Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

EDITORIAL. Carta ONU sau șapte decenii fără conflict între Marile Puteri

Published

on

de Robert LUPIȚU

Anul 2015 ne prilejuiește momente profund excepționale asupra reverberațiilor istorice. Lumea contemporană aniversează sau trece în revistă evenimente notabile, unele aproape milenare. Au trecut 800 de ani de la Magna Charta Libertatum (document ce în 1215 punea bazele abolirii absolutismului monarhic în Marea Britanie și consolida parlamentarismul – acest cadou englez care a ”zăpăcit” omenirea, după spusele lui Emil Cioran). Două secole s-au scurs și de la suprimarea părintelui Europei Moderne de la conducerea Franței (Napoleon I) după aproape două decenii de războaie, încheiate prin refacerea echilibrului de forțe și prin diplomația valsului a Congresului de la Viena în 1815.

70 years onuAstăzi, cu șapte decenii în urmă, 50 de state ale lumii semnau la San Francisco Carta Organizației Națiunilor Unite, entitate ce la 24 octombrie 1945 urma să înlocuiască ineficienta și utopica Ligă a Națiunilor interbelică. Document fundamental al ordinii internaționale postbelice și temelia juridică a relațiilor internaționale ce andosa principiile dreptului internațional de coordonare a raporturilor inter-statale, Carta ONU a pus bazele unicei arene globale a lumii.

Vocația universală a Cartei a împuternicit un ONU ambivalent. Pe de o parte s-a perpetuat salvgardarea principiului securității colective pentru atingerea scopului fundamental: pacea și securitatea internațională, pe de altă statele câștigătoare, asemenea tradiției istorice, își consolidau amprenta lăsată asupra ordinii internaționale. Cu alte cuvinte, Consiliul de Securitate – instituția fundamentală a ONU reflectă un alt principiu al securității internaționale, și anume cel al concertului de putere, în care cei cinci membri permanenți (China, Franța, Marea Britanie, Rusia și SUA) au statut aproape infailibil.

ONU este, fără doar și poate, un exemplu ilustru al cooperării între state, însă, totodată, rămâne o organizație ce nu și-a atins pe deplin potențialul. Viziunea ”Națiunilor Unite”, pe care inițiatorul său, președintele american Franklin Delano Roosevelt, nu a mai prins-o în viață a intrat îmediat în logica postbelică a confruntării bipolare. Excedența utilizării dreptului de veto de cei cinci membri permanenți a diluat puternic și sistematic forța rezoluțiilor ONU și contribuția sa la menținerea și construirea păcii, însă a consolidat impenetrabilitatea intereselor marilor actori internaționali.

În multe cazuri, care țin de respectarea Cartei (precum neplata contribuțiilor anuale de către Franța și Uniunea Sovietică în anii ’60), cele cinci state permanente ale Consiliului de Securitate au fost privilegiate. Exemplele pot continua. De pildă, extinderea organizației a fost supusă unui blocaj datorat de contextul Războiului Rece, în care SUA și URSS își exercitau reciproc dreptul de veto împotriva aderării unor națiuni prietene ale uneia dintre cele două superputeri.

Căderea Cortinei de Fier nu a modificat cu mult logica de funcționare a Organizației. Procesul de reformă este, mai degrabă, o intenție revoluționară fără coerență și consistență structurate pe virtutea bunei-credințe în salvgardarea scopului și a obiectivelor Națiunilor Unite. Financiar, ONU este dependentă de SUA, iar „campioana veto-urilor” (Rusia) nu s-a aflat mult timp în Top 10 contribuitori la bugetul Organizației. Situația din Ucraina constituie un caz aplicabil intervenției ONU. La fel și subjugarea populației și violarea inimaginabilă a drepturilor omului din Coreea de Nord. Cu toate acestea, printr-o opozabilitate manifestată prin apăsarea unui buton de la pupitrul sălii în care se discută problemele acerbe de securitate internațională, avem o Organizație ce nu își poate instrumenta activitatea în lumina securității colective.

Suntem azi, la 70 de ani de la semnarea Cartei Națiunilor Unite, în fața unor metamorfoze ale sferei internaționale: emergența și multiplicarea centrelor de putere și contestarea continuă a supremației americane, o globalizare galopantă în raport cu reaccentuarea unor tendințe naționaliste, mai ales în Europa, conflicte înghețate eurasiatice, state eșuate și amplificarea terorismului, prin care haosul înlocuiește anarhia atât în Orientul Mijlociu, cât și în Africa. Suntem agasați cu o semantică idealistă privind coordonarea statelor lumii în virtutea valorilor comune și împotriva amenințărilor comune, dar de fapt nu am părăsit niciodată logica interesului de mare putere și paradigma realistă.

”70 years – Strong UN.Better World” pare o formă fără fond și nu nuanțează premisele unei validări a acestui dicton contemporan, atractiv, dar mai puțin vizionar.

Să marcăm această zi aniversară și să evidențiem principalul merit al Cartei:  formularea și aplicabilitatea sa în acești 70 de ani coincide cu aceeași perioadă în care Marile Puteri nu au purtat confruntări directe. Succint: prevalența concertului de putere în detrimentul securității colective.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

A început procesul pentru destituirea președintelui american. Senatorii care îl vo judeca pe Donald Trump au depus jurământul

Published

on

© Chuck Schumer/ Twitter

Senatul american a deschis joi procesul de punere sub acuzare și destituire împotriva președintelui Donald Trump, cu citirea în plen a celor două articole din actul de acuzare împotriva liderului de la Casa Albă, anunță agențiile AFP și DPA, citate de Agerpres.

Sesiunea a fost prezidată de Chuck Grassley, senatorul cu rangul cel mai înalt în camera inferioară a Congresului, care i-a invitat pe cei șapte procurori desemnați de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților conduși de congresmanul Adam Schiff.

Acesta din urmă a citit pe un ton grav cele două capete de acuzare în procesul politic împotriva preşedintelui american, respectiv abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului. Donald Trump ”a acţionat într-o manieră contrară încrederii conferite unui preşedinte şi subversivă pentru conduita guvernului”, a indicat în discursul său Adam Schiff, fost procuror federal în California şi şef al anchetei parlamentare din Camera Reprezentanţilor în urma căreia au fost reţinute cele două capete de acuzare.

Judecătorul John Roberts, de la Curtea Supremă, a sosit la circa două ore de la începutul ședinței, în fața căruia senatorii americani au depus jurământul, în primul act al procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, conform AFP, citat de Agerpres.

Aleşii camerei superioare a Congresului american au jurat împreună să facă ”justiţie într-o manieră imparţială, în acord cu Constituţia şi legile” SUA, în acest proces politic ce va fi prezidat de John Roberts, al treilea proces de acest fel din istoria SUA, după cele împotriva preşedinţilor Richard Nixon şi Bill Clinton.

Un singur senator din cei 100 a fost absent, republicanul Jim Inhofe, rămas în Oklahoma pentru a ajuta un prieten ce are o problemă de sănătate, el urmând să depună jurământul marţi, ziua începerii dezbaterilor pe fond în procesul de impeachment (punere sub acuzare şi destituire).

Procedura de destituire a fost inițiată de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis joi că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”, relatează AFP, potrivit Agerpres

“Ar trebui să meargă foarte repede”, a declarat el din Biroul oval.

Senatul, unde republicanii se bucură de o majoritate de 53 la 47, este for decizional.

Continue Reading

RUSIA

Charles Michel, prima conversație telefonică cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European

Published

on

© kremlin.ru

Charles Michel, președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au avut o discuție telefonică joi, 16 ianuarie, înainte cu trei zile de conferința internațională privind situația din Libia, potrivit unui comunicat.

Apelul telefonic este primul contact de acest tip între președintele Consiliului European și Vladimiri Putin, de la preluarea mandatului de către Charles Michel.

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Conferinţa are loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

În acest context, Charles Michel a abordat criza din Libia și din Orientul Mijlociu pe larg, subliniind faptul că situația din Libia prezintă riscuri regionale semnificative, iar cei doi președinți au discutat despre importanța încetării ostilităților.

În ceea ce privește asigurarea stabilității Libiei, președintele Consiliului European a reiterat faptul că Uniunea Europeană sprijină pe deplin inițiativele ONU și procesul de la Berlin.

Procesul de la Berlin își propune să sprijine eforturile secretarului general al ONU António Guterres și ale reprezentantului său special, Ghassan Salamé, de a pune capăt conflictului.

Atât Charles Michel, cât și Vladimir Putin speră ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și pentru a relansa procesul politic.

De asemenea, Michel a punctat faptul că pentru el este esențial să se adreseze tuturor partenerilor internaționali pentru a discuta opțiunile de dezescaladare în Iran și Irak. Totodată, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin acordul nuclear cu Iranul ca o contribuție importantă la securitatea regională și un pilon cheie al arhitecturii globale de non-proliferare.

Nu în ultimul rând, președintele Michel a reamintit poziția UE cu privire la punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk în contextul progreselor de la Summit-ul de la Paris, organizat în decembrie 2019 în format Normandia, și a salutat acordul de tranzit pe gaz încheiat între Ucraina și Rusia. Astfel, Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin că UE susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending