Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

EDITORIAL. De ce ar trebui să ne intereseze reuniunea Consiliului European de vară?

Published

on

iohannis consiliul european

de Robert LUPIȚU

Poate titlul nu reprezintă cea mai fericită formulare a subsemnatului, întrucât toate reuniunile Consiliului European, precum și celelalte formate europene și internaționale în care suntem reprezentanți ar trebui să ne trezească un minim de interes. Și nu unul simulat!

Subiectele de interes european (care apropo nu mai sunt tematici atribuite exclusiv politicii externe) necesită suscitate în spațiul public românesc. Avem interese și obiective, și încă unele de o importanță majoră, care sunt concertate în direcția afilierii noastre europene și euro-atlantice. Cu toate acestea, nu tratăm cu atenția cuvenită și conturul critic necesar aceste aspecte, ci le plasăm ca o notă de subsol pentru subiecte cu mult mai palpitante sau ”solicitate” de publicul autohton.

Revenind la problematica importanței Consiliului European de vară, iată câteva elemente: migrație, securitate și chestiuni economice. Cam neconvingătoare prin enumerare și cam clișeice pentru fiecare reuniune a șefilor de stat și de guvern, nu-i așa? Memoria colectivă pe care tindem să o pierdem sau să o diluăm în dueluri mioritice incandescente nu mai rezonează cu teama de război sau cu amenințări sistematice la identitate, valori și interese naționale. Poate, de aici, și lipsa impactului față de problemele aflate pe agenda Consiliului European.

Să le descriem, pe scurt. Problematica migrației a devenit o temă și mai spinoasă o dată cu complementaritatea dintre situația din Mediterană și cotele pentru refugiați propuse de Comisia Europeană pentru fiecare stat membru. Ne privește această situație? Categoric! Ne interesează că România ar urma să primească 657 de refugiați? Categoric! Ne-am raliat la un club al solidarității și al valorilor comune, ale cărui beneficii și obligații trebuie să le tratăm în mod egal. Plus că nu strică un simț nuanțat al moralității. Din contră, ajută la purificarea spirituală a unei națiuni.

Chestiunile economice, mai exact Semestrul European 2015, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), Fondul European pentru Investiții Strategice, Agenda Digitală și Uniunea Economică și Monetară, se vor afla pe masa discuțiilor dintre liderii europeni.

”Potrivit celui mai recent raport de țară publicat de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European 2015, România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, ce necesită monitorizare și o serie de măsuri de politică în domeniu”, extras din materialul publicat de CaleaEuropeana.ro în martie 2015, vorbește de la sine. Fondul European de Investiții Strategice, pentru care România a transmis inițial numai puțin de 374 de proiecte, va fi și el dezbătut. Votul noilor amendamente ale Parlamentului European cu privire la Parteneriatul Transatlantic au fost amânate, așteptându-se, probabil, niște considerații naționale pe acest subiect important.

Și, în fine, chestiunile de securitate. Aceasta este principala cheie sub care reuniunea liderilor europeni capătă dimensiuni istorice. Desigur, poate fi doar exuberanța autorului, însă, iată câteva detalii de nuanță în acest sens.

Războiul mediatic cu Federația Rusă este la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Declarația fostului președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, de la Sankt Petersburg (2013), în care insera referința ”Rusia – partener strategic” este profund perimată. Moscova a devenit o problemă strategică, iar Consiliul European va dezbate și vota prelungirea sancțiunilor față de Rusia cu încă șase luni (în pofida faptului că, la momentul redactării acestor rânduri, premierul grec se află la Kremlin pentru a se întâlni cu Vladimir Putin).  

Mai mult decât atât, Strategia Europeană de Securitate este într-un amplu proces de revizuire și consultare europeană (unde și Ministerul român de Externe își marchează cu conștinciozitate contribuția prin dialoguri intennsificate și propuneri precum ”Security Trusts” în aria Politicii de Vecinătate). Cu câteva zile înainte de acest summit președintele României va prezenta în fața Parlamentului noua Strategie Națională de Apărare, în care Rusia este percepută ca principală amenințare la adresa securității naționale din prisma climatului tensionat din regiune. Un element în plus îl reprezintă și rezoluția PE privind Rusia, la care eurodeputatul român Ioan Mircea Pașcu a contribuit și care conchide sec: „Federația Rusă nu mai este un partener strategic al UE”.

Acestea nu sunt coincidențe, ci reprezintă acțiuni concertate care să evidențieze faptul că Europa se pregătește temeinic de momente și mai dificile în actualul context regional și internațional.

Consiliul European din 25-26 iunie 2015 nu este doar o nouă reuniune în care liderii UE vor face o poză de familie și vor purcede liniștiți spre casă. Nu e nici întâlnirea în care Jean-Claude Juncker va fi personajul spontan de la Riga, ci summit-ul în care deciziile europenilor vor avea un larg ecou în anii ce urmează.

Pentru noi, Consiliul European este momentul în care România resetează, concomitent cu Europa, relațiile cu Rusia.

Ce spuneți, merită mai multă atenție?

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel: Poziția de lider a UE în privința tranziției ecologice și digitale, expresia suveranității europene

Published

on

© European Union, 2021

Președintele Consiliului European, prezent la conferința economică anuală a Băncii Europene de Investiții (BEI), a reiterat importanța poziției de lider a UE în abordarea tranziției ecologice și digitale. 

„Redresarea noastră în urma COVID oferă o oportunitate unică pentru transformare și pentru inovare. O oportunitate pentru retehnologizarea inovatoare necesară pentru a prospera în lumea digitală, post-pandemică, și, de asemenea, pentru a face pace cu planeta noastră prin atingerea neutralității climatice. Aceasta este o alegere politică clară, foarte puternică și lucidă, pe care am făcut-o împreună. Aceasta va plasa Europa pe calea fermă către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Și ne va consolida poziția de lider mondial în domeniul tehnologiilor inteligente și ecologice. Poziția de lider a UE în abordarea tranziției ecologice și digitale este expresia suveranității noastre europene”, a subliniat acesta în discursul său. 

Potrivit președintelui Consiliului European, Uniunea Europeană își sporește capacitatea de a acționa în mod autonom: „Pentru a ne proteja interesele, pentru a ne susține valorile și pentru a contura un viitor global mai bun. Și acesta este motivul pentru care suveranitatea, sau autonomia strategică, ocupă un loc foarte important pe agenda Consiliului European. Suveranitatea noastră este susținută de două domenii critice: securitatea și apărarea, precum și economia noastră, iar acestea merg mână în mână.”

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron l-a primit la Paris pe Charles Michel pentru a discuta despre securitatea europeană și redresarea economică: Vom fi foarte activi pe scena internațională

Published

on

© European Union 2021

Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a primit marți, la Palatul Elysee, pe președintele Consiliului European, Charles Michel pentru a discuta despre prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, despre securitate și apărare, cât și despre chestiuni economice, cum ar fi investițiile și creșterea economică, care se vor afla în centrul reuniunii informale a Consiliului European din martie 2022. 

Franța a preluat, 1 ianuarie 2022, de la Slovenia, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un trio din care mai fac parte Cehia (iulie-decembrie 2022) și Suedia (ianuarie – iunie 2023).

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre viitorul summit UE-Africa din februarie 2022 și au adus un omagiu președintelui Parlamentului European, David Sassoli.

„Sunt convins că, în următoarele săptămâni, vom avea ocazia de a trece treptat de la gestionarea crizei COVID-19, la consolidarea unui proiect de redresare economică, o consolidare bazată pe inovare, investiții și inteligență colectivă europeană. Vreau să mulțumesc președinției franceze, și în special președintelui Macron, pentru că a purtat această dezbatere de mult timp pe această idee de suveranitate europeană. În acest sens, propunerea franceză de a organiza un summit în luna martie în Franța, bazat pe investiții și creștere economică, va fi un moment important pentru proiectul european, deoarece va fi o oportunitate pentru ca toți actorii europeni să elaboreze împreună strategii comune în materie de inovare și investiții. Sunt convins că va fi un moment important pe care vom continua să îl pregătim meticulos”, a transmis Charles Michel, potrivit comunicatului oficial.

„Vă puteți baza pe sprijinul deplin al Consiliului European pentru o președinție franceză puternică, care să promoveze proiectul nostru comun. Doresc să felicit conducerea președinției pentru că a dus la bun sfârșit dezbaterea privind suveranitatea UE”, a scris acesta, pe Twitter.

 

De asemenea, președintele Consiliului European a subliniat că problema digitală va rămâne un subiect important pe agenda europeană. „Trebuie să fim capabili să inovăm, să elaborăm standarde europene care combină capacitățile de dezvoltare economică cu respectarea valorilor noastre fundamentale: viața personală, de exemplu, și problema datelor”, a detaliat el.

Făcând trimitere la Summitul UE-Africa din februarie, Charles Michel a precizat că cele două regiuni trebuie să își conecteze în continuare modelele de prosperitate și ambițiile de stabilitate și securitate. „Sperăm că acest moment, această reuniune din februarie, va fi o oportunitate de a trasa această nouă paradigmă a acestei alianțe Europa-Africa, pentru care avem o mare ambiție, fie că este vorba de investiții, de schimbări climatice, de revoluția digitală, de infrastructură, de conectivitate, de securitate sau de guvernanță”, a spus Michel.

De asemenea, oficialul european a amintit că agenda climatică rămâne o prioritate, subliniind necesitatea de a pune în aplicare măsurile care vor permite Uniunii Europene să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

„Vom fi foarte activi pe scena internațională. Este momentul ca Uniunea Europeană să își afirme ambiția de a coordona stabilitatea și arhitectura de securitate. Busola strategică este o dezbatere  în curs de desfășurare de ceva timp și vom avea cu siguranță ocazia, în special în luna martie, de a face progrese pe acest subiect”, a adăugat Charles Michel.

La rândul său, președintele Emmanuel Macron a salutat angajamentul SUA, în contextul discuțiilor cu Rusia. „Discuțiile actuale dintre SUA și Rusia sunt legate de problema ucraineană, dar nu numai. Acestea se referă la chestiuni de securitate colectivă între aceste două puteri și este un lucru foarte bun”, a spus Macron, potrivit Euronews.

Citiți și: Emmanuel Macron, la preluarea de către Franța a președinției Consiliului UE: 2022 trebuie să fie un an de cotitură pentru Europa

În context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aratat încrezătoare cu privire la soluționarea problemelor de securitate din Vecinătatea Estică odată cu începerea președenției franceze a Consiuliului UE, Franța având o „voce tare și clară.”

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, după decesul președintelui Parlamentului European: Un european sincer și pasionat, ne lipsește deja căldura sa umană și generozitatea sa

Published

on

© European Union 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat marți întristat de aflarea veștii decesului Parlamentului European David Sassoli care a survenit în noaptea de luni spre marți după o serie de complicații și disfuncții ale sistemului imunitar.

“Mă simt trist și emoționat după anunțul decesului președintelui PE, David Sassoli. Un european sincer și pasionat, ne lipsește deja căldura sa umană, generozitatea, prietenia și zâmbetul său. Sincere condoleanțe familiei și prietenilor săi”, a scris Michel, pe Twitter.

Mesaje de omagiere au fost transmise de mai mulți lideri și oficiali europeni, între care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Klaus Iohannis, dar și importanți membri ai Comisiei Europene, precum vicepreședintele Frans Timmermans și comisarul Paolo Gentiloni, fost premier italian și coleg de partid cu David Sassoli.

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo.

După ce s-a vindecat de leucemie, sănătatea i-a devenit călcâiul lui Ahile. Fumător pasionat şi ”bon vivant”, el a fost spitalizat în septembrie anul trecut în stare gravă din cauza unei pneumonii, ceea ce l-a făcut să lipsească din Parlament timp de câteva săptămâni, aminteşte EFE, potrivit Agerpres. Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli, care  a fost internat pe 26 decembrie “din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”. Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și al punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE2 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.14 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL17 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending