Connect with us

ENERGIE

Efectele sancțiunilor: OMV renunță la proiectele cu Gazprom. Compania care deține Nord Stream 2 ia în considerare intrarea în insolvență. Și Exxon Mobil se retrage din Rusia

Published

on

© OMV

Consiliul executiv al OMV, acționarul majoritar al Petrom, a luat marți seară o decizie istorică, compania austriacă anunțând că renunță la marile proiecte de investiții comune cu compania rusă Gazprom și că ”revizuiește” participarea în consorțiul Nord Stream 2, unde este unul dintre acționari.

“Astăzi, Consiliul Executiv al OMV a decis să nu continue negocierile cu Gazprom privind potențiala achiziție a unei participații de 24,98% în faza de dezvoltare Achimov 4A/5A în câmpul de gaz și condensat Urengoy și să rezilieze Acordul de vânzare de bază din data de 3 octombrie 2018. De asemenea, OMV își va revizui implicarea în gazoductul Nord Stream 2”, se arată într-un comunicat.

Informația vine să completeze și un material exclusiv al agenției Reuters, care a anunțat că compania cu sediul în Elveția care a construit gazoductul Nord Stream 2 din Rusia spre Germania ia în considerare posibilitatea de a solicita intrarea în insolvență.

Statele Unite au sancționat Nord Stream 2 AG săptămâna trecută, după ce Rusia a recunoscut două regiuni separatiste din estul Ucrainei înainte de invazia sa în această țară, ceea ce a provocat un val de sancțiuni economice din partea Occidentului. La fel, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat oprirea procesului de aprobare a Nord Stream 2 în aceste circumstanțe de criză în care Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, măsura fiind luată în ajunul invaziei militare ruse în Ucraina.

Nord Stream 2 AG, înregistrată în Elveția și deținută de gigantul rusesc de stat Gazprom, a finalizat anul trecut proiectul de 11 miliarde de dolari, care a fost conceput pentru a dubla capacitatea de a pompa gaze din Rusia în Germania.

Nord Stream 2 AG nu a răspuns la solicitările de comentarii din partea Reuters. Gazprom a refuzat să comenteze.

Gazprom a plătit jumătate din costul construcției Nord Stream 2, iar restul proiectului de gazoduct de 11 miliarde de dolari a fost finanțat de compania britanică Shell, de compania austriacă OMV, de compania franceză Engie și de companiile germane Uniper și Wintershall DEA.

Shell, Engie și Wintershall DEA nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii, iar OMV a refuzat să comenteze.

În schimb, în comunicatul citat, OMV a precizat că “își va revizui implicarea în gazoductul Nord Stream 2”, în timp ce compania britanică Shell s-a alăturat BP în retragerea de piață rusească.

Shell a declarat luni că va renunța la participația sa de 27,5% în instalația de gaz natural lichefiat Sakhalin-2, la participația sa de 50% într-un proiect de dezvoltare a câmpurilor Salym din vestul Siberiei și la participația sa de 50% într-un proiect de explorare în peninsula Gydan din nord-vestul Siberiei, relatează CNN.

Măsura luată de Shell vine după ce BP a anunțat duminică că renunță la una dintre cele mai mari investiții străine din Rusia, ieșind din participația de 19,75% pe care o deține în Rosneft și din societățile mixte asociate.

Totodată, gigantul petrolier american ExxonMobil a anunţat marţi că se va retrage din ultimul său proiect major din Rusia şi nu va mai investi în ţară, urmând astfel exemplul multor concurenţi internaţionali după invazia Ucrainei, notează AFP, potrivit Agerpres.

În numele unui consorţiu incluzând filiale ale companiei ruse Rosneft, o companie indiană şi o companie japoneză, ExxonMobil gestionează din 1995 proiectul Sakhalin-1, situat în extremitatea de est a ţării, în nordul Japoniei, şi deţine 30% din active.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Nicolae Ciucă: Vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum de gaze al României, cu ajutorul proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a participat astăzi, 28 iunie, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaționalizat de compania Black Sea Oil & Gas, prilej cu care a apreciat începerea producției de gaze din cadrul proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia.

„Este un moment istoric pentru industria energetică din România. Începerea producției de gaze din cadrul proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre din ultimii 30 de ani, iar luna aceasta, primele cantități de gaze au fost deja introduse în piața autohtonă. România face un pas decisiv pentru garantarea securității energetice, într-un moment de cotitură și în contextul în care Europa și piețele mondiale iau măsuri rapide pentru a-și aproviziona cetățenii și economiile cu energie”, a transmis premierul în mesajul său.

De asemenea, acesta a subliniat potențialul României de a deveni un actor regional important: „Susținerea investițiilor în energie, abordarea pro-business și stabilitatea vor repoziționa România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetățenilor și economiei și chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune.”

„Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi gaze anturale pe an, înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea României de a găsi noi resurse și soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina. Felicit compania Black Sea Oil & Gas pentru acest proiect de succes, un adevărat deschizător de drumuri pentru viitoarele investiții pe platoul continental al Mării Negre care aparține României”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit prim-ministrului, prin strategiile naționale și mecanismele financiare promovate, „Guvernul este puternic angajat în atingerea obiectivului ambițios de a transforma România, din țară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune.”

„România și-a asumat tranziția către energia regenerabilă și îndeplinirea țintelor de decarbonizare. Este efort de transformare ce presupune crearea unui sistem energetic robust, modern, bazat pe extinderea și implementarea rapidă a tuturor tehnologiilor disponibile și inovatoare pentru viitor. Guvernul României a inițiat strategii economice calibrate pe noile nevoi actuale ale pieței. Am alocat fonduri pentru stimularea investițiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile și mecanismele financiare disponibile, precum Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare”, a conchis acesta. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, mizând pe un mix energetic echilibrat

Published

on

© European Union

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat la reuniunea Conisiului Energiei, prilej cu care a transmis că România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze și că țara noastră rămâne un susținător al solidarității între statele membre și al colaborării în domeniul energetic. 

„România, la rândul ei, mizează pe un mix energetic echilibrat. Dezvoltarea producției interne de gaz natural, energie nucleară și creșterea ponderii energiei regenerabile cuplat cu măsuri de eficiență energetică reprezintă coordonatele strategice pentru perioada următoare. România a început de curând valorificarea resurselor din Marea Neagră din perimetrele de adâncime redusă, cu potențial estimat la 1 miliard metri cubi pe an ceea ce reprezintă aproximativ 10% din consumul de gaze al României. Prin preluarea integrală a participației ExxonMobil, de către Romgaz, România are de asemenea în vedere demararea exploatării din perimetrul Neptun Deep, în perspectiva anului 2026”, a transmis ministrul român în cadrul reuniunii. 

De asemenea, acesta a informat că proiectele în domeniul nuclear continuă conform planificării stabilite (retehnologizarea Unității 1, Unitățile 3 și 4), România anunțând de curând amplasamentul potențial al primului reactor modular de mici dimensiuni, la Doicești, județul Dâmbovița.Pentru iarna viitoare,  „România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, fiind importantă în acest sens și coordonarea cu grupul regional creat la Sofia ca parte a Platformei energetice comune a UE.”

În prima parte a reuniunii, alături de celelalte state membre, ministrul Virgil Popescu adoptat poziția de negociere a Consiliul asupra formelor revizuite ale directivelor privind eficiența energetică și promovarea energiei din surse regenerabile, elemente cheie ale securității energetice în UE: „Cele două directive vor contribui la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și la o utilizare mai eficientă a resurselor, ambele cu impact direct asupra reducerii prețului la energie pentru consumatori. Cele două directive revizuite adoptate la nivelul Consiliului urmează să intre în etapa de negociere inter-instituțională între Parlamentul European și Consiliu.”

În a doua parte, statele membre au dezbătut problema securității energetice în contextul continuării conflictului din Ucraina și al pregătirii pentru iarna viitoare.

Potrivit ministrului, din perspectiva României, sunt importante 5 direcții strategice de acțiune pentru perioada următoare:
(1) creșterea producției din surse interne într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic;
(2) refacerea stocurilor de gaze pentru iarna următoare la un nivel de cel puțin 80%;
(3) consolidarea infrastructurii pentru transportul și depozitarea gazului natural – finalizarea Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România) și utilizarea Coridorului Transbalcanic (Turcia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova);
(4) operaționalizarea Platformei Energetice pentru achiziționarea în comun a gazelor naturale;
(5) energie stabilă și accesibilă pentru consumatori.

„România rămâne un susținător al solidarității între Statele Membre și al colaborării în domeniul energetic”, a conchis oficialul Guvernului. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE7 hours ago

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

NATO8 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO de la Madrid: România susține adoptarea cât mai curând a unei noi declarații comune UE – NATO

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

ROMÂNIA10 hours ago

Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce mai face Gică Hagi. Ce a răspuns șeful statului

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

ROMÂNIA11 hours ago

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

NATO11 hours ago

Iohannis și Erdogan, prima întâlnire bilaterală după șase ani: Președinții României și Turciei doresc organizarea unei reuniuni trilaterale cu Polonia la nivel prezidențial

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia lui Emmanuel Macron: Franța este dispusă să crească prezența militară în România la nivel de brigadă în cadrul NATO

NATO8 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO15 hours ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO1 day ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO1 day ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE1 day ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA2 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending