Connect with us

BUSINESS

O voce politica pentru businessul romanesc

Published

on

radu magdinAcest articol este dedicat unei voci politice pentru businessul romanesc, ca demers necesar si oportun in perioada urmatoare; nu in sensul de business participant ca actor politic, ci in directia unei mai mari implicari a capitalului romanesc in dialogul politic, pentru influentarea politicilor guvernamentale. Scopul ar fi: crearea unui mediu economic care sa permita dezvoltarea businessului romanesc, si, implicit, profitabilitate reflectata si in pastrarea si/sau crearea de locuri de munca (business fericit si societate multumita). Dincolo de scopul principal, s-ar indeplini si unul secundar: depasirea frustrarilor acumulate in ultimii ani de comunicare sector privat – sector public. In acest sens, pare a se organiza Forumul Investitorilor Autohtoni; ramane insa de vazut, in ce directie strategica – si cu ce succes – va avansa FIA.

Situatia pe care v-o propun ca premisa reiese din ce in ce mai clar nu numai din discutii cu sectorul privat, in plan central si local, ci si din editorialele din ce in ce mai dese din presa economica. Degeaba avem crestere economica de circumstanta (traiasca agricultura!) daca sentimentul pietei e ca viata e din ce in ce mai dura pentru sectorul privat. Dincolo de incertitudinea fiscal-legislativa, apar “bucurii” de facto: intarzieri la plata facturilor, lipsa de contracte in perioada verii, si repornirea dificila in mod traditional, in septembrie, a motorului economiei.

Practic, rar mai intalnesti pe cineva cat de cat linistit in sectorul privat: domina un sentiment de anxietate dus pana la sictir, ingrijorare fata de viitor, coroborat cu intuitia ca aceasta criza e de durata si ca “asa nu se mai poate”. Dupa cum remarca ZF, o parte din antreprenorii romani, precum Viorel Catarama, sunt nevoiti sa concedieze angajati “din cauza scăderii vânzărilor în magazinele proprii, pe fondul prelungirii şi accentuării crizei economice, reducerea comenzilor pentru export, dar şi al creşterii preţurilor la materii prime, materiale, energie şi combustibil” (detalii aici). Cazul mentionat nu este si nu va ramane, din pacate, singular: somajul e in crestere, ca si insolventele.

In acest context, pentru a incerca imbunatatirea situatiei, e necesara promovarea unui plan economic real, in urma unui dialogul structurat cu businessul romanesc (si nu doar cu capitalul strain, cum s-a intamplat in cazul flexibilizarii pietii muncii, aceasta fiind una din frustrarile operatorilor economici romani). Toamna aceasta este un moment oportun pentru un restart al dialogului din mai multe motive: criza se va resimti mai mult ca de obicei (ca si anumite scumpiri operate in perioada verii) deci va exista presiunea pentru dialog; in plus, vine un argument aditional – anul electoral 2014, europarlamentar si prezidential.

Exista oportunitate in criza: se remodeleaza economia – si relatiile intre actori economici si institutionali – pentru urmatorul deceniu cel putin. Daca businessul romanesc vrea sa fie respectat si ascultat, trebuie sa ridice vocea, argumentat dar in forta, cu tenacitate – in mod repetat, pentru a-si pleda cauza, care coincide cu cea a “cetatenilor”, miza fiind supravietuirea afacerilor (profitul ca profitul, dar multi nu vor decat sa supravietuiasca) si implicit a slujbelor. Daca oamenii de afaceri romani raman “tacuti si puternici”, sa nu se astepte sa fie invitati la discutii: noi nu avem din pacate in sange cultura consultarii intre sectorul public si sectorul privat, inaintea luarii de masuri cu impact asupra economiei. S-a incercat si varianta consiliilor consultative ale primului ministru, dar daca nu comunica ce fac, avand o “activitate inchisa”, de unde putem sti ca isi realizeaza misiunea?!

In orice caz, cum inveti oamenii, asa ii duci, iar pozitia de negociere e data de cine are nevoie de cine, cine curteaza pe cine. Daca Guvernul nu ajuta business-ul (chiar ii trage uneori suturi neintentionate), se pune problema supravietuirii businessului in contextul crizei prelungite, dar si a caderii guvernului pe fond de nemultumiri sociale mari (sa ne fie coalitia “usoara”).  Presiunea preelectorala face ca urechile administratiei sa fie mai ciulite ca de obicei la sugestii constructive. E o oportunitate rar intalnita, dar ea mai trebuie si fructificata. Cum se poate face asta? In primul rand, prin sugestii constructive, nu doar critici; in al doilea rand, prin persistenta si mesageri credibili, intr-un cadru unitar; in al treilea rand, imprumutand ce e mai bun din modelele cele mai eficiente de actiune patronala in UE: cazul britanic, cel german si cel francez. Sa analizam optiunile, pe scurt.

In primul rand, sugestiile constructive, bazate pe solutii si care nu tin de doctrina. Simpla critica “guvernul nu face bine” face stire pe moment dar a doua zi nu se schimba nimic. Cultura argumentului si a pachetului de “lege ferenda” ar apropia patronatele romane de strategia de lobby a Consiliului Investitorilor Straini (CIS) si a AMCHAM. In acest sens CIS a lansat in mai Cartea Albă pe anul 2013, prevazand ca recomandari reducerea TVA la 19%, scaderea CAS-ul, si caracterul optional al platii TVA la încasare (detalii aici)

In ceea ce priveste doctrina, incet-incet ideea ca sindicatele tin cu stanga si patronatele cu dreapta se estompeaza. Regulile se schimba: sindicatele nu mai sustin neconditionat stanga si nici stanga nu mai tine la legatura ombilicala cu sindicatele (a se vedea de exemplu pozitia laburistilor britanici). Patronatele nu mai sustin neconditionat dreapta si pot face surprize electorale, bazate pe pragmatism: cine imi preia pachetul legislativ, pe mana lui / ei merg. Un alt mit este ca sindicatele si patronatele nu pot face echipa; ei bine, sindicatele si patronatele pot face echipa bine mersi: in 2012 au cerut guvernului sa nu cedeze “presiunilor” FMI privind legislaţia muncii (detalii aici).

In al doilea rand, persistenta si mesagerii credibili, intr-un cadru unitar. In Romania exista mai multe asociatii de business si patronate (o lista cat mai cuprinzatoare e disponibila aici), dar nu o voce unitara a business-ului romanesc. In Franta de exemplu, patronatul are o voce unitara, exprimandu-se prin MEDEF, o federatie reunind diverse organizatii patronale din domenii cat mai diverse de activitate. MEDEF este foarte activ nu numai in dialogul cu guvernul ci si in cadrul Consiliului Economic, Social si de Mediu (pe de alta parte, la francezi CESM conteaza mult mai mult ca CES-ul roman).

In Marea Britanie, avangarda patronala este data, pe o de parte de Institutul Directorilor (detalii aici ), pe de alta parte de Confederatia Industriei Britanice/ CBI (detalii aici). In Germania, actorul patronal e BDI (detalii aici), cu misiunea simpla si clara de a “comunica interesele industriei germane celor in pozitie de responsabilitate politica”; BDI tinteste reglementari la nivelul Germaniei si al UE dar se ocupa si de deschiderea pietelor internationale; un model impecabil, demn de urmat caci are in vedere atat dimensiunea nationala, cat si cea europeana si cea globala.

In al treilea rand, lectiile externe, ce putem invata din cazul britanice, cel francez si cel german. Ce invatam de la omologii straini, ca retete de succes, in context pre-electoral:

A. Prezenta liderilor politici la evenimentele patronale

Premierul Cameron vine sa isi prezinte propunerile la conferinta CBI si sa isi testeze marile propuneri legislative, solicitand totodata sprijinul oamenilor de afaceri (detalii aici si aici). Angela Merkel si principalul sau contracandidat, social democratul Peer Steinbrück (detalii aici si aici) au mers in fata BDI ca sa obtina sprijin politic pentru masurile lor in context electoral.

B. Lansarea de documente / platforme in context electoral

In timpul campaniei franceze din 2012, MEDEF a prezentat “Nevoia de aer” o carte care prezinta propunerile antreprenorilor pentru o competitivitate durabila, o foaie de parcurs pentru viitorul guvern (detalii aici). MEDEF a oferit un program ambitios, cu implicatii nationale dar si europene (“dorind emergenta Statelor Unite ale Europei” – detalii aici)

C. Critica actiuni guvernamentale cand e cazul

Potrivit Le Monde (detalii aici) Medef a spus in august ca nu vede “freamatul la nivel de activitate” economica in Franta in ciuda revenirii cresterii economice in al doilea trimestru. Practic, un ciocan peste palma administratiei socialiste de la Paris, care se mandrea cu revenirea cu pricina. In mai 2013, Institutul Directorilor de la Londra, (detalii aici) a criticat discursul reginei (care de fapt anunta planurile guvernului conservator) pentru “saracia in materie de ambitie” cu privire la reducerea reglementarilor vizand afacerile, in ciuda promisiunilor prim-ministeriale anterioare in sensul taierii birocratiei.

D. Lansarea de sondaje in momente cheie, ca presiune publica

Saptamana trecuta am aflat ca sefii marilor companii cu afaceri internaţionale speră că Angela Merkel îşi va păstra postul de cancelar după alegerile parlamentare din Germania, programate în septembrie, întrucât ar consolida perspectivele economice ale zonei euro (detalii aici). Un ajutor binevenit pentru un candidat care a incurajat relatia cu businessul german si global.

Revenind insa la situatia interna, si la surpriza acestui an, crearea FIA, sa ne uitam cu atentie spre prioritatile acesteia.  Pe site-ul FIA se anunta, in partea fara “lorem ipsum” (in constructie inca), scopul asociaţiei si anume  “reprezentarea, identificarea, promovarea şi susţinerea unitară a intereselor capitalului românesc (autohton) în relaţiile cu principalele instituţii ale statului şi Uniunii Europene, precum şi cu alte persoane fizice sau juridice, în plan naţional şi internaţional”. Interesanta e si deschiderea: “organizarea pentru o mai largă reprezentare a intereselor capitalului autohton şi ţinând cont de diversitatea afacerilor dezvoltate de către membrii asociaţi, a unui for, denumit Consiliul Investitorilor Români”. Un fel de omolog, in oglinda, pentru Consiliul Investitorilor Straini.

Demersurilor presedintelui FIA, Ioan Niculae, i s-au alaturat si alti importanti oameni de afaceri, asociatia reunind la debut peste 400 de oameni de afaceri din Romania (detalii aici). Totodata s-a facut urmatorul anunt: ,,Asociația FIA 2013 a demarat realizarea unei radiografii complete a economiei româneşti, axată pe problemele din principalele sectoare de activitate şi soluţiile care se impun în vederea rezolvării acestora. Documentul va fi finalizat şi prezentat opiniei publice şi autorităţilor competente în luna septembrie”.

Daca acest document va fi comunicat strategic, inteligent, in cateva saptamani, si va reuni mult din feedbackul “pietii”, FIA deja va marca o victorie de etapa, si va avea cheia spre doua elemente: influenta (care nu se da, se ia, iar o reprezentativitate sanatoasa ajuta) respectiv elementul unitar (caci, in ciuda individualismului in businessul romanesc, oamenii s-ar putea regrupa in jurul nevoilor comune, constate inteligent intr-un document, pe modelul “nevoii de aer” din Franta). E nevoie de vointa, dar si de valori si viziune – iar aici cifrele ajuta, daca sunt prezentate corespunzator. De asemenea, dincolo de un document bine redactat, e importanta urmarea, in Romania noi pacatuind de multe ori prin lipsa unui “follow-up”.

Ajungerea la o voce politica pentru capitalul romanesc nu e un demers usor, dar e unul meritoriu, atat pentru cei implicati cat si pentru societate in general: dialogul structurat da nastere la legi mai bune – si mai predictibile. Pana in prezent, in 23 de ani de tranzitie, am vazut mai multe asociatii si patronate, macinate de conflicte interne, animozitate intre concurenti (exemplu aici), urmariri sau condamnari penale, vulnerabilitati date de averi facute din contracte cu statul s.a.m.d. O parte din aceste riscuri se regasesc in orice noua constructie patronala (“nu intreba pe nimeni cum si-a facut primul milion de euro”) dar dincolo de demonizari individuale (din care se poate “scapa” prin multiplicarea comunicatorilor unei organizatii – un “one (wo)man show” e mai usor de atacat) e nevoie de un proiect comun.

Acest proiect comun ar contribui cu presiune – constructiva si periodic disuasiva – in momente economice cheie, de care vom avea parte, pe saturate, pana la alegerile prezidentiale din 2014. Sa nu uitam ca nici macar o coalitie cu majoritate constitutionala nu poate crea slujbe de la sine (mai ales cand are un acord cu FMI care impune limitari la angajari). Guvernul are nevoie de dvs, domnilor si doamnelor patroni, si conteaza ce ii veti cere (si daca stiti sa va aparati drepturile ca actori economici) si ce veti oferi la masa. Negocierea presupune un risc, ca si ridicarea capului de sub radar, unde se afla, pe moment, majoritatea businessului romanesc. Insa  cine nu risca, nu castiga… si, daca nimeni nu misca nimic, avem cu totii de pierdut. Mai “merge si asa”? Cred ca intuim cu totii ca nu mai merge si asa, din criza nu iesim prea curand. Vom iesi nu doar pe scut sau sub scut, ci posibil chiar fara scut… Daca businessul romanesc decide “sa se organizeze” ca la carte, cu cap (“ca prea…”, vorba bancului din popor), demersul ar trebui binevenit si sprijinit: FIA este o oportunitate care nu trebuie ratata.

 Radu Magdin

CEO Smartlink Communications 

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale lui 2021 de la 690 de milioane de euro la 578 de milioane de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale acestui an, la 578 milioane de euro, comparativ cu 690 milioane de euro în perioada similară din 2020, conform datelor Băncii Naţionale a României.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 578 milioane euro (comparativ cu 690 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 823 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 245 milioane euro”, se menţionează într-un comunicat al BNR, informează Agerpres.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut, în primele două luni din 2021, cu 10%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 803 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 803 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 10,94 milioane de dolari, de 6,5 ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-februarie 2020, de 1,68 milioane dolari.

În funcţie de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în februarie 2021 au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (31,6% din total), în activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (19,54%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (18,3%).

La finele lunii februarie 2021, în România existau 231.779 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,941 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.749 (capital subscris de 3,86 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,153 miliarde de dolari, în 5.543 de firme.

Citiți și Raport privind investițiile străine directe: Este nevoie de o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Un “raport privind Investițiile Străine Directe în România“, întocmit în septembrie 2020 de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), indică faptul că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.

Raportul relevă, în egală măsură, că România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de investiții străine directe (ISD) la nivel global, adică 81,12 miliarde de euro în anul 2018.

Din volumul total de investiții străine directe aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, România a atras doar 5%.

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR: Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia

Published

on

© ccir.ro

Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia, a afirmat joi președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Șeful CCIR a avut joi o întrevedere cu Keisuke Mizuno, prilejuită de încheierea mandatului oficialului nipon ca director general al Japan External Trade Organization (JETRO) România, iar în cadrul aceleiași întâlniri, a fost prezentat noul director general al JETRO România, Shigeyo Nishizawa, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR și JETRO România au dezvoltat, în ultimii cinci ani, o relație interinstituțională foarte activa, concretizată printr-o serie de evenimente comune, precum: edițiile din 2017 și 2020 a „Parts & Components Procurement Exhibition”, misiunile economice japoneze în România din 2018 și misiunea economică organizată de CCIR la Tokyo și Osaka, în noiembrie 2019.

„Japonia este un partner economic esențial pentru România, fiind una dintre puținele state G20 care nu este membră a Uniunii Europene cu care am reușit să avem o balanță comercială excedentară. Astfel, ca urmare a intrării în vigoare, de la 1 februarie 2019, a Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia (EPA), exporturile României au crescut cu 62% la nivelul lunii noiembrie 2020, raportat la perioada similară din 2019. Un exemplu elocvent, în sensul relațiilor economice foarte bune dintre cele două state, îl reprezintă recenta înființare a unei sucursale japoneze pentru operatiuni de logistică în Portul Constanța, precum și faptul că  terminalul de containere din același port a fost construit pe baza finanțării primite de la Banca Japoniei”, a precizat președintele CCIR, Mihai Daraban.

La finalul mandatului, Keisuke Mizuno a apreciat în mod deosebit parteneriatul cu CCIR, desfășurat timp de peste cinci ani, subliniind profesionalismul, seriozitatea și implicarea instituției în promovarea intereselor mediului de afaceri din România.

Totodată, noul director general JETRO România, Shigeyo Nishizawa a asigurat partea română că va acționa intens pentru o dezvoltare continuă a relațiilor comerciale dintre cele două state, valorificând poziţia CCIR de reprezentant de vârf al comunităţii de business din ţara noastră, conchide sursa citată.

Bucureștiul și Tokyo sunt în negocieri avansate pentru lansarea, anul acesta, a documentului fondator al Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, marcând astfel și centenarul relațiilor diplomatice.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care a împlinit doi ani de la intrarea în vigoare la 1 februarie, este unul dintre cele mai importante acorduri ale Uniunii Europene. Împreună, UE și Japonia reprezintă un sfert din PIB-ul mondial, iar comerțul bilateral atinge aproximativ 170 miliarde de euro pe an. 

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR s-a întâlnit cu ministrul Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii pentru a analiza stadiului cooperării economice dintre România și Regatul Unit

Published

on

© Camera de Comert si Industrie a României

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a primit miercuri, 3 februarie, vizita Ministrului Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii, dl. Greg Hands, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

Întâlnirea, organizată la solicitarea părții britanice și prima pe agenda ministrului Greg Hands, a avut ca scop analiza stadiului cooperării economice dintre cele două state, în perspectiva demersului Marii Britanii de a încheia acorduri comerciale cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, odată cu ieșirea din spațiul comunitar.

„Solicitarea Guvernului Marii Britanii de a avea o întrevedere cu conducerea CCIR, certifică pe de o parte faptul că suntem cea mai reprezentativă organizație în ceea ce privește promovarea intereselor mediului de afaceri din România, iar pe de altă parte este un răspuns direct al eforturilor depuse de CCIR în informarea corectă și rapidă a oamenilor de afaceri cu privire la BREXIT, campanie începută încă din 2016, imediat după aflarea rezultatului referendumului asupra menținerii Regatului Unit în UE. De altfel, CCIR este singura entitate neguvernamentală aleasă să facă parte din comitetul interministerial de coordonare și de pregătire a mediului de afaceri pentru Brexit”, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.

Referindu-se la importanța unui acord comercial bilateral România-Marea Britanie, președintele CCIR a adăugat: „Prioritar pentru România este păstrarea excedentului balanței comerciale înregistrat în relația cu Marea Britanie care, la sfârșitul lui 2019, avea o valoare de 926,4 milioane de euro. La fel de importantă pentru economia românească este și menținerea, măcar la același nivel, a valorii investițiilor directe pe care Regatul Unit le-a făcut în România, și anume de 2,85 miliarde de euro, atât cât se înregistra la sfârșitul aceluiași an. Dincolo de toate schimbările care se vor efectua la nivel instituțional, menținerea pe piața britanică va fi un examen dificil pentru mediul de afaceri românesc. Sunt convins că dacă CCIR ar putea avea propriile reprezentanțe economice în toate statele în care există un interes strategic pentru creșterea volumului comercial bilateral, exportul românesc va putea fi promovat în mod realist și în interesul direct al antreprenorilor români”.      

În continuare, președintele CCIR a făcut referire la oportunitățile de dezvoltare a schimburilor comerciale dintre cele două state: „Un segment cu un mare potențial de dezvoltare este cel al transporturilor maritime, domeniu în care Marea Britanie excelează. Portul Constanța oferă pe de o parte facilități în plus față de alte porturi din Europa, iar pe de altă parte beneficiază de legătura directă cu Fluviul Dunărea, ceea ce înseamnă o dezvoltare a schimburilor comerciale și cu țările riverane”.

„Marea Britanie vede în România un partener comercial strategic, scopul comun este de a duce valoarea schimburilor comerciale bilaterale la un alt nivel. Din punct de vedere al serviciilor, Marea Britanie are o mare experiență în cele juridice, financiare, maritime și de logistică. Ne dorim, totodată, o intensificare a importului direct de produse agricole și alimentare din România, un segment cu un mare potențial de dezvoltare. În momentul de față, valoarea anuală a schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie este undeva la 5 miliarde de lire sterline, o sumă importantă, dar pe care ne propunem s-o depășim în viitor”, a declarat Ministrul Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii, dl. Greg Hands.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO22 mins ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO31 mins ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: Nu credem că e soluția magică. Partenerii noștri trebuie să faciliteze exporturile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.4 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ4 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ5 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.5 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE5 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending