Connect with us

EDITORIALE

Stabilitatea politico-economica. Un deziderat?

Published

on

Bulgaria a fost supusa la inca un test duminica, 05 octombrie. La un test al alegerii unui parcurs spre stabilitate, in detrimentul unei stari de fapt care a dominat tara vecina de prea multa vreme.

Inca nu se poate vedea, la modul concret, cum va reusi Bulgaria si clasa politica sa reseteze politica sud-dunareana.

Partidul de centru-dreapta, GERB, al fostului premier Boiko Borisov a obtinut cel mai bun scor, aproximativ 33,2% din voturi (85 de locuri in Parlament), dar insuficient pentru a asigura o majoritate in legislativ. Urmatorii clasati sunt Partidul Socialist Bulgar cu 16,5% si Miscarea pentru Drepturi si Libertati (formatiune a minoritatii turce) cu aproximativ 14,1%. In total viitorul Parlament bulgar ar putea cuprinde 8 partide politice.

dobre adrian mariusFostul premier Boiko Borisov a fost inlaturat de la guvernare prin manifestatii de strada impotriva saraciei si a coruptiei, in urma cu 18 luni, el conducand tara din 2009 pana in 2013. Premierul care l-a inlocuit, tehnocratul Plamen Oresarski a avut aceeasi soarta. De fapt nici nu a avut sansa de a efectua guvernarea propriu zisa, deoarece preluarea puterii a fost paralizata de noi manifestatii de strada. Deci o lunga perioada de instabilitate politica care pune in pericol economia si intreg statul bulgar.

Boiko Borisov a vorbit inca inainte de alegeri despre o perioada si mai sumbra pentru Bulgaria, cu atat mai mult ca nu a reusit sa adune o majoritate parlamentara, fiind nevoit sa guverneze prin intermediul unei  aliante cu partide mici de dreapta.

Noul guvern va trebui sa gestioneze reforme extrem de nepopulare, ceea ce se traduce prin suferinta populatiei care deja sustine ca situatia este insuportabila. Va infrunta o economie care stagneaza, saracie, coruptie, o iarna pe parcursul careia dependenta de gazele rusesti devine apasatoare.

De asemena, UE a suspendat fonduri europene in valoare de sute de milioane de euro in urma depistarii unor nereguli in procedura de achizitii publice, iar CCB, a patra banca din tara transmite mesaje ca falimentul este iminent. Toate acestea in contextul crizei ucrainene, de unde se emana si mai multa instabilitate politica si in contextul focarului generat in Orientul Mijlociu care a adus si un aflux de refugiati sirieni veniti via Turcia.

Dupa doi ani de instabilitate politica, ziua de duminica nu a adus cel mai bun rezultat. Majoritatea impartasesc ideea ca Bulgaria va traversa o perioada destul de lunga in absenta stabilitatii, astfel ca orice efort guvernamental va cunoaste o presiune extrem de mare, deloc constructiva. Cu atatea probleme, noul guvern nu va putea sa se angajeze pe un traseu constructiv, cu atat mai mult cu cat economia nu va fi un pilon de sustinere, ci zona care merita cea mai mare atentie.

Pentru bulgari, dezideratul stabilitatii politice intarzie sa apara. Urmarind evolutia nefasta a politicii si economiei din Bulgaria, poate intelegem de ce este atat de importanta stabilitatea politica.

La nord de Dunare, Romania se afla intr-o zona de stabilitate, dar nu una atat de bine inradacinata incat sa ne permitem sa stam relaxati. Beneficiile stabilitatii politico-economice sunt insa evidente si de dorit in continuare.

Tot aceasta stabilitate a facut posibila diminuarea riscului de tara, care in acest moment este de 3 ori mai mic decat era in 2011, potrivit unui raport publicat recent de Standard&Poors – ”S&P Capital IQ Sovereign Dept Report Q2 2014”.

Cu 9,3% risc de default, Romania este mai credibila pe pietele internationale decat Grecia (34,2%), Cipru (29,6%), Croatia (16,4%), Portugalia (13,8%), Ungaria (11,2%) si Bulgaria (9,9%).

Nu este prima data cand pledez pentru importanta stabilitatii politice. Acum un an, tot la inceput de toamna scriam ca: ”Stabilitatea politica este, popular vorbind, atat de necesara pentru economie ca refacerea unui organism dupa o interventie chirurgicala grea.

Dinamica exagerata a factorului politic, adica efervescenta, are in evolutia ei o continuare fireasca : instabilitatea.

Iar instabilitatea genereaza dezordine, lipsa unor masuri calculate, prudente si bine fundamentate, masuri arbitrare, emotional si patos, repozitionari adesea neinspirate, declaratii ale factorilor politici care raman si influenteaza mediul economic si societatea.

Toate aceste actiuni sunt nocive pentru viata economica si nu numai. O blocheaza, o paralizeaza, o lipseste de vointa si de dinamica.”

La fel si acum, in cazul Romaniei, sau al Bulgariei, aceleasi principii se pot aplica oricand. Romania a intrat pe un fagas constructiv, anevoios, dar care are nevoie de mentinerea  unui ingredient esential pentru a ajunge la succes, succes determinat de crestere economica: stabilitatea politica.

Bulgaria va infrunta o perioada sumbra, iar redresarea se va realiza mai dureros si mai greu in lipsa stabilitatii politice. Va beneficia de foarte putin sprijin, nu va sti sa il negocieze, vocile vor fi multiple si contradictorii, „prapastiile” inter si intragenerationale se vor multiplica si adanci in egala masura. Orice se va stabili astazi, pana maine se va ruina. Toate alcatuiesc un tablou rece, dar este doar reflectia alegerilor umane, niciodata perfecte.

Ne intereseaza? Sigur ca da, bulgarii sunt vecinii nostri. Asemenea ucrainienilor.

Nu vreau sa induc ideea ca situatia din Bulgaria se va degrada atat de rau precum cea din Ucraina. Dar stabilitatea vecinilor nostri va conta.

Sa nu uitam insa ca in orice criza gasim semintele oportunitatilor. Am traversat o perioada in care ne-am confruntat cu un exod al firmelor romanesti spre conditiile mai relaxate de fiscalitate si costuri din Bulgaria. Si am pierdut mult in acea perioada. Ar putea veni momentul in care sa le aducem inapoi.

Depinde cum vom gestiona aceasta oportunitate!

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

 

 

 

.

EDITORIALE

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

Published

on

© Cătălin Crudu Photography

La 102 ani de la clipa în care a devenit cu adevărat mare și la 31 de ani de la câștigarea libertății, ambele cu jertfe ale înaintașilor noștri, România este deopotrivă în cel mai favorabil și în cel mai greu capitol de istorie națională al ultimului veac. Deloc dilematică, așa cum ar cuteza mulți să ne insufle, România lui 1 decembrie 2020 este ancorată într-o familie occidentală care îi conferă un culoar strategic cu oportunități infinite comparativ cu cele din trecut, dar gripată într-o stare națională, politică, economică ori socială care adeseori este precară și șubredă și căreia i-a fost aplicată de mult prea multe ori metoda resuscitării. 

A venit, fără îndoială, timpul dezvoltării sănătoase, sustenabile, incluzive și, fără tăgadă, occidentale. Iar provocarea majoră, care necesită un efort național, este punerea în practică a acestei viziuni în paralel cu gestionarea efectelor pandemiei, întrucât timpul, chiar dacă poate curge în favoarea ta, nu iartă.

1 decembrie 2020 a fost corect calibrat în spațiul românesc, preponderent virtual astăzi, în context pandemic, dar vibrant din perspectiva îndeletnicirii românilor de a fi omniprezenți în mediul online. Într-un discurs pe care îl calific “unificator”, președintele României a oferit un mesaj busolă pe care ar trebui să-l împrospăteze mai des, cu o pendulare, dar și o linie continuă între trecutul istoric, prezentul dificil și optimismul privirii către viitor.

Într-o ceremonie mică pentru o Românie mare, momentul de astăzi de lângă Arcul de Triumf a fost despre istoria noastră ancorată profund în valorile occidentale (Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, Războiul de Independență, Marea Unire de la 1918, Revoluția Română din Decembrie 1989, integrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană), despre repere și recunoștință (Eroii din prima linie în lupta împotriva COVID-19, urmași demni ai eroilor Marii Uniri) și despre valorile care ne călăuzesc înspre viitor.

Parcurgând totodată și analiza profundă și riguroasă a profesorului Valentin Naumescu, care plasează România contemporană în intervalul celui de-al patrulea val al modernizării, am simțit încă o dată că articularea continuă a unei gândiri prospective privind România deceniului 2021-2030 nu este nicicând mai potrivită.

Fără a pretinde o cuprindere absolută, România deceniului în care vom păși la 1 ianuarie 2021 are de respectat o singură coordonată de navigare pentru a păstra nealterat cursul, cu un ritm mai lent, al dezvoltării: Occidentul (Europa și Atlanticul de Nord). Agilitatea acestui curs și viteza de deplasare sunt însă strict dependente de corpul nostru național – elită politică, academică, societate civilă, mediu economic și de toți cei implicați și care se vor implica în viața cetății. Scopul? O Românie a lui 2030 deopotrivă europeană și transatlantică cu un dividend clar: “România rezilientă”.

România europeană

Exercitarea, în 2019, cu succes din punct de vedere diplomatic și, parțial, politic a președinției Consiliului Uniunii Europene starts to pay off, cum s-ar spune în jargon anglo-saxon. Limbajul politico-diplomatic și ținuta politică din ultimele 12 luni în raport cu Bruxellesul, Berlinul și Parisul au arătat că putem fi un jucător însemnat pe arena decizională europeană. 

Recunoașterea statutului României poate fi măsurată deopotrivă prin distincțiile europene acordate președintelui României, prin faptul că cel mai important plan financiar din istoria Uniunii Europene este negociat în numele Parlamentului European de doi europarlamentari români sau prin faptul că tot mai mulți români dobândesc poziții influente și de conducere în cadrul unor importante organisme europene. Nu în ultimul rând, implicarea în primele luni ale pandemiei, în identificarea unor soluții optime europene la criza COVID-19 (găzduirea rescEU, suspendarea temporară a regulilor bugetare, flexibilitatea transferului între categorii de fonduri) demonstrează capacitatea creativă a României europene în cadrul instituțional al UE. 

Implicarea României, un actor cu dublă vocație asumată europeană și transatlantică, în marile mize strategice europene este cu atât mai importantă acum, când la Casa Albă se pregătește instalarea unei administrații Joe Biden pe care Europa o privește cu optimism după animozitatea UE-SUA girată de Donald Trump. 

Marea miză conceptuală a începutului viitorului deceniu este, fără îndoială, Conferința privind Viitorul Europei. Amânată din cauza pandemiei, în ceea ce ar fi trebuit să fie un debut sub președinție germană a Consiliului UE cu un punct terminus  sub președinția franceză a Consiliului UE, această conferință este vitală pentru credibilitatea Uniunii Europene, ca actor social, ca livrator de bunăstare în interiorul construcției comunitare și ca apărător al valorilor democrației occidentale, dar și pentru ambițiile globale ale Uniunii. 

Pentru primele, deciziile luate anul acesta sau cele care sunt în curs de finalizare vor ține de o urmărire constantă a obiectivelor asumate – Europe verde, digitală și rezilientă -, de o sinergie a planurilor naționale de redresare cu obiectivele europene specifice identificate în Semestrul European. Pentru România, discuția nu se rezumă doar la cifra de 80 miliarde de euro, o oportunitate financiară fără precedent, ci la proiecte strategice concrete. Un exemplu concret este grăitor aici: inaugurarea primei faze a gazoductului BRUA pe teritoriul României, finanțat cu peste 500 de milioane de euro fonduri europene, și care are  Într-o cheie valorică, dezbaterile vor căpăta noi culmi dacă vor fi scoase din sertar discuțiile privind liste transnaționale pentru Parlamentul European, o mai mare democratizare a procesului de alegere a președintelui Comisiei Europene sau o redefinire a procesului de vot în Consiliu pentru a nu amputa sau întârzia decizia europeană de veto-urile naționale. 

Pentru ambițiile globale ale UE, este necesară o clarificare a dezbaterilor privind suveranitatea, respectiv autonomia strategică europeană, iar poziția politică a României, echilibrată și în beneficiul interesului național propriu, al intereselor statelor din Est, precum și al intereselor comunității transatlantice este un atu care merită urmărit constant și fructificat.

România transatlantică

Aidoma deciziilor istorice care au stat sub semnul majorității negocierilor europene din acest an, de la bugetul UE și o mutualizare a datoriilor la condiționarea privind statul de drept și la o eventuală modificare de tratate, și NATO se pregătește să-și ajusteze postura și instrumentele cu care abordează decorul global al provocărilor de securitate. 

În aceeași zi în care România își marchează Ziua Națională, miniștrii de externe din țările NATO au discutat în premieră un raport întocmit de zece reputați experți euro-atlantic și care va servi drept punct de plecare pentru recomandările pe care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le va pune masa deciziilor nord-atlantice la summitul de anul viitor. 

Cu trei piloni – o Alianță mai puternică din punct de vedere politic, din punct de vedere militar și mai implicată global -, viitoarele recomandări au un obiectiv clar: revizuirea Conceptului Strategic al NATO, actualul datând din anul 2010. 

Fiecare pilon este important pentru România. O Alianță mai puternică din punct de vedere politic înseamnă pentru România că NATO trebuie să se consolideze ca principală comunitate politică occidentală în privința securității euro-atlantice. O Alianță mai puternică din punct de vedere militar înseamnă o reconfirmare a articolului V și a principiul de apărare colectivă, dar și o dovadă că procesul de modernizare și înzestrare a Armatei reprezintă deopotrivă o garanție suplimentară de securitate și o oportunitate de dezvoltare economică prin off-set și mentenanță. O Alianță mai implicată din punct de vedere globală presupune ca NATO să includă China în spectrul provocărilor reprezentate deja de Rusia și de fenomenul terorist, context în care vocea României, ca stat frontieră a libertății și comunității euro-atlantice, trebuie articulată cu meticulozitate strategică pentru ca Marea Neagră și flancul estic al Alianței să continue să reprezinte o prioritate majoră.

România transatlantică este, în egală măsură, și România care își consolidează Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, accelerându-i dezvoltarea pe componenta economică pentru a prinde din urmă excelentele relații politice și militare. Fără a le eclipsa pe cele din urmă, relațiile economice au trei dimensiuni de referință pentru a contribui la dezvoltarea României, coincidente cu domeniile emblemă ale Inițiativei celor Trei Mări: transporturi (autostrada și linia ferată Marea Neagră – Marea Baltică, energie (construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, extracția de gaze naturale din perimetrul Neptun) și digital (rețele 5G). 

Pe plan militar, extinderea bazelor aeriene de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu prin cooperarea bilaterală româno-americane sunt obiective primordiale statuate în documentele strategice ale statului român și viitoare dovezi emblematice ale Parteneriatului Strategic România-SUA, care împlinește anul viitor zece ani de la semnarea Declarației Comune la nivel prezidențial.

De altfel, deceniul care debutează cu anul 2021 are șansa de a fi un an al Parteneriatelor Strategice consistente pentru România. Pornind de la aniversarea Parteneriatului cu SUA, alte trei parteneriate vor fi sta sub semnul impulsionării. 

În primul rând, este vorba despre parteneriatul cu Marea Britanie, aliatul cu cel mai mare buget militar din Europa, în timp ce Bucureștiul și Londra încă lucrează la o reactualizare a acestui parteneriat după Brexit. În al doilea rând, România și Turcia vor celebra anul viitor zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic, iar această relație este importantă cel puțin din privința statutului de țări partenere riverane la Marea Neagră, o regiune importantă din punct de vedere strategic pentru NATO. Nu în ultimul rând, România se pregătește să lanseze, anul viitor, un parteneriat strategic cu Japonia. Deși extra-transatlantic din punct de vedere geopolitic, acest parteneriat va căpăta o accepțiune specială pentru noile tendințe europene, americane și nord-atlantice de a oferi vigoare unei alianțe cu țările democratice din Asia-Pacific pentru a contrabalansa ascensiunea și influența Chinei.

România rezilientă

Este o combinație a celor două înfățișări ale familiei politice occidentale, iar ea este rezultatul dezvoltării pe cel puțin trei axe: educație, sănătate și conectivitate (fizică și digitală). 

România rezilientă este, fără îndoială, încă o dovadă că apartenența la NATO și UE și Parteneriatul Strategic cu SUA sunt cruciale. Conceptul de reziliență, devenit pivotal în deciziile NATO post-2014 și în planurile UE de redresare post-criză, înseamnă capacitatea Occidentului de a-și construi și proteja infrastructura critică, securitatea energetică și cibernetică, de a se apăra de amenințările clasice și non-clasice/ hibride sau de a-și asigura un lanț vital de aprovizionare în situații de criză și nu numai.

În operaționalizarea acestui concept intervin toate cele menționate mai sus, de la rezervorul financiar de 80 de miliarde de euro, la asumarea unor investiții americane în România pe cele trei componente (energie, transporturi și digital), la obiectivele politice strategice europene precum Pactul Verde European, Europa digitală și la obiectivele de interes național.

România rezilientă înseamnă, dincolo de concept, o țară în care elitele sunt cultivate printr-un sistem educațional profund occidentalizat și racordat la curentele de gândire și cercetare vest-europene și nord-atlantice pentru ca acest corp de oameni pregătiți să pună umărul la gândirea strategică inovatoare care promovează interesele României pe plan european și transatlantic. România rezilientă înseamnă că infrastructura critică a domeniului sanitar trebuie modernizată în așa fel încât starea populației să fie un indicator al calității vieții și să fie tratată așa cum ea este definită în manualele de relații internaționale: un element al puterii naționale. România rezilientă mai înseamnă o țară conectată de o infrastructură fizică cu dublă utilizare (civilă și militară) pe cale rutieră, ferată, maritimă și aeriană și cu o infrastructură digitală care transformă aspirațiile de “unicorni” și “Silicon Valley” regional într-o realitate.

Pe fond, România rezilientă este o singură Românie, de la est la vest și de la nord la sud.

La mulți ani România, oriunde te-ai afla, în Europa și în lume!

Continue Reading

EDITORIALE

Speranță și deznădejde

Published

on

de Dan Cărbunaru

În timp ce miliardele de euro curg spre și prin România, un gând de speranță le lasă românilor deschisă perspectiva unei vieți mai bune. Greu, foate greu, România se schimbă. Drumuri, spitale, școli, industrie, business. Oamenii se schimbă și ei. Își modifică percepțiile, visele, comportamentul, urmărind cum și de ce fac alții.

Durerea rămâne, însă, și cred că e mai intensă decât viteza de deplasare a speranței. Pentru prea multe generații începe să devină tot mai clar că dacă nu se schimbă ceva rapid, dacă schimbarea nu e durabilă, timpul va cădea ca un deznodământ dur, trist și previzibil. O țară bogată, frumoasă, cu oameni buni, care nu reușește să se transforme la timp și iremediabil într-o țară care oferă standarde de viață occidentale. 

Contabilizând banii puși la bătaie de Vest, vom găsi plusuri mari. Căutând valoarea adăugată pe care am reușit să o aducem în România, spre beneficiul românilor, vom descoperi multe oportunități ratate. Cred că politicienii nu sunt singurii care ar trebui să plătească polița nedreptei deznădejdi care te poate cuprinde comparând ce oferă România cu ce poate oferi și cu ce trebuie să ofere azi cetățenilor săi. Avem un aparat de stat obedient și incompetent, în care inițiativele nu ies la lumină decât rareori, fără binecuvântare politică. În timp ce viziunea politicienilor reformiști se lovește frecvent de saboții înfrânați ai aparatului birocratic.

Destinele noastre riscă să fie zdrobite de stânci, între fluxul și refluxul statului român. Decontul politic nu ne ajută prea mult, pentru că deșteptarea mecanismelor de funcționare ale României europene nu se reglează în cheie sau ciclu electoral. Vigoarea, încrederea, competența, viziunea și îndârjirea susținerii intereselor fundamentale ale națiunii europene românești pot fructifica cel mai bine șansa istorică a unei țări membre a UE și NATO, în care nu întâmplător Doina este cea care te face să plângi de jale și lasă sufletului poarta deschisă către speranță, îl pregătește de joc și voie bună. 

Pârjolirea fântânilor și nici măcar hazul de necaz nu ne mai servesc azi la nimic. Cei care irosesc sau încearcă măcar să mineze șansa noastră de a trăi o pagină de istorie mai puțin amară se fac vinovați de condamnarea încă unei generații îmbrăcate în gri.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

Published

on

© European Union 2020

Editorial semnat de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Nasser Kamel, secretarul general al Uniunii pentru Mediterană, şi Ayman Al Safadi, ministrul de externe al Regatului Haşemit al Iordaniei

Astăzi le oferim celor 42 de state membre ale Uniunii pentru Mediterană (UpM) prilejul de a se reuni cu ocazia celui de al cincilea Forum regional al miniștrilor de externe, care este un eveniment special, întrucât are loc la 25 de ani de la lansarea Procesului de la Barcelona.

În 1995, Declarația de la Barcelona a fost o declarație politică puternică, prin care a fost asumat un angajament clar și au fost aliniate eforturile de a plasa regiunea euromediteraneeană pe o traiectorie a păcii, a stabilității și a prosperității. În 2008, am asistat la lansarea UpM, o platformă axată pe promovarea dialogului politic și a cooperării operaționale în numeroase domenii, pentru a spori integrarea într-o regiune plină de diversitate și de potențial.

În întreaga regiune mediteraneeană, oamenii aspiră la o viață pașnică și demnă, cu acces la locuri de muncă și la o educație de calitate, într-un context de demnitate și justiție. Trebuie să le oferim tinerilor noștri, femei și bărbați, mijloacele de a-și realiza potențialul și de a participa activ la construirea viitorului nostru comun.

Toate țările din jurul Mediteranei se confruntă cu amenințarea terorismului, a extremismului și a culturilor de ură care încearcă să ne divizeze. Dar noi suntem uniți în lupta împotriva terorismului și a tuturor actelor care alimentează ura. Facem front comun în combaterea stereotipurilor negative, a intoleranței, a culturii urii, a stigmatizării, a discriminării și a utilizării violenței bazate pe religie sau pe credință. Le cerem tuturor să facă eforturi pentru a promova armonia și respectul față de ceilalți. 

De asemenea, trebuie să gestionăm problemele legate de migrație și de refugiați într-un mod uman și durabil, atât pentru cei care se deplasează, cât și pentru comunitățile-gazdă, respectând principiul responsabilității comune.

Acum este momentul să ne intensificăm eforturile și să găsim soluții politice la numeroasele crize care afectează regiunea noastră de prea mult timp – în Siria, Yemen, Libia și în alte părți din Orientul Mijlociu – și care au provocat mult prea multă suferință. Suntem hotărâți să soluționăm conflictul dintre Palestina și Israel întemeindu-ne pe soluția bazată pe coexistența a două state, aceasta fiind singura cale către o pace și o securitate globale. Ne angajăm să respectăm pe deplin dreptul internațional și să consolidăm multilateralismul și instituțiile sale, străduindu-ne totodată să îmbunătățim eficacitatea acestora.

UpM dorește să își sărbătorească aniversarea, exprimând un angajament reînnoit față de principiile și valorile fondatoare ale Procesului de la Barcelona. Ar trebui să profităm de această ocazie pentru a privi spre viitor într-un moment în care pandemia de COVID-19 ne pune pe toți la grea încercare din punct de vedere socioeconomic. Lucrând împreună, putem depăși numeroasele provocări cu care ne confruntăm.

Astăzi, trebuie să stabilim prioritățile pentru anii următori, în domenii care sunt în interesul nostru comun și care au un potențial ridicat de consolidare a cooperării regionale. Printre principalele priorități se numără cooperarea în ceea ce privește: acțiunile referitoare la schimbările climatice și mediu, dezvoltarea durabilă, economia albastră, transformarea digitală și protecția civilă.

Concret, UpM a sprijinit experții mediteraneeni în materie de schimbări climatice și de mediu (MedECC), care au întocmit primul raport la nivel regional privind impactul schimbărilor climatice în zona mediteraneeană. Acest raport le permite responsabililor de elaborarea politicilor să ia decizii bazate pe date științifice, contribuind, totodată, la reducerea lacunelor în materie de date între nord și sud. UpM derulează programul Med4Jobs, de care beneficiază sute de mii de tineri și sute de IMM-uri. Crearea universităților euromediteraneene contribuie la construirea unei viziuni mai regionale și mai deschise în rândul generațiilor mai tinere, în timp ce instituirea, pentru prima oară în absolut, a unui mecanism interguvernamental de monitorizare în domeniul emancipării femeilor în această regiune urmărește să măsoare eforturile depuse în privința promovării drepturilor femeilor și să ajute responsabilii de elaborarea politicilor să acționeze în domeniile în care progresele sunt prea lente, cum ar fi participarea femeilor în sferele politice și economice.

Ar trebui să fim deschiși și să avem onestitatea de a recunoaște că, până în momentul de față, eforturile noastre nu au produs încă rezultatele scontate. Integrarea economică dintre nordul și sudul Mediteranei rămâne încă în urmă, iar decalajul în ceea ce privește nivelul de trai nu se reduce. Mulți alți indicatori din regiune nu s-au îmbunătățit, iar pandemia de COVID-19 agravează fragmentarea socială și inegalitatea socioeconomică. Acesta este un motiv pentru a ne înteți eforturile, axându-ne pe obținerea de rezultate concrete.

Vremurile dificile ca cele pe care le trăim acum, care afectează populațiile de pe ambele maluri ale Mediteranei, ne reamintesc importanța cooperării și a solidarității între popoare. Acum, mai mult ca oricând, dorim să ne îndeplinim angajamentele și să ne unim forțele pentru a face față provocărilor comune și pentru a asigura o redresare post-pandemică durabilă, care să conducă la societăți și economii mai reziliente, capabile nu numai să supraviețuiască, ci și să prospere.

În ciuda provocărilor actuale, avem motive întemeiate să fim optimiști. Regiunea mediteraneeană are potențialul de a face față acestor provocări și de a se redresa, dacă punem la dispoziție mijloacele și depunem eforturile necesare pentru a le aborda împreună. Regiunea găzduiește culturi bogate, care au fost leagănul civilizației moderne; avem o perspectivă clară asupra situației grație unor gânditori și antreprenori de renume mondial și ne bucurăm de energia unui tineret plin de resurse.

Va fi esențial să investim în acest capital uman. Haideți să desprindem învățămintele corecte din ultimii 25 de ani, valorificând diversitatea inerentă a regiunii noastre și asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă!

Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună.


Editorial de mai sus reflectă viziunea autorilor.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO11 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE15 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ17 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending