Connect with us

EDITORIALE

Reunificarea Germaniei şi calea europeană

Published

on

de Dan LUCA

dan-lucaActul reunificării Germaniei, în 1990, nu a pus doar capăt diviziunii Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, ci a reprezentat declanșarea Uniunii Monetare Europene şi consolidarea integrării în Europa. Fără aceasta nu am fi existat nici moneda euro.

Germania de Est şi Vest a fost reunificată la 3 octombrie 1990, la mai puțin de un an de la căderea Zidului Berlinului. Evenimentul istoric a fost descris ca o “extindere fără aderare” de diplomații UE. Carlo Trojan, negociatorul-șef al Comisiei Europene privind reunificarea Germaniei, descria evenimentele şi atmosfera din timpul negocierilor. Carlo Trojan, un cetățean olandez, a reprezentat Comunitatea Economică Europeană la masa de negocieri cu privire la reunificarea Germaniei. Principala lui sarcină a fost de a integra legislația din fosta Republică Democrată Germană (RDG) în dreptul comunitar derivat.

Tratatul de Unificare a fost sfârșitul procesului, care a început încă din ianuarie 1990, când Jacques Delors a ținut discursul în care a indicat articolul 23 a Legii fundamentale a Germaniei Federale, calea pentru unificarea Germaniei. S-au purtat o mulțime de discuții cu autoritățile germane pentru a pregăti Uniunea monetară, economică și socială. Comisia a fost foarte implicată în pregătirea a ceea ce a devenit Tratatul de stat, în luna iulie a acelui an. Aceasta a fost etapa intermediară de unificare. Prin acesta, deja 80% din legislația comunitară a fost introdusă pe teritoriul RDG. S-a stabilit de către Comisie, iar Consiliul European de la Dublin a acceptat, ca fiind o extindere fără aderare și care nu impun modificări ale tratatelor.

Mai complicat a fost, după cum povestea Trojan, dimensiunea externă. În politica comercială externă toate angajamentele din RDG deveneau în mod automat angajamente ale Comunității Europene. Au existat angajamente care în mod automat au trecut de partea comunitară, care – din motive de conținut – trebuiau adaptate, în special în cazul importirilor extracomunitare. Norocul a făcut ca multe dintre angajamentele RDG să fie stabilite pentru o perioadă de 5 ani, şi expirau în 1990. Parlamentul European a dat dovadă de o extraordinară colaborare sprijinind procesul de unificare, finalizat mult mai devreme decât se preconiza iniţial.

Germania a trebuit să înceapă de la zero în noile landuri, care nu dădeau dovada unei economii cu adevărat competitive, ceea ce în cele din urmă a reprezentat un avantaj pentru noile landuri. Totul, destul de costisitor pentru Germania.

Jacques Delors, preşedintele Comisiei Europene, a fost printre primii europeni care au susţinut reunificarea, considerând că singurul răspuns al problemelor europene ar fi revenirea la germanii democraţi de după al doilea război mondial. Acesta a susţinut în octombrie 1989 un discurs, înainte de deschiderea Zidului Berlinului, anticipând cazul special al RDG și faptul că unificarea ar trebui să se întâmple în formă de consolidare a federalismului european. El a fost unul dintre puţinii politicieni care au fost atunci cu adevărat susținătorii reunificării Germaniei.

Recent, Delors povestea: “aveam un drept de inițiativă și eram gardian al tratatelor. M-am străduit, încă din 1988, să atrag atenția asupra problemelor, iar imediat după căderea Zidului Berlinului, să explic faptul că germanii din Est își aveau propriul loc în Europa. Am fost criticat de anumite persoane, dar ceea ce am făcut eu a contribuit la o mișcare istorică”.

În 9 noiembrie 1989, Günter Schabowski, membru al Biroului Politic al Partidului Socialist Unit (SED) a menţionat „în treacăt“, la o conferinţă de presă, că RDG tocmai şi-a deschis graniţele. Nu trecea mult şi mii de cetăţeni ai RDG asaltau punctele de trecere a frontierei, pentru ca Zidul Berlinului să cadă, după 28 de ani.

Reunificarea Germaniei a fost gândită de cancelarul de atunci, Helmut Kohl ca fiind un fenomen de absorbţie, acordând asistenţa financiară necesară. Republica Democrată Germană fusese deja reorganizată în cinci landuri, fiind imediat supusă aceleiaşi legislaţii federale. Astfel, cele 14 regiuni ale RDG au devenit landurile Mecklenburg-Vorpommern, Brandenburg, Sachsen, Sachsen-Anhalt şi Thüringen (Turingia). Se adăuga al şaselea land format prin reunificarea celor două părţi ale Berlinului.

Franţa şi Marea Britanie nu au dorit reunificarea Germaniei, considerând că o Germanie reintregită ar putea “dobândi mai mult teren decât Hitler”, arăta “Financial Times”. Helmut Kohl s-a grăbit să adopte un plan de acţiune în vederea reunificării Germaniei. Pe de o parte cancelarul s-a străduit să năruie temerile comunităţii internaţionale faţă de o Germanie puternică, reunificată. Pe de alta, le-a promis est-germanilor o viaţă mai bună şi “ţinuturi înfloritoare”, expresie intrată în istorie.

La 18 martie 1990, au fost organizate primele alegeri libere din RDG care, împreună cu RFG, SUA, Marea Britanie, Franţa şi URSS, a semnat “Tratatul doi plus patru”. Documentul acorda suveranitate totala staului german reunificat, care a rămas în Comunitatea Europeană (viitoarea Uniune Europeană).

După căderea zidului Berlinului, situaţia politică în Europa s-a schimbat radical, reunificarea Germaniei conducând la instalarea regimurilor democratice în ţările din centrul şi Estul Europei. În acelaşi timp, la nivelul Comunităţilor Europene au avut loc schimbări, astfel încât a fost necesară adoptarea unui nou document, Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Denumirea de “Uniunea Europeană” a devenit oficială şi au fost stabilite noi obiective pentru statele membre. Printre acestea crearea Uniunii Economice şi Monetare – UEM, între 1 ianuarie 1997 şi 1 ianuarie 1999, cetăţenia europeană si stabilirea de noi politici comune, cum ar fi Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC). La 1 ianuarie 2002 bancnotele şi monedele euro au intrat în circulaţie în 12 state membre, acestea formând aşa numită Zonă Euro: Germania, Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia, Italia, Grecia, Spania, Portugalia, Finlanda şi Austria.

Ii multumesc prietenului meu Ewald Kőnig pentru aceastã povestire. Ewald a fost un martor la conferinţa de presã din 1989 în calitate de jurnalist acreditat.

 

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.

 

 

**Răspunderea pentru informațiile conținute în articol aparține exclusiv autorului articolului respectiv.

EDITORIALE

Starea Uniunii Europene: Cinci lucruri de reținut în România după discursul Ursulei von der Leyen

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii Europene, susținut anual în Parlamentul European, are toate șansele să treacă neobservat la București. Acest lucru este probabil nu pentru că spre deosebire de anii anteriori cel sau cea care ocupă fotoliul de lider al executivului european nu a menționat România, ci pentru că agenda națională este puternic cuplată la tranșarea disputelor politice care afectează bunul mers al agorei.

În fapt, am fost martorii unui discurs pregătit și livrat într-un mod remarcabil din punct de vedere politic, pe alocuri strategic, cu doze ideologice și cu mult fond emoțional.

Toate aceste aspecte nu trebuie trecute cu vederea în România, căci ele fac parte din marea dezbatere europeană și din schema procesului decizional la care și Bucureștiul este parte prin reprezentarea ministerială în Consiliu și prezidențială în Consiliul European, iar cetățenii prin intermediul europarlamentarilor români.

Parcurgând etapizat un discurs dens și cu un puternic sens metaforic, câteva idei-fulger se desprind și au sens politic și strategic pentru România:

Uniunea Europeană, lider mondial al procesului de vaccinare – este un fapt concret alimentat de cifre și aspecte factuale. În același timp, reprezintă o dovadă că modelul european și occidental de dezvoltare încă deține ingredientele pentru a depăși cu succes suita de crize cu care ne confruntăm, cel mai adesea în parteneriat cu aliații strategici cu care împărțim cele două maluri ale Atlanticului de Nord. Însă, acest statut al Europei face notă discordantă cu situația României, statul membru cu al doilea cel mai scăzut număr al persoanelor imunizate anti-COVID-19. O frază cheie rostită de Ursula von der Leyen – “Am ținut seama de știință” – nu se aplică României. O altă frază însă – “O pandemie este un maraton, nu un sprint” – ar mai putea să ne acorde o a doua șansă în a revitaliza campania de vaccinare.

Redresarea prin PNRR înseamnă reforme, nu bani – Aprobarea planului de redresare trimis de România la Bruxelles urmează să aibă loc curând. Timpul pierdut până la închiderea acestui circuit de avizare este inutil a mai fi calculat, însă ce urmează este crucial: obținerea pre-finanțării și implementarea proiectelor. Ursula von der Leyen a rostit clar, în discursul său, că reformele trebuie bazate pe recomandările din Semestru European și că adițional va fi relansată o dezbatere privind revizuirea guvernanței europene.  În egală măsură, dimensiunea luptei împotriva schimbărilor climatice a depășit stadiul conceptual, mai ales că aceasta prevede dezvoltarea surselor alternative și nepoluante de energie în contextul pachetului “Pregătiți pentru 55%”. Este un semnal că tema trebuie să devină dominantă și în România, fie că vorbim de energii de tranziție sau reconversie industrială.

Un summit european privind apărarea – Ursula von der Leyen a anunțat în discursul său platforma cu care președinția lui Emmanuel Macron peste Europa, prin prisma deținerii președinției Consiliului UE, va străluci în prima jumătate a anului viitor. Va fi, probabil, un cadru politic de aprobare a Busolei Strategice a Uniunii Europene care va rivaliza cu summitul NATO de la Madrid din vara lui 2022 privind adoptarea următorului Concept Strategic. Faptul că acest summit va fi precedat de adoptarea unei noi Declarații Comune UE-NATO este de bun augur pentru interesele strategice și de securitate ale României. Crearea unei Uniuni Europene a Apărării oferă deopotrivă oportunități și provocări, iar miza principală a României este să nu fie intensificat ecartul politic dintre promotorii-lideri ai apărării europene și partenerul strategic american.

Politica europeană de securitate cibernetică – o șansă pentru România – Dimensiunea apărării a depășit de ceva timp spațiul clasic și convențional, iar tendințele continuă a fi dominate în lumea transatlantică de modul în care NATO se raportează la noile amenințări precum cyber sau spațiu. Legătura operată de Ursula von der Leyen în discursul său între apărare și securitate cibernetică a oferit prilejul anunțării intențiilor de a edifica o politică europeană de apărare cibernetică, inclusiv de o legislație privind standardele comune, în cadrul unui nou Act european privind reziliența cibernetică. În acest sens, demersurile României – care a înființat un Centru euro-atlantic pentru reziliență și care va găzdui Centrul UE de securitate cibernetică – au un culoar potrivit de a se materializa mai departe.

Valori, stat de drept și disputa ideologică care împarte Europa – Nu mai este un secret pentru nimeni că antiteza dintre progresismul liberalilor occidentali și naționalismul tradiționalist al conservatorilor răsăriteni a devenit teatrul ciocnirilor ideologice în UE. În România, această dispută ideologică nu este la fel de bine conturată la nivel politic. În schimb, o rezoluție precum cea adoptată de Parlamentul European în ajunul discursului SOTEU privind comunitatea LGBTIQ și caracterul obligatoriu al hotărârilor CJUE merită măcar un spațiu articulat de dezbatere în România. Memoria recentă a asaltului asupra justiției și riscul activării articolului 7 din Tratatul UE, menținerea MCV și apariția unui instrument anual privind monitorizarea statului de drept și condiționarea fondurilor de eventuale derapaje sunt elemente suficiente care denotă că subiectul nu poate și nu trebuie să fie ocolit în România.

Un element aparte ține de fondul emoțional.

Cred că este pentru prima dată când, după modelul discursului SOTU susținut de președintele SUA, un președinte al Comisiei Europene are un oaspete de onoare la discursul său anual din plenul Parlamentului European. Această practică este utilizată în SUA pentru a arăta atenția pe care un lider de la Casa Albă o acordă diferitelor probleme de natură internă sau internațională.

În cazul UE, Ursula von der Leyen a invitat-o pe Beatrice Vio, o sportivă din Italia care a câștigat medalia de aur la Jocurile Paralimpice de la Tokyo la numai 119 zile după ce a trecut printr-o invervenție chirurgicală, pentru a oferi un chip “unei Uniuni Europene care are suflet și viitor”.

Un gest remarcabil pentru un discurs politic concentrat pe realizări, dar și pe ocolirea unor carențe precum apărarea valorilor comune.

Însă, același fond emoțional l-am întâlnit și în România în timpul protestelor din 2017 pentru apărarea valorilor europene sau la baia de mulțime a liderilor europeni de la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.

Este, deci, vital ca România să nu își altereze acest suflet european. Dincolo de metafore, acest lucru înseamnă implementarea reformelor asumate, investiții strategice prin PNRR și celelalte programe prin fonduri europene și atingerea bornelor precum aderarea la Schengen, ridicarea MCV și pregătirea terenului pentru aderarea la zona euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

#SOTEU2021 Ursula von der Leyen: Uniunea Europeană a Sănătății, o promisiune îndeplinită

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut cel de-al doilea discurs anual în fața plenului Parlamentului European cu privire la starea Uniunii, moment în care a subliniat primele trei priorități ale Comisiei Europene în următoarea perioadă, iar Uniunea Europeană a Sănătății, care a căpătat deja contur în ultimul an de pandemie, rămâne o prioritate cheie pentru Executivul European.

În urmă cu un an, când cetățenii europeni nu aveau încă un vaccin cu care se puteau imunizau împotriva COVID-19 și când Uniunea Europeană era anesteziată în răspunsurile sale împotriva crizei fără precedent provocată de noul coronavirus, Uniunea Europeană a Sănătății era doar un plan pe hârtie. În schimb, astăzi, Uniunea Europeană a ieșit de sub anestezie. Executivul European a reușit să ajute statele membre să învingă, împreună, pandemia. Cetățenii europeni s-au putut imuniza împreună, în același timp. Nimeni nu a fost lăsat în urmă. De asemenea, certificatul digital UE COVID-19 a devenit o realitate în doar trei luni de zile.

„Pentru mine, este foarte clar – trebuie să construim o Uniune Europeană a Sănătății mai puternică. Iar pentru a începe să transformăm acest lucru în realitate, trebuie să tragem acum primele învățăminte din criza din domeniul sănătății”, spunea Ursula von der Leyen în primul său discurs anual, susținut în anul 2020.

Discursul din acest an a început mult mai hotorât. Ursula von der Leyen a recunoscut faptul că Uniunea Europeană a fost prea divergentă și prea înceată în primele luni ale pandemiei. În discursul de astăzi, acțiuniile Comisiei Europene au fost exprimate la timpul prezent: „Anul trecut, am spus că este timpul să construim o Uniune Europeană a Sănătății. Astăzi ne îndeplinim promisiunea. Punem în funcțiune HERA – autoritatea noastră de pregătire și răspuns în caz de urgență în domeniul sănătății. Aceasta va fi un atu imens pentru a face față mai devreme și mai bine amenințărilor viitoare la adresa sănătății.”

„Avem capacitatea de inovare și capacitatea științifică, cunoștințele din sectorul privat, avem autorități naționale competente. Și acum trebuie să reunim toate acestea, inclusiv o finanțare masivă. Prin urmare, propun o nouă misiune de pregătire și reziliență în domeniul sănătății pentru întreaga UE. Iar aceasta ar trebui să fie susținută de o investiție Team Europe de 50 de miliarde de euro până în 2027. Pentru a ne asigura că niciun virus nu va transforma vreodată o epidemie locală într-o pandemie globală. Nu există un randament mai bun al investiției decât acesta”, a mai subliniat astăzi președinta Comisiei Europene în discursul său. 

Citiți și: Uniunea Europeană a Sănătății, posibilă prin modificarea Tratatului UE. Care este părerea Comisiei Europene și ce răspuns așteaptă de la cetățeni

Incubatorul HERA va servi drept model pentru pregătirea pe termen lung a UE pentru situații de urgență în domeniul sănătății. 

Prin noul Plan european de pregătire în domeniul bioapărării împotriva variantelor virusului care cauzează COVID-19, denumit ”Incubatorul HERA”, UE își propune să aducă împreună cercetători, companii din domeniul biotehnologiei, producători și autorități publice din Uniunea Europeană și de la nivel global pentru a depista noi variante, pentru a oferi stimulente vizând crearea de vaccinuri noi și adaptate, pentru a accelera procesul de aprobare a acestor vaccinuri și pentru a asigura sporirea capacităților de producție.

HERA se va baza pe acțiunile lansate astăzi și va oferi o structură permanentă pentru modelarea riscurilor, supravegherea globală, transferurile de tehnologie, capacitatea de producție, cartografierea riscurilor în cadrul lanțului de aprovizionare, capacitatea de producție flexibilă și cercetarea și dezvoltarea în domeniul vaccinurilor și al medicamentelor.

Acțiunile vor fi însoțite de cooperare la nivel mondial prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății și al inițiativelor globale vizând vaccinurile. Ele vor pregăti terenul pentru Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în situații de urgență sanitară (HERA).

Continue Reading

EDITORIALE

Moștenirea lui “11 septembrie 2001”: Momentul când România a început să se comporte de facto ca un aliat NATO

Published

on

Image Source: Wikipedia

11 septembrie 2001. O zi cumplită pentru cea mai puternică națiune a lumii, aflată până la acel moment într-o poziție mult râvnită de adversarii sistemici și unică în istoria lumii. SUA erau în dimineața fatidicei zi de 9/11 singura superputere a lumii, capabilă să combine toate elementele de putere politică, militară și economică.

Începând cu acea zi, arena internațională a intrat în proces de schimbare început prin prăbușirea ordinii bipolare sovieto-americane cu un deceniu în urmă. Decada de unipolaritate și excepționalism ale Americii au facilitat o resetare a relațiilor cu noua Rusie, au favorizat culoarul reunificării germane și integrării europene. Insulele de instabilitate din teatrul balcanic al Europei sau conflictul israelo-palestinian au arătat, deși prin experiențe sângeroase, cât de importantă e prezența și ponderea Statelor Unite în marile decizii globale. Diplomația acordurilor de la Oslo sau Dayton era o dovadă că SUA sunt tutorele ordinii internaționale.

Diplomația a părăsit însă geometria Biroului Oval și a Situation Room după prăbușirea World Trade Center, simbol al modelului economic propulsat de SUA. Factorul militar a intrat în scenă și a dominat și influențat imaginea Americii în lume vreme de două decenii.

Sângele nevinovat vărsat de aproape 3.000 de cetățeni americani a fost răzbunat cu sudoarea și sângele soldaților americani și aliați, inclusiv români. 32.000 de militari români, dintre care 27 ne-au părăsit, au contribuit fără rezerve, tăgadă sau ezitare din partea României la efortul de solidaritate cu Statele Unite, clipă în care junele parteneriat strategic dintre Washington și București avea doar patru ani de existență. Peste două zile, la 13 septembrie, acest parteneriat strategic va fi, din nou, la ceas aniversar.

20 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 coincid cu 20 de ani de la activarea, în premieră, a articolului V din Tratatul NATO privind apărarea colectivă. Deloc întâmplător, sediul NATO inaugurat în 2017 găzduiește și un monument dedicat articolului V invocat la 11 septembrie.

Deceniul de unipolaritate americană și sprijinul acordat în ultima jumătate de veac pentru reconstrucția Europei avea să fie răsplătit de acest gest fără precedent de solidaritate. Mai mult cu sens politic, decât militar, dar cu reverberații pentru prezentul în care ne aflăm. Este același tip de solidaritate și unitate transatlantice pentru care americanii pledează în prezent pentru ca reduta Occidentului în competiția strategică globală cu autocrațiile să fie impenetrabilă.

Mai cu seamă, în spațiul nostru național abundat de atitudini politice iresponsabile, marcăm două decenii de când România s-a comportat ca membru de facto al NATO.

Statutul României din prezent, de aliat statornic al NATO și de partener de neclintit al SUA, a fost dobândit prin deciziile asumate la acel moment de răscruce, când Armata României a intrat alături de forțele americane și euro-atlantice în Afganistan. La un an distanță, în noiembrie 2002, la Praga, România era invitată să adere la NATO.

La două decenii de la șocul acestor atacuri, alianța transatlantică este într-un alt punct de inflexiune, iar retragerea americană și occidentală din Afganistan vine să ateste că provocările sunt altele, și mai asimetrice, dar și mai capabile să altereze ordinea liberală occidentală.

România este parte a acestui moment de inflexiune, aliat și occidental, cu procese de reflecții și decizii strategice care bat la orizont. În același timp, România a reușit să se ridice, în diferiți timpi, la înălțimea datoriei și a prezenței sale de durată în Afganistan, încheindu-și procesul de retragere din această țară înainte ca talibanii să preia controlul și reușind, într-un final, să evacueze cetățenii români și colaboratorii afganii care au sprijinit forțele armate române.

Plecarea din Afganistan și marcarea a 20 de ani de la odioasele atacuri de la 9/11 nu sunt startul unei retrenchment policy din partea SUA, ci o reprioritizare strategică necesară.

Este, deci, important să nu uităm ca 11 septembrie reprezintă o reamintire constantă a faptului că parteneriatul euro-atlantic este, poate, cea mai de succes formă de cooperare internațională.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu11 mins ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda44 mins ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA3 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European dorește înființarea unui organism european de etică independent menit să consolideze transparența și integritatea în instituțiile UE

ROMÂNIA3 hours ago

Peste 20 de cicliste au plecat de la Ambasada României în Franța într-o cursă de 4000 km pentru promovarea luptei împotriva cancerului de sân în Europa

Marian-Jean Marinescu11 mins ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending