Connect with us

EDITORIALE

Dimensiunea sociala a Uniunii Economice si Monetare ca alternativa la politica de austeritate neoliberala?

Published

on

Adrian Marius DobreRezultatul Comunicarii Comisiei publicata in urma reuniunii ministrilor muncii si afacerilor sociale din 15 octombrie a.c. este o politica neoliberala prezentata ca un pachet al stabilitatii sociale, in care se pune accent pe reforme structurale neoliberale.

Asteptarile au fost mari, inca de anul trecut cand acest document a fost promis, fiind vazut ca un set de masuri de contracarare  a efectelor crizei economice din spatiul european.

Comisarul Laszlo Andor, responsabil pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a prezentat Comunicarea Comisiei, dar singura propunere concreta face referire la crearea unui tablou de bord social format din cinci indicatori care vor masura dezechilibrul social din zona euro (indicatorii sunt nivelul ratei globale a șomajului și evoluția acesteia, rata șomajului în rândul tinerilor și numărul de tineri care nu sunt cuprinsi în educație, ocuparea forței de muncă sau stagii de formare (rata NEET), venitul real disponibil brut al gospodăriilor, procentul populației în vârstă de muncă supusa unui risc de sărăcie, inegalitățile de venit, masurate prin compararea celor mai bogați 20 % din populație cu cei mai saraci 20 % ).

Rata somajului inregistreaza recorduri (peste 12%) si este intr-o continua crestere. De asemenea nu trebuie sa omitem ca depresiunea a deschis o prapatie intre tarile puternice din blocul zonei euro (vz. Germania) si periferia zonei euro. Saracia si excluziunea sociala sunt in crestere incepand cu anul 2009, mai ales in cazul statelor sudice si estice.Toate acestea le simtim, inca un instrument de monitorizare nu poate decat sa ne confirme perceptiile si traiul de zi cu zi. Adica ceea ce avem acum nevoie cu ardoare.

Tabloul de bord care atrage atentia asupra dezechilibrelor sociale este un lucru binevenit, dar un instrument pur analitic nu inseamna o politica diferita, cu atat mai putin o politica inclusiva si sociala. Iar acest instrument ramane analitic intrucat nu s-au precizat sanctiuni si masuri pentru abateri de la un nivel minim acceptabil. Nici nu se puteau introduce sanctiuni atat timp cat nu sunt insotite de solutii privind imbunatatirea acestor indicatori.

De fapt s-a asteptat ca aceasta Comunicare sa reprezinte cadrul general pentru o politica diferita, ceea ce nu s-a intamplat. Politica de coeziune si Fondul Social European merita o atentie mai mare. In general, agenda sociala a Uniunii trebuie aprofundata si inclusa in schimbarea de paradigma a guvernantei economice.

Tabloul de bord se va comporta ca un barometru si nu va conditiona aparitia unor actiuni concrete, tesutul social al societatii fiind in continuare afectat, ceea ce va duce inevitabil la erodarea sprijinului cetatenilor pentru proiectul european.

Comisia europeana ramane impasibila la criza sociala, o criza profund structurala cu efecte dintre cele mai pregnante. Practic, ramane pe trendul actual anuntand reforme structurale cat mai multe reforme structurale. Totusi ar fi fi periculos daca deja experimentatele masuri de austeritate vor fi mentinute sau reluate, precum reducerea drepturilor angajatilor, reducerea salariilor, subminarea conventiilor colective, eliminarea in mare parte a protectiei impotriva concedierii. Ele stau la baza valurilor de proteste din majoritatea statelor europene si au contribuit la aprofundarea crizei sociale actuale.

Documentul releva ca pe baza altor reforme structurale “recomandate”, Comisia va conditiona sprijinul financiar – printr-un buget creat separat – cu ajutorul noului instrument denumit “Instrument de Competitivitate si Convergenta”, sau cu alte cuvinte a unei noi sperietori de tipul MCV. O noua monitorizare care se va lasa cu premii…

Europa mai echitabila si mai solidara a dezechilibrata din nou de aceasta Comunicare a Comisiei, cu o denumire paradoxala in acest caz – “Dimensiunea sociala a Uniunii Economice si Monetare”. De la initiativele asigurarii europene de somaj si buget pentru zona euro  care sa sustina statele supuse socului asimetric s-a ajuns la initiativa crearii unui buget din care se vor premia statele ce vor implementa ca un elev silitor reforme structurale neoliberale aflate sub marea umbrela a austeritatii.

Scuza invocata de catre Comisie la afirmatia ca nu realizeaza mai mult pe agenda sociala in documentul de aproape 20 de pagini este suveranitatea statelor si competentele nationale  (politicile de ocupare a fortei de munca sunt in intregime sub jurisdictia statelor membre) peste care Uniunea nu poate trece. Drept urmare nu poate decat sa creeze un cadru proprice pentru „dialog si dezbateri” si cel mai concret lucru o „monitorizare” care sa atraga atentia asupra problemelor din UE. In schimb, aceeasi suveranitate a statelor nu mai este relevanta atunci cand vorbim de reforme structurale si de bugete special create pentru acestea. Avem in acest caz un dublu standard de apreciere si actiune.

In concluzie dimensiunea sociala a UEM va avea o valoare pur analitica, va fi „predispusa dialogului” si, in mare parte, va fi prezenta in discursurile populiste europene, fara impact asupra cetateanului. Un alt proiect „nascut mort”, un alt esec de etapa, esec care mai produce o fisura in piedestalul Uniunii.

Soarta agendei sociale a Uniunii va fi discutata si stabilita la finalul acestui an, in cadrul Summitului din decembrie, dar acestei etape preconizez ca i se va acorda o importanta din ce in ce mai scazuta.

Ne putem intreba pe deplin justificat : este lipsa de competenta, este lipsa de cunoastere, de perceptie a realitatii – decidentii politici europeni chiar nu simt valul care se apropie si creste aproape exponential –, este poate rea vointa sau pur si simplu nepasare? Sau cate putin din fiecare?

Ceea ce este cu adevarat grav si frustrant este faptul ca acest cocktail otravitor prezentat mai sus afecteaza vietile a milioane de oameni si distruge o idee si un concept care ar trebui sa mearga mai departe : constructul european.

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

 

 

***Răspunderea pentru informațiile conținute în articol aparține exclusiv autorului articolului respectiv.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EDITORIALE

Intrarea Dragonului

Published

on

de Dan Cărbunaru

De când am intrat în Uniunea Europeană, am avut de înfruntat alături de partenerii noștri o gamă variată de provocări majore. Criza economico-financiară,  anexarea ilegală a Crimeei, valurile de atacuri teroriste, valurile de migranți și refugiați, negocierile eșuate cu SUA pe tema noului Acord Comercial, Brexit, tensionatele raporturi cu Turcia, criza din Siria, compromiterea acordului cu Iranul, noul coronavirus.

Uniunea Europeană, colosul economic cu ambiții geopolitice a fost și este luată la țintă la fiecare criză majoră cu mesaje integrate în peisajul războiului hibrid. Un război în care victimele sunt chiar cetățenii europeni. 

Elementul comun, firul roșu care reunește mesajele anti-europene și anti-occidentale propagate în astfel de perioade grele pentru Uniune este legat de decredibilizarea capacității instituțiilor europene, singure sau împreună cu statele membre, să gestioneze aceste crize. 

Mai vechile îngrijorări europene privind dezinformarea de origine rusă și anxietatea cu care au fost întâmpinate mesajele critice de peste atlantic în materie comercială sau privind contribuțiile la apărare sunt, zilele acestea, dublate de un nou tip de propagare de mesaje. China face eforturi teribile de a recupera terenul pierdut, după ce Covid19 a pus-o într-o serioasă dificultate comercială și de percepție pe scena globală. Acuzate că au încercat să țină sub preș sâmburii pandemiei globale cu centrul în Wuhan, autoritățile chineze au creat un reality show care a început cu impresionanta construcție a  mega-spitalului. De câteva zile, în paralel cu miraculoasa scădere a numărului de îmbolnăviri, China plasează pachete consistente de ajutoare către state europene – Italia, Spania, Franța, Polonia. Fiecare ajutor este însoțit de strategii de comunicare care sugerează puterea chinezilor în raport cu ”neputințele” Uniunii Europene. O Uniune care s-a grăbit, de îndată ce chinezii au decis să-și recunoască oficial epidemia, să livreze zeci de tone de ajutoare celor afectați. O Uniunea care a anunțat pachete de sprijin pentru statele membre afectate, după ce virusul chinezesc a ajuns și la noi. O Uniune care caută, prin mecanisme democratice, care să respecte și principiile economiei de piață, să ajute atât cetățenii,  cât și companiile care au nevoie de acest sprijin.

Dintre toate crizele de până acum, criza noului coronavirus, care prefigurează nu doar o mare problemă de sănătate, ci și deschide porțile noii crize economico-financiare, marchează intrarea Dragonului Chinezesc pe terenul propagandei care targetează europenii.

Pentru România, în mod special, o țară în care războiul hibrid a inclus mai degrabă mesaje de care ar fi beneficiat o țară a cărei asertivitate preocupă de o bună bucată de vreme NATO și UE, aparent benigna propagandă chinezească poate fi un nou instrument care să urmărească slăbirea încrederii și suportului public față de partenerii occidentali. 

Va fi, poate, un nou prilej să ne amintim împreună de ce ne-am dorit să ne integrăm în familia occidentală, de ce am fost primiți și care au fost și sunt beneficiile noastre ca țară și ca cetățeni.

Continue Reading

EDITORIALE

Criza coronavirusului va modela deceniul trei din acest secol. Unde este Occidentul?

Published

on

© White House/ Flickr

Westlessness este un concept proaspăt pe piața ideilor globale. În câmpul teoretic și empiric al relațiilor internaționale el acționează asemenea unui bisturiu care, până de curând, nu a fost aplicat cu o precizie înaltă pe pacient. Pe scurt, el se referă la dezoccidentalizare și a fost patentat astfel la Conferința de Securitate de la Munchen din acest an. Pe fond, semnifică un sentiment răspândit de neliniște și agitație în fața unei incertitudini tot mai mari cu privire la viitorul și destinul Occidentului.

Certitudinea tot mai mare a tranziției către o nouă eră a competiției între marile puteri este suprapusă cu cea mai mare criză geopolitică, potențial geoeconomică, sanitară și potențial umanitară de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial încoace. Criza coronavirusului va modela, pe de-a întregul, deceniul trei din acest secol.

Spre deosebire de criza economică din 2008, pandemia de coronavirus ne regăsește într-o situație în care încrederea în stat, în Uniunea Europeană, dar și în parteneriatul transatlantic, sunt mult mai importante pentru că ne referim la cel de mai de preț drept într-o democrație: dreptul la viață.

Dacă prăbușirea financiară din 2008 este încă recentă, rețetele de gestiune a crizei posibil să se fi îmbunătățit și ele încă sunt actuale. Un exemplu în acest sens este atitudinea politică promptă dinspre Washington, Berlin sau Paris de a injecta și a arunca în joc sute de miliarde de euro pentru atenuarea impactului asupra companiilor și, implicit, pentru salvarea puterii economice occidentale. Împreună, SUA și Uniunea Europeană reprezintă peste 30% din economia lumii, însă separat ambele sunt devansate de China.

În debutul acestei crize, ministrul francez al economiei și finanțelor, Bruno Le Maire, argumenta că Occidentul trebuie să își regândească strategia industrială și de business, profund dependentă de China și de producția din această țară. 

La scară europeană, este și o oportunitate în această situație grea. Negocierile pentru bugetul UE 2021-2027 nu sunt încă finalizate, iar anvelopa financiară a acestuia încă poate fi echipată în așa fel încât șocul unui recesiuni să nu fie la fel de puternic pentru statele mai vulnerabile economic, inclusiv România.

În egală măsură, această criză pandemică a scos, din nou, la interval desincronizarea transatlantică. Președintele SUA Donald Trump a anunțat închiderea granițelor fără a-și notifica în prealabil partenerii europeni, gest criticat de liderii instituțiilor Uniunii Europene. Tot liderul de la Casa Albă, potrivit unei anchete jurnalistice, a încercat să își asigure exclusivitate națională pentru un potențial vaccin ce ar putea fi produs de compania germană CureVac. Dovada unui sâmbure de adevăr stă în faptul că Ministerul german al Sănătății și Comisia Europeană au intrat pe fir pentru a aloca fonduri acestei companii. Într-adevăr, comunicatul reieșit în urma unei summitului – videoconferință al țărilor G7, grupul celor mai industrializate democrații ale lumii, și angajamentul comun de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru soluționarea acestei crize a cuplat ca o dezamorsare a carențelor, însă nu este suficient.

Beijing-ul însă, care pare să fi ajuns la o metodă de control a răspândirii acestei pandemii, este acum în postura de a profita de pe urma tensiunilor transatlantice dintre SUA și Europa și a lipsei de solidaritate dintre cele două, promovând imaginea unui stat care desfășoară acțiuni umanitare în sprijinul altor state care se confruntă cu pandemia de coronavirus.

O analiză apărută în Atlantic Council sugerează oportunitatea activării articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă în contextul pandemiei de coronavirus. Se face paralela cu singurul moment în care această prevedere a fost declanșată – atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.

Remarc că scopul invocat pentru această activare este acela al probării unității aliate. Cu toții am observat că măsurile luate în ultima săptămână pe ambele maluri ale Atlanticului au dus lipsă de sincronizare, însă un astfel de gest politic transatlantic trebuie tratat cu prudență. Articolul 5 a fost conceput pentru amenințări militare, clasice. Activarea clauzei împotriva unui agent patogen ce implicații va produce? Pe de altă parte, cine va fi tras la răspundere pentru efectele acestei pandemii care este asemuită celei mai dramatice crize de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial?

Războiul Rece, 11 septembrie 2001, Războiul din Irak sau criza economico-financiară din 2008. Toate acestea au fost depășite pentru că Occidentul, în pofida și a unor divergențe, a fost unit. Dacă liderii acestui construct valoric nu vor reveni sub aceeași umbrelă, coronavirusul va fi fost și el un agent al Westlessness-ului.

Continue Reading

EDITORIALE

Relatarea unei studente românce din Roma. Alina-Maria Balaj: Italia în ”stand-by”

Published

on

© Ana-Maria Balaj

Relatare din Roma de Alina-Maria Balaj: Italia în ”stand-by”

Italia trăiește momente de nedescris. De la medici în tranșee care se luptă cu mii de eșantioane, la decizii pe care tot aceștia sunt obligați să le ia privind o prioritizare a pacienților pe secțiile de terapie intensivă. De ieri seară, prin decretul președintelui Consiliului de Miniștri Giuseppe Conte, Italia devine zonă ,,protejată”, iar activitățile economice par să se reducă de la zi la zi.

Școlile și universitățile rămân închise până pe 3 aprilie. Pe de altă parte statul e în acord cu Biserica Catolică, care s-a angajat responsabil să participe activ la combaterea acestei probleme sociale. Pentru prima dată în istorie Suveranul Pontif a recitat rugăciunea Angelus din interiorul Palatului Apostolic și nu de le fereastra din Piața Sfântului Petru. Serviciile religioase au fost suspendate în întreaga Italie, iar azi au fost închise porțile Bazilicii Sfântului Petru.

Instituții de învățământ de pe lângă Sfântul Scaun, precum Universitatea Pontificală Santa Croce, au decis să își continue activitatea didactică în online, ținând cont de faptul că studenții acestora sunt internaționali și condiționați de timp și resurse materiale pentru a studia. Totul e in stand-by și pare a fi cea mai bună decizie pentru diminuarea numărului de contagiați. Cerul albastru roman și ziua tipic senină nu par a fi suficiente pentru a tăia nuanța de gri din atmosferă.

În tot acest timp România învață cum și ce să facă după reușitele sau greșelile modelului italian, iar comunitatea de români din peninsulă a înțeles că trebuie respectate regulile pe care guvernul le-a impus. Autoritățile românești sunt în plină activitate de monitorizare, după ce în urmă cu două săptămâni ambasadorul României în Republica Italiană E.S. George Gabriel Bologan a efectuat o vizită de lucru în plină zonă declarată atunci ,,roșie”, în Lombardia, un gest de solidaritate și susținere față de compatrioți.

Cam așa ar putea fi descrisă imaginea peninsulei care se găsește acum singură în Europa, mai singură ca niciodată. Virusul nu ține cont de frontiere și este nevoie de o solidaritate la nivel european, o gândire echilibrată a fiecărui cetățean în parte și respectarea normelor și restricțiilor, pentru că acum nu suntem responsabili doar de viețile proprii, cât și a celor din jurul nostru.”

Alina-Maria Balaj

MA Student in Institutional and Social Communication, Pontifical University of the Holy Cross Rome, Italy

MA and BA in Communication and International Relations and European Studies University of Oradea, Romania

Associate in the Communication Office of the Pontifical University of the Holy Cross and MCE Research Center in Rome

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending