Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe din Parlamentul European, recomandă cetățenilor europeni să vadă și să voteze fimul regizorului Alexandru Nanău, ”Colectiv“, nominalizat la Premiul LUX al Publicului European.

”Colectiv a fost pentru mulți dintre noi momentul zero al implicării civice și politice. A fost evenimentul care ne-a deschis ochii și ne-a ajutat să înțelegem că fiecare dintre noi este responsabil pentru ce se întâmplă în România, la fel cum fiecare dintre noi, prin orice gest, cât de mic, poate contribui la schimbare. Vă recomand călduros să priviți și să votați filmul regizorului Alexandru Nanău, <<Colectiv>>. <<Colectiv>> este printre filmele nominalizate la premiul LUX, premiu acordat în fiecare an de Parlamentul European unui film european. Anul acesta, europenii au pentru prima dată ocazia să voteze filmul preferat și să decidă, împreună cu deputații europeni, câștigătorul”, a precizat Dacian Cioloș în cadrul unui mesaj pe Facebook, dublat în limba engleză. 

Fostul președinte și actualul eurodeputat PMP Traian Băsescu a fost vaccinat sâmbătă împotriva COVID-19, a anunțat Spitalul Universitar de Urgenţă Militar „Dr. Carol Davila” într-o postare pe Facebook.

Fostul șef al statului s-a imunizat la același centru de vaccinare la care s-au vaccinat președintele Klaus Iohannis, vineri, și prim-ministrul Florin Cîțu, sâmbătă.

“În conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2018 pentru acordarea de servicii medicale unor categorii de persoane şi pentru completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, domnul Traian Băsescu, Preşedintele României, în perioada 2004 şi 2014, s-a imunizat împotriva COVID-19, în cursul acestei zile, la Centrul de vaccinare al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila»”, arată spitalul, într-o postare sâmbătă pe pagina de Facebook.

Prim-ministrul Florin Cîţu s-a vaccinat anti-COVID sâmbătă, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar „Dr. Carol Davila”, unde cu o zi în urmă s-a vaccinat şi preşedintele Klaus Iohannis. Prim-ministrul a venit la centrul de vaccinare îmbrăcat cu un tricou inscripţionat cu mesajul „Împreună învingem pandemia”. 

Vineri, 15 ianuarie, a fost dat startul celei de-a doua etape de imunizare împotriva virusului SARS-CoV-2.

Persoanele eligibile pentru a fi vaccinate în etapa a două a campaniei sunt: beneficiarii din centrele sociale, persoanele care au peste 65 de ani, persoanele cu boli precum: diabet zaharat, obezitate, alte metabolice inclusiv boli congenitale, afecțiunile cardiovasculare cronice, afecțiunile cronice renale, oncologice, pulmonare, sindromul Down, afecțiuni hepatice, autoimune și alte condiții de imuno-depresie, HIV-SIDA, persoanele care deservesc activități esențiale pentru bună funcționare a infrastructurii critice.

Potrivit lui Gheorghiță, din categoria persoanelor care deservesc activități esențiale fac parte personalul din domeniul Apărării, ordine publică, siguranță națională, autoritate judecătorească, personalul din sectorul economic vital, cum ar fi procesare, distribuție alimente, pâine, lactate, legume, apă, centrale electrice (transport și distribuție) , medicamente și materiale sanitare, transport de persoane și mărfuri, personalul din învățământ, poștal și curierat, salubritate și deșeuri, personalul din înaltele instituții ale statului (Parlament, președinție), culte religioase.

Pe lista persoanelor care vor fi vaccinate în etapa a doua face parte și personalul din mass-media, “cei care efectuează reportaje în unități medicale”.

Campania de vaccinare în România și în Uniunea Europeană a debutat la 27 decembrie, într-un gest simbolic de unitate între toate statele membre ale UE.

Potrivit datelor puse la dispoziția CNCAV de către Institutul Național de Sănătate Publică, prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), care ține evidența vaccinărilor, numărul total de persoane vaccinate împotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020) este de 108.294.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să sporească schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește organizarea producătorilor agricoli, modernizarea IMM-urilor din domeniul procesării produselor agricole și transferul de tehnologii pentru dezvoltarea de produse noi.

Concred, Dan Motreanu, care este și membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorului (IMCO) din Legislativul european a depus o serie de amendamente pe proiectul de aviz referitor la strategia ”De la fermă la consumator”.

În cadrul aceluiași raport a susținut ca prin noua strategie UE să întreprindă în următorii ani următoarele acțiuni:

• promovarea alimentației sănătoase și a sistemelor locale de aprovizionare
• îmbunătățirea etichetării nutriționale a alimentelor și informarea consumatorilor privind originea produselor, bunăstarea animalelor
• o campanie de informare a consumatorilor europeni privind mențiunile ”a se consuma până la” și ”a se consuma de preferință înainte de” cu scopul reducerii risipei de alimente
• protecția IMM-urilor europene din sectorul agricol printr-o politică vamală în acord cu reglementările stricte de siguranță a alimentelor aplicabile UE
• o evaluare de către Comisie a nivelului de autosuficiență alimentară a fiecărui stat membru și al Uniunii în ansamblul ei și elaborarea de planuri de urgență în caz de pandemie, secetă, inundații și alte situații de criză

În luna mai a anului trecut, Comisia Europeană a adoptat strategia ”De la fermă la consumator” pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.

Strategia ”De la fermă la consumator” va permite tranziția către un sistem alimentar durabil al UE, care protejează securitatea alimentară și asigură accesul la o alimentație sănătoasă, produsă de o planetă sănătoasă.

Strategia menționată va reduce amprenta de mediu și climatică a sistemului alimentar al UE și va consolida reziliența acestuia, protejând sănătatea cetățenilor și asigurând subzistența operatorilor economici.

Aceasta stabilește obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50 % a utilizării și a riscului pesticidelor, o reducere cu cel puțin 20 % a utilizării îngrășămintelor, o reducere cu 50 % a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice.

De asemenea, aceasta propune măsuri ambițioase pentru a garanta că opțiunea sănătoasă este și cea mai ușor accesibilă pentru cetățenii UE, inclusiv îmbunătățirea etichetării pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor în materie de informare cu privire la alimentele sănătoase și durabile.