Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Elena Basescu (PDL, PPE): reînființarea școlilor profesionale și liceelor tehnice va scădea rata șomajului

Published

on

In cadrul Parlamentului European a avut loc ieri, 1 februarie, o Audiere Publica pe tema lipsei locurilor de munca in randul tinerilor. La aceasta audiere au participat mai multi membri ai Grupului Partidului Popular European, printre care Vice-Presedinta Parlamentului European Roberta Angelili MEP, Mario Mauro MEP, Elena Basescu MEP, Carlo Fidanza MEP si Georgios Papanikolaou MEP.

Europarlamentarul Elena Basescu (PDL, PPE) a declarat:

“Tara mea se confrunta cu o rata a somajului in randul tinerilor de 24%. Fenomenul este alarmant la nivelul intregii Uniuni, agravandu-se din cauza crizei. Printre solutiile pe care eu le consider potrivite pentru a raspunde acestei situatii se numara: reinfiintarea scolilor profesionale si liceelor tehnice, sprijinirea tinerilor antreprenori si luarea de masuri pentru a diminua rata abandonului scolar.

Voi incepe cu prima solutie pe care am mentionat-o si va voi spune ca in urma cu 15 ani existau aproximativ 200 de licee agricole in Romania, iar astazi nu mai sunt decat 22. Reducerea numarului lor are loc in conditiile in care in Romania 35% din populatia activa lucreaza in agricultura. De aceea, desfiintarea scolilor de specialitate in ultimii ani reprezinta, dupa parerea mea, o parte a problemei. Tinerii s-au indreptat in numar mare catre universitati, ceea ce a dus la o inflatie de diplome, mai ales in domenii ca Drept si Economie. Nu spun ca este un lucru rau, dar uneori e nevoie de muncitori  ca tamplari, electricieni, instalatori si nu-i mai poti gasi astazi in randul populatiei tinere. Cred ca aceasta situatie reprezinta un semnal de alarma. Avem o solutie pentru aceasta problema in Romania. Prin reforma sistemului de invatamant, s-a decis reinfiintarea scolilor profesionale si liceelor tehnice incepand cu anul scolar 2012-2013. Elevii care le vor urma vor avea un contract de stagiu obligatoriu, iar angajatorii vor putea selecta viitorii angajati dintre cei mai buni stagiari, luandu-si angajamentul de a-i pastra pentru o perioada de timp. Astfel, va fi asigurata integrarea lor pe piata muncii. Deci elevii vor avea posibilitatea de a face practica, dar si oportunitati viitoare de angajare, la sfarsitul pregatirii lor.

A doua solutie pe care am mentionat-o este stimularea si sprijinirea tinerilor antreprenori. As vrea sa salut aici deciziile Consiliului European de luni. Cred ca este foarte oportun ca fondurile europene sa fie folosite pentru a sprijini crearea de IMM-uri, in special de catre tineri. Salut, de asemenea, initiativa de a folosi fondurile europene neangajate ca garantie pentru obtinerea de credite bancare de catre tinerii antreprenori. Pentru Romania, care are dificultati in absorbtia fondurilor europene, aceste masuri vor fi si mai folositoare. De altfel, Guvernul roman are un proiect propriu pentru sprijinirea tinerilor antreprenori. Prin programul “IMM-uri pentru tineri”, lansat in 2011, tinerii sub 35 de ani pot beneficia de credite de pana la 10000 de euro pentru a-si lansa propria afacere si a crea, astfel, alte locuri de  munca. Pana acum, 800 de tineri au beneficiat de acest program, reusind sa creeze aproximativ 1500 de locuri de munca. In Romania, numai 1 din 100 de tineri este antreprenor, fata de 1 din 4 in Polonia, Ungaria sau Cehia. In cifre, aceste IMM-uri au potentialul de a crea 300 000 de noi locuri de munca, ceea ce ar duce la o crestere a PIB cu 4,26%, in perioada 2012-2016. O alta măsura importanta luata de Guvernul nostru a fost reducerea birocrației. In loc de doua saptamani pentru lansarea unei afaceri proprii, acum sunt necesare doar trei zile. Acesta este un pas cu adevărat important pentru crearea de noi locuri de munca.

 

A treia solutie despre care va vorbeam este reducerea ratei abandonului scolar. Romania se confrunta cu aceasta problema si din cauza ca are cea mai mare comunitate roma din Uniunea Europeana, care este mai vulnerabila la riscul de a opri timpuriu scolarizarea. Guvernul nostru a elaborat mai multe proiecte si programe pentru sustinerea tinerilor romi. Unele dintre ele beneficiaza de sprijinul Comisiei, folosind fonduri europene. Deci sunt facuti pasi pentru remedierea situatiei, dar este necesara si vointa populatiei roma de a nu abandona scoala. Ei trebuie sa inteleaga ca educatia este singura solutie de a intra mai tarziu pe piata muncii, daca nu, sansele lor vor fi diminuate.

 

O alta problema cu care ne confruntam este mobilitatea lucratorilor. Si am acum ocazia de a multumi Italiei pentru ca a ridicat restrictiile pentru lucratorii romani, deoarece libera circulatie a lucratorilor poate fi foarte utila pentru solutionarea dezechilibrelor de pe piata muncii. Ca sa va dau un exemplu, sunt tari unde e nevoie de ingineri si altele unde sunt mii de ingineri in somaj. Deci trebuie sa facem in asa fel incat cererea sa se intalneasca cu oferta. O alta problema cu care se confrunta Romania este recunoasterea calificarilor profesionale, iar acest subiect este direct legat de libera circulatie a lucratorilor.

Cred ca solutia la nivelul Uniunii Europene este de a promova si sprijini mobilitatea lucratorilor, pentru ca acesta este un element cheie de raspuns la criza actuala si are mare importanta pentru statele cele mai nou intrate in  Uniunea Europeana, Romania si Bulgaria.”

Sursa foto: roncea.ro

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Viitoarea Politică Agricolă Comună, adoptată de Parlamentul European, continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit Guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic și să completeze sprijinul pentru sectorul vegetal, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

Acesta a explicat că, deși aceste ajutoare trebuiau să se încheie în anul 2020, acestea vor continuă și după perioada de tranziție (2021-2022).

”După o săptămână intensă la Bruxelles, astăzi au fost adoptate în Parlamentul European cele 3 dosare importante care includ viitoarele planuri strategice, regulile organizării piețelor agricole precum și pe cele privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. Au fost negocieri intense având în vedere interesele și viziunile diferite din Parlamentul European, iar compromisul obținut a fost extrem de dificil”, a transmis Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook, la finalul sesiunii plenare a Legislativului european care s-a desfășurat în regim de videoconferință ca urmare a creșterii numărului de personae confirmate pozitiv cu SARS-CoV-2.

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Astfel, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Politica Agricolă Comună este un parteneriat pentru o agricultură durabilă și o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, la finalul unei sesiuni plenare în care a fost adoptată reforma PAC.

”Noua Politică Agricolă Comună este una orientată mai mult spre rezultate, stimulează modernizarea și durabilitatea zonelor agricole, reducând povara administrativă a fermierilor. Noul model de livrare implică o subsidiaritate sporită în favoarea statelor membre, ținând cont de condițiile și nevoile locale. PAC va contribui în mod cert la consolidarea biodiversității, iar agricultorii sunt în prima linie pentru conservarea acesteia. În calitate de gardieni principali ai păstrării calității terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în protejarea biodiversității în UE. Resursele financiare alocate în cadrul Politicii Agricole Comune contribuie nu doar la conservarea biodiversității, ci și la furnizarea unor alimente de înaltă calitate și la prețuri rezonabile pentru consumatori. Dar desigur, în primul rând, se constituie într-un instrument puternic pentru consolidarea unui viitor mai bun pentru fermieri”, a precizat Buda într-un mesaj transmis pe Facebook.

Vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European a explicat, în același timp, care sunt principalele elemente ale noii Politici Agricole Comune:

✅ Tinerii agricultori: Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost instalați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani (în loc de 5 ani). Sprijinul acordat instalării tinerilor fermieri din capitolul Dezvoltare rurală crește de la 70.000 euro la 100.000 euro

✅ „Fermierii activi” trebuie definiți de către statele membre astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor ale căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. În orice caz, definiția păstrează modelul de exploatație agricolă familială regăsit în Uniune, cu caracter individual sau asociativ, indiferent de dimensiunea exploatației. Dar banii trebuie să ajungă la Adevărații fermieri și nicidecum “la fermierii de canapea”!

✅ “Noul fermier”

A fost introdus conceptul privind noul fermier care va avea acces mult mai ușor la fonduri europene, la fel ca tânărul fermier. “Noul fermier” este definit astfel încât să includă: condițiile pentru a fi „șeful exploatației”; formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare; o limită de vârstă de peste 40 de ani.

Potrivit acestei definiții, un „nou fermier” nu poate fi recunoscut ca „tânăr fermier”.

✅ Ajutorul national tranzitoriu (ANT): statele membre beneficiare vor putea utiliza în exercitiul financiar 2021 – 2027 ANT, care se menține constant în următorii șapte ani la cel mult 50% din fiecare pachet financiar sectorial autorizat de Comisie.

✅ Distribuirea plăților directe va fi următoarea:

Cel puțin 60% din pachet va trebui alocat plăților directe de statele membre,dar și sprijinul cuplat pentru diverse sectoare în proporție de 12%, din care obligatoriu 2 % pentru plantele proteice.

▶️ 5% plății redistributive

▶️ 3% pentru programe sectoriale organizațiilor de producători, în sectoarele care nu sunt în prezent acoperite de programe sectoriale specifice.

▶️ Cel puțin 30% din primul pilon ar trebui alocate noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice).

Statele membre pot dedica sume pentru crearea unei rezerve naționale.

✅ Distribuirea fondurilor pentru dezvoltare rurală:

▶️ Un minim de 30% ar fi rezervat pentru protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

✅Transferul între piloni:

▶️ Se va permite transferarea a până la 15% din fondurile din primul pilon către cel de-al doilea pilon, inclusiv sumele rezultate din aplicarea plafonării, cu condiția ca aceste fonduri să fie alocate măsurilor de agromediu și beneficiarii să fie agricultori.

▶️ Până la 12% din cel de-al doilea pilon la primul pilon, cu condiția ca fondurile să fie destinate schemelor ecologice.

✅ Apicultura: lista tipurilor de intervenții care pot fi finanțate a fost substanțial extinsă ținând cont de creșterea alocării pentru acest sector în propunerea Comisiei Europene. Rata de cofinanțare este crescută de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.

✅ Dezvoltarea rurală: tipul de intervenții a fost extins prin includerea de noi articole privind instalarea femeilor în zonele rurale și utilizarea tehnologiilor digitale. În ceea ce privește ratele de cofinanțare pentru dezvoltare rurală, acestea sunt menținute în comparație cu reducerile propuse de Comisie (peste 10 puncte) și se propune o creștere substanțială a cofinanțării (până la 90%) pentru zonele depopulate, investițiile în măsurile de agro-mediu sau instalarea tinerilor, și a noilor fermieri și înființarea și dezvoltarea de noi întreprinderi.

▶️Minim 30% din sumele pentru Dezvoltare Rurală ar trebui să fie dedicate măsurilor care îmbunătățesc competitivitatea agriculturii.

▶️ Servicii de consiliere agricolă: statele membre alocă cel puțin 30 % din fondurile dedicate serviciilor de consiliere și asistenței tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de energie sustenabilă, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Noua Politică Agricolă Comună este adaptată la nevoile care țin de protecția mediului, încurajarea unei agriculturi ecologice prin sprijinirea fermelor de mărime mică și medie și oferă protecție lucrătorilor sezonieri în agricultură prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor, a explicat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) la finalul unei săptămâni plenare a Parlamentului European în care au fost adoptate mai multe regulamente privind PAC.

”În forma adoptată de Parlamentul European, Politica Agricolă Comună trece prin cea mai importantă reformă din ultimii 7 ani pentru a fi adaptată mai bine la provocările climatice și pentru situațiile de criză sanitară și economică. În acest sens, deputații USR PLUS au susținut și votat crearea unui fond de urgență pentru situații de criză de 1,5 miliarde de euro prin care producătorii să poată fi ajutați în situații limită”, a transmis Dragoș Pîslaru, care a susținut și votat ”noi reguli care ajută fermierii, consumatorii și muncitorii sezonieri în pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune propus de Comisie, care urmează să fie negociat în Consiliul Uniunii Europene”.

Eurodeputatul român a evocat și alte elemente importante votate de Parlamentul European, precum beneficiile mai mari ”pentru tinerii fermieri, subvenții pentru investiții care au o componentă de protecție a mediului, o debirocratizare a proiectelor de investiții și finanțare pentru tranziția digitală. Am votat și menținerea finanțării pentru programe agricole sectoriale precum cele pentru fructe, legume sau vin care ajută sectoare importante ale agriculturii românești”, a mai spus eurodeputatul.

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Astfel, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO8 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU9 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA11 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA13 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA16 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending