Connect with us

INTERNAȚIONAL

Electoratul din Turcia, chemat la urne pentru a vota Parlamentul și președintele, în cadrul unor alegeri care l-ar putea înlătura pe Erdogan după două decenii petrecute la putere

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Turcia este invitată duminică la urne, în cadrul unui scrutin istoric în care trebuie să-și aleagă un nou Parlament și, potențial, un nou președinte. După aproape 20 de ani la putere, actualul lider Recep Tayyip Erdogan nu mai este favoritul incontestabil, fiind așteptată o luptă între acesta și contracandidatul său, Kemal Kilicdaroglu, informează Deutsche Welle.

Toate sondajele îl plasează în prezent pe Kilicdaroglu în frunte. Potrivit celor mai recente trei sondaje, Kilicdaroglu ar obține aproximativ 49% din totalul voturilor, în timp ce Erdogan ar obține aproximativ 45%. Politicianul ultranaționalist Sinan Ogan, care a intrat în cursă ca outsider, ar obține între 2% și 5% din voturi.

Totuși, aceste sondaje au fost realizate înainte ca un al patrulea candidat, Muharrem Ince, să se retragă din cursă la începutul acestei săptămâni. Retragerea sa ar putea avea un efect decisiv asupra rezultatului alegerilor. Se așteaptă ca majoritatea voturilor lui Ince să meargă către fostul său coleg de partid Kilicdaroglu, iar sondajele au indicat că Ince ar fi primit aproximativ 2% din voturi.

În cazul în care niciunul dintre candidați nu va reuși să obțină cel puțin 50% din voturi la primul tur de scrutin, viitorul președinte al Turciei va fi desemnat în cadrul unui tur de scrutin care va avea loc la 28 mai.

Îngrijorări legate de dezinformare și fraudarea scrutinului

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 64 de milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota la viitoarele alegeri din Turcia. Aproximativ 3,5 milioane dintre aceștia locuiesc în străinătate. Numai în Germania, există 1,5 milioane de alegători eligibili, dintre care aproximativ 732.000 și-au exercitat deja acest drept.

Autoritățile turce au declarat că, în plus, aproximativ 167.000 de persoane cu rădăcini siriene și alți 66.000 de expatriați care trăiesc în Turcia sunt, de asemenea, eligibili pentru a vota. Cu excepția Partidului Democrat al Poporului (HDP), pro-kurd, toate partidele s-au înscris în cursă promițând să îi scoată pe refugiați din țară cât mai curând posibil.

Săptămâna trecută, Kilicdaroglu le-a cerut susținătorilor săi să nu sărbătorească în stradă în cazul în care va câștiga alegerile, de teama unor posibile ciocniri cu susținătorii violenți ai actualului guvern.

Opoziția a avertizat, de asemenea, alegătorii cu privire la dezinformările transmise în mod deliberat de cercurile guvernamentale. De-a lungul campaniei sale, Erdogan a acuzat în repetate rânduri opoziția de ”impietate”, ”susținere a terorismului” sau de a fi ”dirijată de teroriști”.

Recent, Suleyman Soylu, ministrul turc de interne și membru al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare, a lansat ideea de a utiliza un sistem paralel cu cel al autorității electorale pentru numărarea voturilor, un proces care ar putea contribui la manipulări. Opoziția a alertat publicul cu privire la aceste planuri, care au fost, de asemenea, respinse de autoritățile electorale din Turcia.

Stoparea declinului democratic

Mai presus de toate, aceste alegeri se referă la viitorul sistemului politic al țării. Principala promisiune de campanie a opoziției este de a inversa eforturile depuse de Erdogan timp de un an pentru a consolida un sistem prezidențial și de a reveni la un sistem parlamentar.

Conform Constituției sale, Turcia este o democrație parlamentară încă de la fondarea sa în 1923. Însă dorința lui Erdogan a fost de a remodela această structură. În 2018, el a introdus un nou sistem prezidențial care a abolit funcția de prim-ministru și l-a făcut pe președinte șef al guvernului.

În noul sistem, președintele este ales direct de către popor o dată la cinci ani și i se acordă puteri extinse. De exemplu, președintele poate numi și demite miniștri la discreția sa și este, de asemenea, șeful cabinetului. Președintele poate emite decrete prezidențiale și are libertatea de a numi persoane pe anumite funcții în sectorul judiciar, financiar și educațional. Ofițerii cheie din serviciile secrete răspund, de asemenea, în fața președintelui.

Introducerea noului sistem prezidențial a eliminat, de asemenea, multe dintre mecanismele de checks and balances și, prin urmare, imparțialitatea.

Are Parlamentul turc vreo putere?

Chiar dacă, odată cu introducerea noului sistem prezidențial în 2018, numărul parlamentarilor a crescut de la 550 la 600 de legislatori, Erdogan a reușit să arunce parlamentul în zona de irelevanță. Parlamentul deține în continuare puterea de a delibera și de a adopta legi, dar AKP, aflat la putere, și-a folosit majoritatea pentru a bloca propunerile opoziției, impunându-și în același timp propria agendă.

Majoritatea AKP i-a permis, de asemenea, să respingă cererile opoziției de a crea comisii de anchetă în urma unor dezastre naturale, cum ar fi cutremurele devastatoare din martie, care au provocat zeci de mii de morți, sau a unor cazuri de corupție. În cele mai multe cazuri, guvernul nici măcar nu a răspuns la solicitările opoziției.

Ce alianțe s-au format?

Trei alianțe electorale vor juca un rol cheie în viitoarele alegeri: Alianța Populară condusă de Erdogan, Alianța Națiunii a celor șase partide din opoziție și Alianța de stânga “Muncă și Libertate” condusă de HDP.

În afară de AKP-ul lui Erdogan, Alianța Poporului include și Partidul Mișcării Naționaliste (MHP) și Partidul Marii Unități (BBP), ambele considerate ultranaționaliste. Recent, Noul Partid al Bunăstării (YRP), cu o viziune naționalistă și religioasă, s-a alăturat, de asemenea, alianței sale. Alianța lui Erdogan este susținută în continuare de Partidul Pro-Cauză Liberă (HÜDA-PAR), un partid islamist prokurd, care este activ în principal în zonele populate de kurzi din țară.

Alianța majoră care îl contestă pe Erdogan este formată din șase partide foarte diferite care îl susțin pe Kilicdaroglu. În calitate de candidat la președinție, acesta se bucură de un respect larg în rândul celor care critică actualul guvern. Chiar și Alianța Muncii și Libertății îl favorizează pe Kilicdaroglu, deși nu s-a alăturat alianței care îl susține.

Forța motrice din spatele Alianței Muncii și Libertății este HDP, care se află sub o presiune imensă de când a devenit al treilea partid ca mărime în Parlament.

Mii de membri ai săi sunt în prezent încarcerați pentru acuzații de terorism, conturile bancare ale partidului au fost înghețate și există un caz care trece prin instanțele superioare, cerând ca partidul însuși să fie interzis cu totul. Aproape toți primarii HDP care au fost aleși anterior au fost destituiți, iar fostul lider al partidului, Selahattin Demirtas, a fost ținut într-o închisoare de maximă securitate în ultimii șapte ani.

Dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Demirtas să conducă o campanie de succes împotriva lui Erdogan și a guvernului său, îndemnând alegătorii kurzi să voteze în favoarea lui Kilicdaroglu.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

Published

on

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu l-a primit vineri, la sediul MAE, pe James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile au avut loc după a 6-a reuniune în format România – SUA – Ucraina – Republica Moldova – Comisia Europeană pe tema infrastructurii de transport și a culoarelor de solidaritate pentru exporturile agricole ale Ucrainei.

Ambii interlocutori au apreciat substanța și dinamica dialogului bilateral, cu accent pe continuarea dezvoltării Parteneriatului Strategic România-SUA, conform discuțiilor avute de premierul României la Washington cu membrii Cabinetului american și reprezentanții mediului de afaceri. A fost exprimat interesul comun pentru demararea rapidă a pregătirilor pentru ediția din 2024 a Dialogului Strategic România SUA.

Ministrul Luminița Odobescu a apreciat contribuția SUA la securitatea și apărarea Flancului Estic al NATO, în special a României, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, ministrul Odobescu a încurajat prezența economică mai mare a SUA în România, inclusiv din perspectiva cadrului stabil oferit de apartenența țării noastre la UE, NATO, și, în perspectivă, la OCDE.

Ministrul român al afacerilor externe a subliniat importanța continuării sprijinului multilateral și american, esențial pentru reziliența statelor din regiunea Mării Negre. A evidențiat necesitatea dezvoltării în continuare a infrastructurii transfrontaliere și a conexiunilor cu Ucraina și cu Republica Moldova, cu sprijinul SUA și al Uniunii Europene. A reiterat  contribuția țării noastre la asigurarea culoarelor sigure de export pentru cerealele, prin care au tranzitat circa 60% din exporturile de grâne ucrainene către piețe terțe.

Ministrul Odobescu a prezentat eforturile și angajamentele asumate de România în sensul dezvoltării interconectivității și securității în regiunea extinsă a Mării Negre, precum și interesul de a contribui la punerea în practică a Strategiei SUA pentru Marea Neagră, prin dezvoltarea de proiecte concrete împreună cu statele riverane și Statele Unite.

Oficialul român a evidențiat importanța infrastructurii care se dezvoltă în acest moment pentru eforturile internaționale de reconstrucție a Ucrainei. 

Continue Reading

ROMÂNIA

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

Published

on

© UNOCHA/Levent Kulu

Statele Unite ale Americii s-au alăturat, joi, 7 decembrie, reprezentanților din România, Ucraina, Republica Moldova și Uniunea Europeană pentru o nouă reuniune la nivel înalt la Tulcea, pentru a găsi soluții reciproc avantajoase pentru a susține un volum ridicat de exporturi de cereale ucrainene, pentru a îmbunătăți reziliența și flexibilitatea rutelor comerciale regionale și pentru a combate insecuritatea alimentară cauzată de decizia Rusiei de a se retrage din Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră (BSGI) și de a ataca aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Retragerea unilaterală a Rusiei din BSGI și atacurile sale asupra infrastructurii portuare și a infrastructurii de cereale din Ucraina au perturbat piețele de cereale și securitatea alimentară globală – inclusiv în Sudul Global și în țările cu insecuritate alimentară din întreaga lume. BSGI a contribuit la stabilizarea prețurilor mai mici ale alimentelor cu aproape 20 de procente după ce invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a provocat creșteri ale prețurilor alimentelor la nivel mondial. În timp ce Moscova alege să înarmeze alimentele, România, Ucraina, Republica Moldova, Statele Unite și Uniunea Europeană urmăresc soluții viabile pentru a contracara acțiunile dure ale Rusiei. Această nouă reuniune multilaterală a reprezentanților la nivel înalt demonstrează hotărârea și angajamentul lor de a fi alături de Ucraina și de a crește exporturile de cereale ucrainene pe piața globală, în ciuda acțiunilor distructive ale Rusiei.

În cadrul reuniunii de la Tulcea, participanții au recunoscut rolul esențial jucat de România și Moldova în facilitarea exportului a milioane de tone de cereale ucrainene, care a fost esențial pentru a evita foametea generalizată și pentru a consolida eforturile globale de securitate alimentară. Participanții au recunoscut, de asemenea, beneficiile substanțiale pe care accelerarea exporturilor de cereale ucrainene le-ar aduce populațiilor din Ucraina, România și Moldova. Eforturile de modernizare a infrastructurii feroviare, fluviale și portuare nu numai că sporesc eficiența, ci și stimulează creșterea economică în cele trei țări și în regiune. Rețelele de transport modernizate duc la creșterea activității comerciale, generând oportunități de angajare și contribuind la veniturile țărilor. Construcția, întreținerea și operarea infrastructurii de transport cruciale creează locuri de muncă pentru perspectivele lucrătorilor din domeniul transporturilor și crește prosperitatea economică.

Aceste măsuri evidențiază progresele substanțiale în direcția creșterii exporturilor de cereale din Ucraina. În acest context, este esențial să înlăturăm campania de dezinformare a Rusiei care dă vina pe sancțiuni pentru criza globală a securității alimentare. Statele Unite nu au impus sancțiuni la exportul de produse agricole rusești. Exporturile agricole ale Rusiei depășesc nivelurile de dinainte de război și ar putea fi chiar mai mari dacă nu ar fi restricțiile de export autoimpuse de Rusia. Rusia trebuie să înceteze acțiunile sale crude. Trebuie să permită expedierea cerealelor vitale care hrănesc milioane de oameni din întreaga lume. Trebuie să înceteze să mai atace cerealele depozitate și porturile. Trebuie să înceteze să mai amenințe navele țărilor necombatante. Rusia trebuie să înceteze să mai înarmeze alimentele.

La reuniunea de joi au participat ambasadorul James O’Brien, adjunct al Secretarului de Stat, Biroul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA, ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, care s-au alăturat ministrului transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, viceprim-ministrului ucrainean, Oleksandr Kubrakov, secretarului de stat din Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Mircea Păscăluța și directorului general al Direcției Generale Mobilitate și Transporturi Europene, Magda Kopczynska.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Blinken și Cameron, front unit pentru susținerea Ucrainei: Economiile aliaților – SUA, Marea Britanie și UE – depășesc Rusia cu 30 la 1. Această putere economică trebuie să conteze

Published

on

© UK Foreign Office/ Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul său britanic, David Cameron, au declarat că Statele Unite și Marea Britanie sunt “la unison” în ceea ce privește susținerea Ucrainei, în urma discuțiilor bilaterale care au avut loc joi la Departamentul de Stat, cu ocazia primei vizite la Washington a noului ministru de externe al Marii Britanii.

Antony Blinken a insistat că, “dacă ne uităm la investiţiile pe care le-am făcut în apărarea Ucrainei pentru a face faţă acestei agresiuni, 90% din asistenţa de securitate pe care am furnizat-o s-a cheltuit de fapt aici în Statele Unite, cu producătorii noştri”.

Blinken a subliniat că aceasta “creează mai multe locuri de muncă americane, mai multă creştere economică” în SUA. Acest lucru se adaugă importanţei pe care o are susţinerea Kievului pentru politica globală şi securitatea naţională a SUA, a menţionat secretarul de stat american.

 

La rândul său, David Cameron a precizat că situația din Ucraina este motivul pentru care a dorit să se deplaseze la Washington pentru a sublinia “cât de important este să continuăm să finanțăm Ucraina și să ajutăm Ucraina în orice mod posibil pentru a rezista invaziei ilegale a lui Putin”.

“Consider că este provocarea generației noastre. La fel cum generația bunicului meu a trebuit să lupte împotriva agresiunii naziste în Europa, noi luptăm împotriva agresiunii rusești în Europa. Iar provocarea, într-un fel, este una simplă. Dacă însumăm economiile aliaților Ucrainei – Statele Unite, Regatul Unit, țările Uniunii Europene – depășim Rusia cu 30 la 1. Ceea ce trebuie să facem este să facem ca această putere economică să conteze în sprijinul economic, în sprijinul diplomatic, în sprijinul moral, dar mai ales în sprijinul militar pe care îl acordăm Ucrainei”, a spus Cameron, a cărui primă vizită externă ca șef al diplomației britanice a fost luna trecută, la Kiev.

Deblocarea finanţării pentru sprijinirea Ucrainei “nu mai poate aştepta” în faţa pericolului reprezentat de Vladimir Putin, a avertizat miercuri preşedintele Joe Biden, adresându-se Congresului american, unde democraţii şi republicanii nu au reuşit încă să convină asupra unui nou pachet de ajutor pentru Kiev, în timp ce administrația de la Casa Albă a aprobat, din bugetul său, o nouă tranșă de ajutor militar de 175 de milioane de dolari.

Vorbind pe un ton solemn la Casa Albă, președintele american a evocat clar ipoteza unui atac rus împotriva unei ţări membre NATO, ceea ce ar declanşa intrarea Statelor Unite în război şi, prin urmare, “soldaţi americani vor lupta cu soldaţi ruşi”. O situaţie care nu există în prezent şi pe care Washingtonul nu şi-o doreşte, a insistat el.

Statele Unite au angajat peste 44,2 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA2 hours ago

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

CONSILIUL UE3 hours ago

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

U.E.21 hours ago

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

ROMÂNIA23 hours ago

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

U.E.23 hours ago

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

ROMÂNIA23 hours ago

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

ROMÂNIA1 day ago

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA4 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending