Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

EDITORIAL. Carta ONU sau șapte decenii fără conflict între Marile Puteri

Published

on

de Robert LUPIȚU

Anul 2015 ne prilejuiește momente profund excepționale asupra reverberațiilor istorice. Lumea contemporană aniversează sau trece în revistă evenimente notabile, unele aproape milenare. Au trecut 800 de ani de la Magna Charta Libertatum (document ce în 1215 punea bazele abolirii absolutismului monarhic în Marea Britanie și consolida parlamentarismul – acest cadou englez care a ”zăpăcit” omenirea, după spusele lui Emil Cioran). Două secole s-au scurs și de la suprimarea părintelui Europei Moderne de la conducerea Franței (Napoleon I) după aproape două decenii de războaie, încheiate prin refacerea echilibrului de forțe și prin diplomația valsului a Congresului de la Viena în 1815.

70 years onuAstăzi, cu șapte decenii în urmă, 50 de state ale lumii semnau la San Francisco Carta Organizației Națiunilor Unite, entitate ce la 24 octombrie 1945 urma să înlocuiască ineficienta și utopica Ligă a Națiunilor interbelică. Document fundamental al ordinii internaționale postbelice și temelia juridică a relațiilor internaționale ce andosa principiile dreptului internațional de coordonare a raporturilor inter-statale, Carta ONU a pus bazele unicei arene globale a lumii.

Vocația universală a Cartei a împuternicit un ONU ambivalent. Pe de o parte s-a perpetuat salvgardarea principiului securității colective pentru atingerea scopului fundamental: pacea și securitatea internațională, pe de altă statele câștigătoare, asemenea tradiției istorice, își consolidau amprenta lăsată asupra ordinii internaționale. Cu alte cuvinte, Consiliul de Securitate – instituția fundamentală a ONU reflectă un alt principiu al securității internaționale, și anume cel al concertului de putere, în care cei cinci membri permanenți (China, Franța, Marea Britanie, Rusia și SUA) au statut aproape infailibil.

ONU este, fără doar și poate, un exemplu ilustru al cooperării între state, însă, totodată, rămâne o organizație ce nu și-a atins pe deplin potențialul. Viziunea ”Națiunilor Unite”, pe care inițiatorul său, președintele american Franklin Delano Roosevelt, nu a mai prins-o în viață a intrat îmediat în logica postbelică a confruntării bipolare. Excedența utilizării dreptului de veto de cei cinci membri permanenți a diluat puternic și sistematic forța rezoluțiilor ONU și contribuția sa la menținerea și construirea păcii, însă a consolidat impenetrabilitatea intereselor marilor actori internaționali.

În multe cazuri, care țin de respectarea Cartei (precum neplata contribuțiilor anuale de către Franța și Uniunea Sovietică în anii ’60), cele cinci state permanente ale Consiliului de Securitate au fost privilegiate. Exemplele pot continua. De pildă, extinderea organizației a fost supusă unui blocaj datorat de contextul Războiului Rece, în care SUA și URSS își exercitau reciproc dreptul de veto împotriva aderării unor națiuni prietene ale uneia dintre cele două superputeri.

Căderea Cortinei de Fier nu a modificat cu mult logica de funcționare a Organizației. Procesul de reformă este, mai degrabă, o intenție revoluționară fără coerență și consistență structurate pe virtutea bunei-credințe în salvgardarea scopului și a obiectivelor Națiunilor Unite. Financiar, ONU este dependentă de SUA, iar „campioana veto-urilor” (Rusia) nu s-a aflat mult timp în Top 10 contribuitori la bugetul Organizației. Situația din Ucraina constituie un caz aplicabil intervenției ONU. La fel și subjugarea populației și violarea inimaginabilă a drepturilor omului din Coreea de Nord. Cu toate acestea, printr-o opozabilitate manifestată prin apăsarea unui buton de la pupitrul sălii în care se discută problemele acerbe de securitate internațională, avem o Organizație ce nu își poate instrumenta activitatea în lumina securității colective.

Suntem azi, la 70 de ani de la semnarea Cartei Națiunilor Unite, în fața unor metamorfoze ale sferei internaționale: emergența și multiplicarea centrelor de putere și contestarea continuă a supremației americane, o globalizare galopantă în raport cu reaccentuarea unor tendințe naționaliste, mai ales în Europa, conflicte înghețate eurasiatice, state eșuate și amplificarea terorismului, prin care haosul înlocuiește anarhia atât în Orientul Mijlociu, cât și în Africa. Suntem agasați cu o semantică idealistă privind coordonarea statelor lumii în virtutea valorilor comune și împotriva amenințărilor comune, dar de fapt nu am părăsit niciodată logica interesului de mare putere și paradigma realistă.

”70 years – Strong UN.Better World” pare o formă fără fond și nu nuanțează premisele unei validări a acestui dicton contemporan, atractiv, dar mai puțin vizionar.

Să marcăm această zi aniversară și să evidențiem principalul merit al Cartei:  formularea și aplicabilitatea sa în acești 70 de ani coincide cu aceeași perioadă în care Marile Puteri nu au purtat confruntări directe. Succint: prevalența concertului de putere în detrimentul securității colective.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Secretarul de stat american consideră că lansările de rachete chineze în jurul Taiwanului reprezintă o acțiune nejustificată, disproporționată și provocatoare

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Lansările de rachete chineze în jurul Taiwanului constituie o acțiune nejustificată și disproporționată, Statele Unite transmițând Chinei în mod clar că nu cauză să provoace o criză, a afirmat vineri secretarul de stat american, Antony Blinken, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Într-o conferinţă de presă în marja Forumului regional al ASEAN de la Phnom Penh, Blinken a spus că Statele Unite nu se vor lăsa provocate de China şi că Washingtonul este profund îngrijorat de situaţia legată de Taiwan, adăugând că ”nu a existat niciun pretext” pentru Beijing pentru a iniţia exerciţii militare în strâmtoarea Taiwan.

Oficialul american a dat asigurări că țara sa nu va recurge la măsuri care să escaladeze situația. ”Am spus tot timpul că diferenţele dintre continent şi Taiwan trebuie să fie soluţionate în mod paşnic, nu prin forţă. Ultimul lucru pe care ţările din regiune îl vor este să vadă diferenţele rezolvate prin forţă”, a punctat Blinken.

”Aceste provocări reprezintă o escaladare importantă. Puteţi vedea cum Beijingul a încercat să schimbe status quo-ul cu privire la Taiwan de ceva timp (…) Acum, ei desfăşoară acţiuni periculoase la un nou nivel”, a insistat Antony Blinken.

”China a ales să suprareacţioneze şi să utilizeze vizita doamnei Pelosi ca un pretext. Realitatea este că vizita sa a fost paşnică. Nu există nicio justificare pentru acest răspuns militar extrem, disproporţionat şi care alimentează escaladarea. Noi am anticipat că R.P. Chineză va reacţiona în această manieră”, a continuat secretarul de stat american.

Citiți și:
Nancy Pelosi transmite Chinei că SUA nu vor permite izolarea internațională a Taiwanului

Începând de joi, China organizează manevre militare de amploare, mobilizând avioane, nave şi rachete balistice în şase sectoare din jurul insulei Taiwan, ca răspuns ca la vizita în insulă, în această săptămână, a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, Nancy Pelosi.

Continue Reading

CHINA

Nancy Pelosi transmite Chinei că SUA nu vor permite izolarea internațională a Taiwanului

Published

on

© Nancy Pelosi/Twittter

Președinta Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a promis că SUA nu vor permite Chinei să izoleze Taiwanul, la încheierea vineri a turneului său în Asia, pe fondul unei avalanșe de exerciții militare chinezești care au dus la creșterea temerilor legate de un conflict în regiune, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Călătoria scurtă și neanunțată a lui Pelosi în această săptămână în Taiwan a adus în prim-plan tensiunile crescânde dintre Washington și Beijing și impactul deteriorării relațiilor asupra aliaților SUA care sunt dependenți economic de China.

Beijingul își afirmă suveranitatea asupra Taiwanului, o democrație autonomă cu peste 23 de milioane de locuitori, încercând să excludă insula din afacerile globale, prin alegerea partenerilor săi diplomatici și reacționând cu furie la schimburile dintre Taipei și oficialii străini.

China „poate încerca să împiedice Taiwanul să viziteze sau să participe în alte locuri, dar nu va izola Taiwanul”, a declarat Pelosi la Tokyo, adăugând că Beijingul nu poate dicta cine poate vizita insula. „Ei nu ne fac programul de călătorie, guvernul chinez nu face acest lucru”, a spus aceasta. „ Am avut vizite la nivel înalt, ale senatorilor în primăvară, în mod bipartizan (…) şi nu îi vom lăsa să izoleze Taiwanul”, a mai adăugat Pelosi.

Partidul Comunist Chinez (PCC) afirmă că problemele legate de Taiwan sunt afaceri interne ale Chinei, dar vizita lui Pelosi a subliniat îngrijorarea generală a aliaților asiatici ai Statelor Unite cu privire la un conflict în Strâmtoarea Taiwan, din cauza proximității lor și a rolului vital al coridorului în comerț.

Preocupările Japoniei cu privire la o potențială acțiune militară chineză împotriva Taiwanului – care se află la mai puțin de 100 de mile de punctul cel mai vestic al Japoniei – au modelat cheltuielile de apărare și calculele diplomatice ale Tokyo-ului.

Joi, ca parte a exercițiilor militare anunțate de Beijing ca răspuns la călătoria lui Pelosi la Taipei, cinci dintre rachetele balistice chinezești au aterizat pentru prima dată în zona economică exclusivă (ZEE) a Japoniei, una dintre ele căzând la doar 50 de mile de Yonaguni, cea mai vestică insulă locuită a Japoniei. Vineri, prim-ministrul japonez Fumio Kishida a condamnat aceste acțiuni și a cerut Chinei să oprească exercițiile.

„Am informat-o pe președinta Pelosi că faptul că rachetele balistice ale Chinei au aterizat în apropierea apelor japoneze, inclusiv a ZEE, amenință siguranța și securitatea noastră națională”, a declarat Kishida. „Am confirmat, de asemenea, continuarea cooperării strânse pentru a menține pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan”, relatează The Washington Post.

La Taipei, Ministerul Apărării a declarat că navele de război și avioanele militare chineze au trecut vineri linia mediană, marcând a treia oară în această săptămână când Beijingul a ignorat granița maritimă neoficială dintre Taiwan și China. Ministerul a declarat că a desfășurat avioane, nave și sistemul său de rachete terestre pentru a monitoriza situația.

„Fie că este vorba de lansarea de rachete balistice sau de traversarea deliberată a liniei mediane a strâmtorii, exercițiile militare ale PCC sunt extrem de provocatoare”, a afirmat ministerul într-o declarație. „[Vom] urma principiul de a ne pregăti pentru război, mai degrabă decât de a căuta un război. Militarii și civilii vor lucra împreună pentru a ne apăra suveranitatea și securitatea națională”.

De asemenea, într-un discurs de joi, președintele Tsai Ing-wen a declarat că Taiwanul va rămâne responsabil, rațional și calm în fața „amenințării fără precedent”.

„Vreau să le cer concetățenilor mei să fie siguri că guvernul nostru răspunde cu mână fermă”, a declarat Tsai, adăugând că aeroporturile și porturile maritime continuă să funcționeze normal, iar economia rămâne stabilă. 

Totodată, premierul taiwanez Su Tseng-chang a catalogat China drept un „vecin rău care își flexează mușchii la ușa noastră” prin acțiuni care „sabotează în mod arbitrar” una dintre cele mai aglomerate căi navigabile din lume.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat vineri, într-o conferință de presă în Cambodgia, că tirul de rachete efectuat de China în jurul Taiwanului reprezintă o escaladare semnificativă, fără nicio justificare posibilă, informează Agerpres. Administrația Biden a subliniat săptămâna aceasta că deplasarea lui Pelosi nu a semnalat nicio schimbare în politica americană de lungă durată, care recunoaște – fără a aproba – pretențiile Beijingului asupra Taiwanului.

De altfel, Pelosi a dat asigurări că turneul în regiune „nu a vizat schimbarea statu-quo-ului aici în Asia, nici schimbarea statu-quo-ului în Taiwan”.

Din 1979, Washingtonul recunoaşte un singur guvern chinez, cel de la Beijing, continuând în acelaşi timp să sprijine autorităţile taiwaneze, în special prin importante vânzări de arme.

Această vizită, a spus ea, „s-a referit la Taiwan Relations Act’ “, o lege adoptată de Congresul american în 1979 şi care caracterizează relaţiile dintre Statele Unite şi Taiwan, dar şi la „politica SUA/China, toate legile şi acordurile care au stabilit care este relaţia noastră”.

„Este vorba de instaurarea păcii în strâmtoarea Taiwan şi de menţinerea statu-quo-ului”, a adăugat Nancy Pelosi, lăudând, în acelaşi timp, „marea democraţie” din Taiwan cu „economia sa înfloritoare” şi „respectul pentru întreaga sa populaţie”. 

Este de așteptat ca manevrele militare ale Chinei să continue până la sfârșitul săptămânii. Taiwanul a declarat că exercițiile, care afectează șase zone de pe toate laturile Taiwanului și se apropie mai mult de insulă decât în crizele anterioare, echivalează cu o blocadă maritimă și aeriană.

Continue Reading

SUA

UE și SUA continuă să ”lucreze cot la cot” pentru a ”apăra și sprijini Ucraina în fața agresiunii Rusiei”: Războiul a generat unde de șoc în întreaga lume

Published

on

© Josep Borrell Fontelles/ Twitter

Statele Unite și Uniunea Europeană continuă să lucreze cot la cot pentru a respinge atacul Rusiei împotriva Ucrainei și asupra sistemului și economiei mondiale, a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, în cadrul întrevederii cu secretarul de stat american, Antony Blinken.

Întâlnirea acestora este prilejuită de reuniunea miniștrilor de externe din Asociația națiunilor din sud-estul Asiei (ASEAN), găzduită de Cambodgia, la care participă și cei doi oficiali.

”Lucrăm împreună pentru a apăra și sprijini Ucraina în fața agresiunii Rusiei. Este o bună ocazie pentru a explica din nou lumii că criza alimentară și cea energetică nu reprezintă o consecință a sancțiunilor noastre, ci sunt consecințe ale războiului. Este important ca lumea să înțeleagă cine este vinovat pentru acest lucru. Acest parteneriat este important, de asemenea, pentru Indo-Pacific, pentru a face față situației din acest zone în raport cu China”, a declarat Borrell în preambulul întâlnirii cu Blinken. 

Acesta a apreciat că ”războiul din Ucraina a dus la schimbare tectonică și generează unde de șoc în întreaga lume, iar toată lumea plătește pentru asta”.

La rândul său, secretarul de stat american a remarcat viziunea comună dintre SUA și UE când vine vorba de ”rolul-cheie al ASEAN”.

”Amândoi suntem angajați în favoarea centralității ASEAN și lucrăm îndeaproape cu colegii din țările ASEAN și cu ASEAN însuși pentru a promova o agendă solidă care să abordeze atât provocările cu care se confruntă oamenii, de la climă, la COVID, la tehnologiile emergente și până la abordarea eficientă a asigurării propriei vieți”, a punctat Blinken.

Anul acesta se împlinesc 45 de ani de parteneriat între UE și Asociația națiunilor din sud-estul Asiei (ASEAN).

În 2021, UE a recunoscut rolul-cheie al ASEAN în Strategia UE de cooperare în Indo-Pacific și a ridicat Misiunea UE în ASEAN la rangul de delegație UE cu drepturi depline.  Strategia UE pentru Indo-Pacific subliniază angajamentele UE de a contribui la stabilitatea, securitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii, în conformitate cu principiile democrației, statului de drept, drepturilor omului și dreptului internațional.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.7 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending