Connect with us

INTERNAȚIONAL

Efectele austeritatii in Europa – Exemplul Romaniei

Published

on

austerity-Reteaua de organizatii caritabile Caritas Europa a strans dovezi cu privire la impactul programelor de austeritate in Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania si Romania. In urma studiului, reiese ca austeritatea loveste “in mod disproportionat” saracii.

“La cinci ani de la inceputul crizei, in 2008, cresterea economica nu si-a revenit sau este foarte slaba, se constata cresteri masive ale somajului si milioane de oameni traiesc in saracie”, arata raportul, potrivit EU Observer, preluat de Ziare.com.

In Romania, o tara care nu face parte din zona euro, “este o problema grava si raspandita a saraciei”, arata raportul. Cresterea TVA de la 19 la 24% de Guvernul roman in 2010, in cadrul masurilor convenite cu FMI si UE, “a afectat veniturile persoanelor cele mai sarace, crescand pretul produselor esentiale”. Potrivit statisticilor UE, 35% dintre romani traiesc in gospodarii cu venit mic.

In Grecia, potrivit aceluiasi raport, austeritatea a avut “un efect extraordinar asupra societatii elene in 2013 pe fondul cresterii taxarii, reducerii beneficiilor sociale, inclusiv pensiile, costul ridicat al bunurilor din cauza taxelor indirecte si a cresterii somajului”. Sunt mentionate gospodariile ramase fara incalzire pe timpul iernii, problemele psihologice serioase si rata in crestere a sinuciderilor, cresterea numarului persoanelor fara adapost si scaderea natalitatii.

Probele similare se inregistreaza si in Cipru, tara care a avut nevoie de ajutor de urgenta din partea FMI-UE.

In Spania se constata o crestere accelerata a somajului, in special in randul tinerilor, iar in Portugalia, taierile de cheltuieli afecteaza educatia.

Raportul conchide ca “politica de prioritizare a austeritatii nu functioneaza”. Decidentii din UE ar trebui sa “instituie mecanisme de evaluare a impactului social al masurilor propuse, inainte de implementarea acestora” si sa se concentreze pe chestiunile sociale la fel de mult ca pe cele fiscale.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Kremlinul anunță că primul summit dintre liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele Vladimir Putin va avea loc la finalul lunii aprilie, în Rusia

Published

on

Liderul nord-coreean Kim Jong Un se va deplasa în Rusia la sfârșitul lunii aprilie pentru un summit bilateral cu președintele Vladimir Putin, a anunțat Kremlinul într-un comunicat, anunță AFP și The Guardian, informează Agerpres.

”La invitaţia lui Vladimir Putin (…) Kim Jong Un se va deplasa în Rusia pentru o vizită în a doua jumătate a lunii aprilie”, se menţionează în comunicat, fără alte detalii.

Cotidianul rus Izvestia a relatat miercuri, citând surse diplomatice, că întâlnirea va avea loc la Vladivostok, lângă graniţa cu Coreea de Nord, înainte de deplasarea lui Putin în China la 26-27 aprilie, la un summit economic.

Potrivit agenţiei sud-coreene Yonhap, compania aviatică nord-coreeană Air Koryo a prevăzut un zbor special spre Vladivostok pentru marţea viitoare.

Kremlinul indicase anterior că summitul era ”în pregătire”, dar a refuzat să precizeze data şi locul întâlnirii.

La fel ca Beijingul, Rusia preconizează un dialog cu Phenianul pe baza unei foi de parcurs definite de cele două puteri.

Întâlnirea va fi prima între Kim Jong Un şi preşedintele rus, ale căror ţări întreţin relaţii prieteneşti. În ultimii ani, responsabili ruşi s-au deplasat în mai multe rânduri în Coreea de Nord, iar oficiali de la Phenian în Rusia.

Aceasta întrevedere survine după ce Coreea de Nord a testat o nouă armă tactice teleghidată.

În timpul testării a fost verificată funcţionarea ”sistemului special de ghidare în zbor şi încărcarea unei ogive puternice”, a precizat KCNA .

Kim Jong Un a calificat acest test drept un ”eveniment de o foarte mare importanţă pentru creşterea puterii de luptă a armatei populare” nord-coreene.

Este prima dată când Coreea de Nord anunță testarea unei rachete, după summitul eșuat al liderului nord-coreean cu președintele american Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie, la Hanoi.

Anunţul Phenianului survine după ce miercuri, 17 aprilie, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un institut american, a menţionat reluarea activităţii la principalul sit nuclear nord-coreean, un semnal care ar putea indica o posibilă reluare de către Phenian a programului său de înarmare atomică.

Ultimul summit Coreea de Nord-Rusia a avut loc în 211, când tatăl lui Kim Jong Un, Kim Jong-il, s-a întâlnit în Siberia cu președintele rus de la acea vreme, actualul premier, Dmitri Medvedev.

Kim Jong-il, care a decedat la scurt timp după vizita de stat în Rusia, i-a spus atunci lui Medvedev că țara sa este pregătită să relanseze testele nucleare.

Continue Reading

NATO

Daniel Ioniță, ambasadorul României în R. Moldova: Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace. Decizia de avansare în cooperarea cu NATO aparține exclusiv Chișinăului

Published

on

Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. Decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului, a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță la conferința națională ”NATO la 70 de ani: între realizări, provocări și oportunități”, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO).

În discursul susținut cu acest prilej, Ambasadorul României s-a referit la valorile și liniile de acțiune ale Alianței Nord-Atlantice, rolul României în cadrul NATO, contribuția sa la parteneriatul cu Vecinătatea Estică, precum și la rolul NATO în conceptul de ”securitate colectivă”, se precizează într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”România este un promotor al continuării politicii Ușilor Deschise a Alianței și de angajare în dialog și cooperare constructivă a tuturor partenerilor. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. România respectă pe deplin prevederile Constituționale ale Republicii Moldova și știe că decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului. România susține prin proiecte concrete și programe dedicate, inclusiv în plan militar, eforturile de reformă și aspirațiile europene ale Republicii Moldova”, a susținut ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță.

Evenimentul s-a desfășurat sub forma unei dezbateri privind evoluțiile actuale din cadrul NATO și a relațiilor NATO-Republica Moldova. Au fost abordate o serie de subiecte de interes, precum: rolul NATO la nivel global și regional, Parteneriatul pentru Pace dintre NATO, precum și cooperarea Republicii Moldova cu Alianța. Evenimentul a reunit oficiali și diplomați din Republica Moldova și state membre ale NATO, experți, reprezentați ai autorităților publice, misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău, organizațiilor societății civile și think-tank-urilor, mediului academic, studenților și mass-mediei din Republica Moldova.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Disputa UE-SUA privind subvențiile acordate Airbus și Boeing escaladează. Comisia Europeană ar putea taxa importuri americane de 20 de miliarde euro, ca răspuns la tarifele de 11 miliarde de dolari anunțate de Trump

Published

on

Comisia Europeană a pus astăzi în dezbatere publică o listă preliminară de produse din SUA pentru care ar putea impune taxe vamele suplimentare, în contextul disputei privind subvențiile acordate constructorilor de aeronave Airbus și Boeing. Dezbaterea se va încheia pe 31 mai, informează Executivul european printr-un comunicat.

Lista publicată miercuri cuprinde produse în valoare de circa 20 de miliarde de dolari, printre care se numără produse alimentare (pește congelat, fructe, brânzeturi, fructe și legume deshidratate, etc.), aeronave și produse chimice. Anterior, în 2012, UE a solicitat Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) să permită adoptarea unor măsuri pentru bunuri de circa 12 miliarde de dolari, echivalentul daunelor provocate Airbus de subvențiile acordate de SUA către Beoing.

Disputa este arbitrată de OMC, care va decide și valoarea finală a tarifelor ce ar putea fi impuse. Potrivit UE, o listă finală de importuri americane ce vor fi taxate suplimentar va fi elaborată pe baza liste publicate miercuri, ținând seama de decizia OMC.

Citiți și:
Ambasadorul UE în Cuba: Uniunea Europeană ”regretă profund” anunțarea unor noi măsuri de către SUA împotriva Cubei

Decizia Comisiei Europene apare în contextul în care președintele american Donald Trump a a anunţat la 9 aprilie că SUA vor impune tarife vamale de 11 miliarde de dolari produselor provenite din Uniunea Europeană, în ceea ce pare să reprezintă o recidivă a conflictului comercial dintre cei doi parteneri globali, în pofida diferitelor tentative de reglare a acestei dispute în ultimul an.

“Organizaţia Mondială a Comerţului a constatat că subvenţiile UE acordate Airbus au afectat negativ Statele Unite, care acum vor impune tarife vamale de 11 miliarde de dolari produselor din Uniunea Europeană. În domeniul comerţului, UE a profitat mulţi ani de SUA. Se va opri curând!“, a scris Trump, pe Twitter.

Uniunea Europeană şi SUA sunt implicate într-o dispută comercială care durează de peste un deceniu cu privire la subvenţionarea producătorilor de avioane Airbus şi Boeing. Organizaţia Mondială a Comerţului a decis că ambele părţi au acordat subvenţii în valoare de miliarde de dolari pentru a dobândi un avantaj pe piaţă şi le-a cerut să înceteze să mai acorde subvenţii, în caz contrar urmând să le sancţioneze.

Reamintim că modelul acordurilor de liber schimb ca mod de desfășurare a relațiilor comerciale globale a suferit o lovitură severă după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, care a declanșat o dispută comercială cu Uniunea Europeană prin impunerea de tarife asupra importului de oțel și aluminiu și amenințarea că aceste bariere vor fi dublate, o dispută relativ remediată după întâlnirea președintelui SUA cu președintele Comisiei Europene, la Washington, la 25 iulie anul trecut.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending