acum, care afectează populațiile de pe ambele maluri ale Mediteranei, ne reamintesc importanța cooperării și a solidarității între popoare. Acum, mai mult ca oricând, dorim să ne îndeplinim angajamentele și să ne unim forțele pentru a face față provocărilor comune și pentru a asigura o redresare post-pandemică durabilă, care să conducă la societăți și economii mai reziliente, capabile nu numai să supraviețuiască, ci și să prospere.

În ciuda provocărilor actuale, avem motive întemeiate să fim optimiști. Regiunea mediteraneeană are potențialul de a face față acestor provocări și de a se redresa, dacă punem la dispoziție mijloacele și depunem eforturile necesare pentru a le aborda împreună. Regiunea găzduiește culturi bogate, care au fost leagănul civilizației moderne; avem o perspectivă clară asupra situației grație unor gânditori și antreprenori de renume mondial și ne bucurăm de energia unui tineret plin de resurse.

Va fi esențial să investim în acest capital uman. Haideți să desprindem învățămintele corecte din ultimii 25 de ani, valorificând diversitatea inerentă a regiunii noastre și asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă!

Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună.


Editorial de mai sus reflectă viziunea autorilor.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO11 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE15 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ17 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending