Efectele sancțiunilor: OMV renunță la proiectele cu Gazprom. Compania care deține Nord Stream 2 ia în considerare intrarea în insolvență. Și Exxon Mobil se retrage din Rusia

Consiliul executiv al OMV, acționarul majoritar al Petrom, a luat marți seară o decizie istorică, compania austriacă anunțând că renunță la marile proiecte de investiții comune cu compania rusă Gazprom și că ”revizuiește” participarea în consorțiul Nord Stream 2, unde este unul dintre acționari.

“Astăzi, Consiliul Executiv al OMV a decis să nu continue negocierile cu Gazprom privind potențiala achiziție a unei participații de 24,98% în faza de dezvoltare Achimov 4A/5A în câmpul de gaz și condensat Urengoy și să rezilieze Acordul de vânzare de bază din data de 3 octombrie 2018. De asemenea, OMV își va revizui implicarea în gazoductul Nord Stream 2”, se arată într-un comunicat.

Informația vine să completeze și un material exclusiv al agenției Reuters, care a anunțat că compania cu sediul în Elveția care a construit gazoductul Nord Stream 2 din Rusia spre Germania ia în considerare posibilitatea de a solicita intrarea în insolvență.

Statele Unite au sancționat Nord Stream 2 AG săptămâna trecută, după ce Rusia a recunoscut două regiuni separatiste din estul Ucrainei înainte de invazia sa în această țară, ceea ce a provocat un val de sancțiuni economice din partea Occidentului. La fel, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat oprirea procesului de aprobare a Nord Stream 2 în aceste circumstanțe de criză în care Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, măsura fiind luată în ajunul invaziei militare ruse în Ucraina.

Nord Stream 2 AG, înregistrată în Elveția și deținută de gigantul rusesc de stat Gazprom, a finalizat anul trecut proiectul de 11 miliarde de dolari, care a fost conceput pentru a dubla capacitatea de a pompa gaze din Rusia în Germania.

Nord Stream 2 AG nu a răspuns la solicitările de comentarii din partea Reuters. Gazprom a refuzat să comenteze.

Gazprom a plătit jumătate din costul construcției Nord Stream 2, iar restul proiectului de gazoduct de 11 miliarde de dolari a fost finanțat de compania britanică Shell, de compania austriacă OMV, de compania franceză Engie și de companiile germane Uniper și Wintershall DEA.

Shell, Engie și Wintershall DEA nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii, iar OMV a refuzat să comenteze.

În schimb, în comunicatul citat, OMV a precizat că “își va revizui implicarea în gazoductul Nord Stream 2”, în timp ce compania britanică Shell s-a alăturat BP în retragerea de piață rusească.

Shell a declarat luni că va renunța la participația sa de 27,5% în instalația de gaz natural lichefiat Sakhalin-2, la participația sa de 50% într-un proiect de dezvoltare a câmpurilor Salym din vestul Siberiei și la participația sa de 50% într-un proiect de explorare în peninsula Gydan din nord-vestul Siberiei, relatează CNN.

Măsura luată de Shell vine după ce BP a anunțat duminică că renunță la una dintre cele mai mari investiții străine din Rusia, ieșind din participația de 19,75% pe care o deține în Rosneft și din societățile mixte asociate.

Totodată, gigantul petrolier american ExxonMobil a anunţat marţi că se va retrage din ultimul său proiect major din Rusia şi nu va mai investi în ţară, urmând astfel exemplul multor concurenţi internaţionali după invazia Ucrainei, notează AFP, potrivit Agerpres.

În numele unui consorţiu incluzând filiale ale companiei ruse Rosneft, o companie indiană şi o companie japoneză, ExxonMobil gestionează din 1995 proiectul Sakhalin-1, situat în extremitatea de est a ţării, în nordul Japoniei, şi deţine 30% din active.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare