Connect with us

EDITORIALE

In Ucraina, Rusia joaca sah, iar Uniunea Europeana joaca table

Published

on

de Razvan Buzatu, sef Departament Afaceri Europene si Globale, caleaeuropeana.ro

Situatia din Ucraina imi arata inca o data cat de violenta poate fi coliziunea din est si vest, in momentul in care fiecare dintre cele doua parti incearca sa faca prima mutarea strategica pe tabla de sah, pentru a mai castiga teren in fata celeilate parti si, implicit, pentru a intari controlul asupra unuia dintre varfurile de lance ale Rusiei in coasta Uniunii Europene.

razvan buzatuAmericanii vorbesc despre o revolutie in care vocatia pro-europeana a Ucrainei a invins. Rusii vorbesc despre o lovitura de stat in care Ucraina a pierdut controlul securitatii interne, dand astfel frau liber miscarilor de strada extremiste de dreapta. In ambele cazuri, rezultatul este unul singur: au murit peste 80 de oameni, protestatati si politisti. Evident ca toata lumea blameaza si respinge ceea ce s-a intamplat

In plus, Rusia nu mai are incredere in capacitatea de guvernare a Ucrainei si face mutarea pe care o pandeste si incearca inca din 1994 si 2003, respectiv protectia cetatenilor ucraineeni de origine rusa din Crimeea, care ar trebui ulterior sa se lase cu independenta unilaterala a Crimeei si, eventual, anexarea acesteia Federatiei Ruse. Numai ca rusii nu doresc anexarea Crimeei, ci mai degraba un alt avanpost strategic cu care sa isi poata duce la indeplinire interesele federale care se intind pe termen lung.

In ultimii 14 ani, pe teritoriul Ucrainei, Statele Unite ale Americii si Federatia Rusa joaca sah. Spun acest lucru deoarece in anul 2004, cand Victor Iushcenko a castigat alegerile prezidentiale, se spera ca Ucraina va intra, in final, pe calea europeana dorita de vest, incercand astfel sa isi asigure un anumit control asupra partenerului ucrainean prin care trece cel mai complex sistem de conducte de gaze din lume, care asigura gazul venit prin Rusia si de care Europa este in acest moment dependenta ireversibil (Finlanda 100%, Estonia 100%, Letonia 100%, Lituania 100%, Slovacia 98%, Bulgaria 92%, Cehia 77.6%, Grecia 76%, Ungaria 60%, Slovenia 52%, Austria 49%, Polonia 48.15%, Germania 36%, Italia 27%, Romania 27%, Franta 14%, Belgia 5%). Veti gasi raspusul la evenimentele din Ucraina din februarie 2014 in aceasta dependent a noastra de Rusia.

Dupa alegerea Presedintelui Iushcenko, in urma Revolutiei Portocalii, a urmat mutarea Rusiei. Incepand cu iarna anului 2005 si pana in iarna anului 2010, disputele comerciale dintre compania ucraineana de gaze si petrol Naftogaz Ucraini si compania Gazprom asupra datoriilor, preturilor si furnizarilor de gaze au demonstrat Uniunii Europene, precum si statelor din afara acesteia, ca raman neputincioase si dezarmate la o astfel de criza. Si, pentru a arata si mai mult aceasta putere, in august 2007, a fost escaladata, in paralel, o disputa comerciala inceputa in anul 2004 intre Gazprom si compania nationala de gaze din Bielorusia. Are rost sa va spun ca prin aceste conducte, care se numesc „Prietenia” sau „Fratia” se furnizeaza 20% din necesarul anual de gaze al Germaniei, care este si motorul de dezvoltare al Uniunii Europene? Deci, Europa era si ramane in sah.

In anul 2008, la Summitul NATO de la Bucuresti, Ucraina nu primea acordul aliatilor de a trece la etapa planului de actiune pentru aderare, in schimb promiteau cetatenilor ucrainieni ca vor initia programe nationale de sustinere a reformelor pe calea aderarii. Zis si facut. Numai ca, doar dupa doi ani de la inceperea implementarii acestor programe, in februarie 2010, un alt Victor venea ca Presedinte al Ucrainei. Ianukovici vroia ca Ucraina sa devina stat neutru si, ca atare, nu numai ca a stopat cursa Ucrainei catre aderarea la NATO, dar a convins si Parlamentul ucrainean sa voteze impotriva integrarii euroatlantice, deci impotriva vocatiei euroatlantice a tarii. Ucraina venea astfel, din nou, aproape de Rusia.

Din februarie 2010 pana in ianuarie 2014, au fost doua evenimente importante si vizibile de remarcat.

Primul a fost condamnarea Iuliei Timoshenko, in octombrie 2011, la 7 ani de inchisoare pentru abuz de putere, coruptie si deturnare de fonduri. Iulia Timoshenko sustinea integrarea Ucrainei in Uniunea Europeana si aderarea la NATO.

Al doilea a fost protestul si miscarile de strada ale ucrainienilor, din 21 noiembrie 2013, in sprijinul aderarii si integrarii in Uniunea Europeana. Problema a aparut in momentul in care Uniunea Europeana a declarat ca va semna Acordul de Asociere numai daca Iulia Timoshenko va primi tratamentul medical de care avea nevoie in strainatate. Parlamentul Ucrainean a votat impotriva.  Odata cu respingerea celor 6 amendamente din legea prin care trebuia sa fie semnat Acrodul de Asociere dintre Uniunea Europeana si Ucraina, lucrurile s-au inflamat iremediabil in randurile protestatarilor. De aici, evenimentele au escaladat in asa fel incat s-a ajuns din nou in postura in care vizibil, Rusia joaca sah pe continentul european.

Si datorita sugestiilor celui de-al doilea Presedintel al Ucrainei, Leonid Kuchma, de a declansa starea de necesitate in Ucraina pentru a evita un razboi civil, precum si a scrisorii trimisa de Victor Ianukovici lui Vladimir Putin, au fost posibile urmatoarele miscari ale Rusiei. Pentru ca toate aceste miscari si mutari sunt in litera sau la limita dreptului international. Reamintesc doar ca Ucraina nu face parte din NATO si din Uniunea Europeana, astfel nu poate fi aparata asa cum teoretic o putem face pentru fiecare membru al NATO sau UE care este atacat. In schimb, Ucraina este fondator, si in prezent a ramas observator, cu participare de facto, in cadrul Comunitatii Statelor Independente. Datorita statutului delicat al Ucrainei in ultima organizatie internationala mentionata, Rusia nu putea actiona in baza statutului acesteia, asa cum a facut in cazul Georgiei in anul 2008. Georgia era atunci membru al Comunitatii Statelor Independente si membru al Organizatiei Tratatului pentru Securitate Colectiva, care avea si contingente de mentinere a pacii in Abkazia si Osetia de Sud, parte a teritoriului suveran al Georgiei. Atunci, s-a invocat de catre Rusia un alt principiu si alte clauze ale dreptului international.

In cazul Ucrainei, in baza celor doua documente ale lui Kuchima si Ianukovici si in baza unui concept de drept international care poate fi in parte demontat, care spune ca, daca pe teritoriul unui stat, in cazul nostru Ucraina, exista o comunitate de cetateni ai acelui stat care au origine minoritara (ruseasca, maghiara sau romana) si care se gasesc sub o amenintare iminenta (razboi civil, tratament discriminatoriu fata de majoritate sau altele), un alt stat decat Ucraine, in cazul nostru Rusia, poata sa intervina pentru a-si proteja minoritatea de pe teritoriul statului care a avut un tratament discriminatoriu fata de acea minoritate. Interventia nu trebuie sa fie armata si aceasta nu trebuie sa pericliteze integritatea teritoriala a Ucrainei.

De aceea, primul pas fiind facut, nu trebuia decat al doilea pas, adica vointa politica a autoritatilor din Crimeea pentru a stabili nevoia organizarii unui referendum legat de independenta. In baza Memorandumului de Intelegere semnat la Budapesta in anul 1994 de catre de catre SUA, Rusia si Marea Britanie, Ucraina nu putea fi atacata de nimeni si trebuia protejata. Oricum, nimeni nu a atacat armat Ucraina. Deci, nu poate fi invocata incalcarea Cartei Organizatiei Natiunilor Unite, care, oricum trebuie actualizata la realitatile schimbarilor globale. Cu toate acestea, Memorandumul este o intelegere politica, nicidecum un tratat interntional. Cand a fost semnat s-au avut in vedere toate aspectele ca statele semnatare sa nu fie fortate sa intervina in Ucraina daca contextul geopolitic regional si international le-ar cere. Totusi, nimic nu le-ar putea impiedica sa o faca in baza aceluiasi document si in a altor instrumente de drept international. Doar ca trebuie sa se informeze reciproc si sa incerce inainte sa ajunga la o intelegere diplomatica pentru a evita orice forma de interventie. La discutiile displomatice incepute au fost prezenti ministrii de extern ai celor mai puternice state membre ale UE, Ministrul de Externe al Federatiei Ruse si Ministrul de Externe al SUA. Si, dupa cum a declarat John Kerry, Ministrul de Externe al SUA dupa intalnire, a fost prezent si reprezentantul UE, fara sa precizeze care dintre ei si pe ce domeniu, lasandu-ne astfel sa ghicim ca poate ar fi fost Catherine Ashton. Uniunea Europeana are optiunea acum sa faca ceea ce ii trebuie intern, fie sa se uneasca, fie sa ceara o integrare mai profunda a politicii externe si de securitate comuna si sa preia fraiele de la Statele Unite ale Americii in jocul de sah cu Rusia de pe continentul european. SUA si Uniunea Europeana s-au gandit rapid ca solutia ar putea fi impunerea de sanctiuni internationale Federatiei Ruse. Numai ca, la randul lor, rusii pot face acelasi lucru cu noi. Daca SUA nu sunt dependente de Rusia, noi suntem si trebuie sa intram in joc ca un tot unitar, o singura forta.

 

 

 

 

.

EDITORIALE

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

Published

on

Editorial semnat de Dan Cărbunaru 

Rămași la coada Europei, încă de când au intrat în Uniune, românii au ieșit la vot sperand să iasă din ultimul vagon al garniturii. Înapoi nu e loc, așa că singura șansă pentru a avansa a devenit schimbarea liderilor care blochează culoarul. Cei rămași acasă, singurii care pot vota la alegerile locale, au transmis răspicat acest mesaj, în multe județe, mai ales în orașele mari. Cei care nu doar că au blocat culoarul, dar au și grăbit avansul, cum e cazul primarului Emil Boc, și-au primit relaxat dar responsabil revalidarea.

Noul mod de a face politică cere, în zonele care nu au beneficiat încă de această viziune, oameni noi. Prin mandat democratic încredințat de un electorat care și-a pierdut răbdarea cu politicienii vechi dar nu și speranța în politicieni.

Noua politică, noua administrație, are nevoie de Omul Nou. Care este ales fără discriminare de gen, etnie sau partid. Care se bazează pe dorința schimbării, dar și pe propriile resurse intelectuale și politice pentru a furniza soluțiile pe care comunitatea le așteaptă. A treia cale în România politică de mâine se simte deja de azi. USR-PLUS își fixează rădăcini locale, după ce le-a prins deja în Parlamentul național și cel european.

În timp ce unele țări occidentale cochetează cu populismele și extremismele ca alternativă la politicienii mainstream, în România se consolidează un nou mod responsabil de a face politică locală, națională și europeană. Împărțirea puterii, până de curând o mai mult sau mai puțin tensionată afacere electorală între dreapta și stânga, între PSD și PNL, devine mai complexă și mai dinamică.

Politicienii care vor crede și vor acționa în consecință vor fi cei care vor duce România în secolul XXI cu adevărat, într-o Uniune dominată, în oglindă, de cele trei mari familii politice – PPE, S&D și Renew Europe.

Continue Reading

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

EDITORIALE

Oportunitatea revigorării unui Parteneriat Strategic: România și Marea Britanie în faza reașezării relației lor post-Brexit

Published

on

© Administrația Prezidențială

Marea Britanie a devenit la 1 februarie 2020 primul stat membru din istorie care a părăsit construcția europeană. După aproape patru ani de la referendumul care a accentuat paradigma de transformare a relațiilor internaționale și în urma unei perioade de negocieri lungi și complicate britanicii și europenii și-au atins țelurile: Regatul Unit a ajuns de principiu un stat terț, până când finalul perioadei de tranziție va statua viitoarea relație UK – UE, iar țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE au trecut proba unității și a principiului “o singură voce” în negocieri.

Simultan cu ultimele zilei ale apartenenței britanice la UE, președintele Klaus Iohannis a adus un element de noutate în discursul său anual susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Șeful statului a anunțat atunci că România și Marea Britanie lucrează la modernizarea parteneriatului strategic bilateral.

Parteneriatul Strategic dintre Londra și București a fost lansat în anul 2003, înaintea aderării României la NATO și la Uniunea Europeană, și a fost reînnoit în 2011. Însă, în ultimii ani, majoritatea parteneriatelor strategice cruciale ale României au primit noi impulsuri. În noiembrie 2018, înainte de Centenarul Marii Uniri, președinții Iohannis și Macron au semnat la Paris o foaie actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În august 2019, președinții Iohannis și Trump au adoptat la Casa Albă o declarație comună care se adaugă suitei de documente strategice care dau un nou contur dinamicii relației strategice dintre România și SUA.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost reafirmat recent și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care șeful diplomației române a precizat că Bucureștiul și Londra sunt în faza de negociere a unui document al Parteneriatului Strategic bilateral care să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

România a jucat în toată această perioadă a negocierilor privind Brexit ca un aliat și un partener fidel valorilor pe care și le-a asumat prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. La nivel european, Bucureștiul a urmărit să se asigure că drepturile cetățenilor europeni, implicit români, din Marea Britanie vor fi respectate după Brexit, inclusiv în cursul președinției române la Consiliul UE, termenul inițial când ieșirea Marii Britanii din UE ar fi trebuit să se producă. La nivelul emancipării strategice europene, îndeosebi în planul apărării, România a articulat o poziție echilibrată care să nu determină o dublare a eforturilor NATO și o concurență pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care, după Brexit, 80% din cheltuielile militare din cadrul Alianței sunt realizate de aliați non-UE. Pe plan aliat, România a beneficiat de relația sa strategică cu Marea Britanie, forțele aeriene britanice fiind printre primele ramuri militare aliate care au trimis avioane de luptă la Marea Neagră în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO realizate în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă. Pe același plan, România s-a raliat gesturilor de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, și a declarat la rândul său “persona non grata” un membru al corpului diplomatic al Rusiei acreditat la București. De asemenea, România și Marea Britanie fac parte, împreună, din grupul de aliați NATO care respectă principiul alocării a minim 2% din PIB pentru apărare.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Oportunitatea revigorării parteneriatului dintre București și Londra își are importanța, în mod special, în planul cooperării militare și în domeniul apărării. Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din cadrul NATO. România își continuă procesul de consolidare a poziției de pol de stabilitate regional, așa cum reiese și din Strategia Națională de Apărare a Țării.

Planurile de modernizare a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră și viitorul Corp multinațional de Sud-est pe care România îl va găzdui la Sibiu sunt câteva dintre elementele concrete ale obiectivelor de securitate ale României care vor avea nevoie de susținere și de prezență militară aliată.

Într-o pondere la fel de ridicată în ecuația parteneriatului bilateral este plasată și cooperarea judiciară și în materie penală sau valoarea adăugată pe care schimbul de informații o aduce securității comune.

Nu va trebui lăsată deoparte nici componenta economică. Riscul încheierii unei perioade de tranziție post-Brexit fără un acord de liber schimb între UE și Regatul Unit este ridicat, caz în care raporturile comerciale dintre cele două blocuri vor fi reglementate de prevederile Organizației Mondiale a Comerțului.  În prezent, Marea Britanie este al 6-lea partener comercial al României din Europa, iar țara noastră înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit, care este a 5-a piață de destinație a exporturilor românești.

Pandemia cu noul coronavirus a modificat substanțial ordinea priorităților imediate, însă a acutizat și tensiunile transatlantice. De aceea, vorbim și de o necesitate politică a revigorării Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, mai ales că atât București, cât și Londra sunt actori pledanți ai unei relații transatlantice solide între Europa și America de Nord.

Relațiile dintre România și Marea Britanie au și o puternică istorie recentă. Londra s-a numărat printre primele voci politice occidentale care și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO. În pofida Brexit-ului, Marea Britanie nu părăsește Europa, iar Londra nu își poate permite o izolare, care în actualul climat global ar acutiza ideea de faliment geopolitic al Occidentului. Or, o ranforsare a Parteneriatului Strategic Londra-București ar fi o veste bună pentru întreaga arhitectură de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending