Connect with us

ROMÂNIA

Elicopterul Airbus H145M, ”made in Germany”, prezentat la Otopeni. Armata României l-ar putea achiziționa în câțiva ani

Published

on

© Ambasada Germaniei București

Elicopterul Airbus H145M, un elicopter militar de ultimă generație, produs european „made in Germany”, a fost prezentat ieri, 13 aprilie, în cadrul unui eveniment organizat în urma semnării de către Airbus Helicopters și IAR a unui un Acord de Cooperare Industrială în vederea personalizării elicopterului H145M pentru forțele armate române.

La eveniment au participat Ambasadorul Germaniei la București, Meier-Klodt, alături de președinta Senatului, Anca Dragu, și secretarul de stat al MApN, Simona Cojocaru.

„Cu sprijin special din „țara-mamă”, Germania, această inițiativă ar putea duce la crearea de noi locuri de muncă calificată în România, la transfer de tehnologie către România și la dezvoltarea în continuare a industriei de elicoptere din țară“, a transmis Ambasadorul Germaniei. 

Elicopterul multirol prezentat la Baza 90 din Otopeni este pregătit pentru aproape orice misiune a militarilor. Poate cea mai importantă particularitate a acestui elicopter este că se poate configura foarte rapid de la o misiune la alta. Adică poate deveni dintr-un elicopter de atac, în unul de transport pacienți în mai puțin de o oră. Acest tip de elicopter ar putea fi achiziționat de Armata României peste câțiva ani. Țara noastră ar putea atunci să personalizeze aeronavele la sediul firmei din Brașov, din țara noastră, relatează Digi24.

Potrivit președintei Senatului, IAR și Airbus Helicopters au semnat în martie acordul de cooperare industrială pentru personalizarea elicopterului H145M: „Este o dovadă clară că industria de profil din România este capabilă să opereze cu ultimele tehnologii din piață. Semnarea acordului înseamnă și noi locuri de muncă create, deci o contribuție la reducerea deficitului de cont curent”, a transmis Anca Dragu.

Elicopterele miltirol de ultimă generație sunt prezente deja în armata mai multor țări din Europa cum ar fi Germania, Franța, Suedia sau Ungaria.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

NATO

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Corespondență din Madrid

Președintele Klaus Iohannis participă de marți până joi la summitul NATO de la Madrid, a treia reuniune de vârf a Alianței Nord-Atlantice din acest an în contextul agresiunii militare neprovocate a Rusiei în Ucraina, unde cei 30 de lideri euro-atlantici vor adopta decizii istorice, precum noul Concept Strategic, recunoașterea Rusiei ca amenințare la adresa seurității euro-atlantice și consolidarea prezenței aliate pe flancul estic, în timp ce șefii de stat sau de guvern din NATO se vor reuni în premieră într-un format din care vor mai face parte liderii Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și președinții Consiliului European și Comisiei Europene. Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării, continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. La summitul din 25 februarie, la o zi după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, liderii aliați  au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO și activarea planurilor de apărare pentru flancul estic. La reuniunea din 24 martie, aceștia au hotărât înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic, în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.

Klaus Iohannis prefațează decizii istorice ale unui summit transformativ

“La Summitul de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică după al Doilea Război Mondial, vor fi adoptate decizii istorice care vor răspunde imperativelor de apărare generate de actualul context, cu un caracter transformator pentru NATO. Aceste hotărâri vor constitui un pas ferm în procesul de adaptare și modernizare a Alianței și vor demonstra, o dată în plus, faptul că NATO este cea mai de succes alianță politico-militară din istorie. Astfel, reuniunea la cel mai înalt nivel de la Madrid va consolida și eficientiza  Alianța din perspectivă politică, militară, funcțională și tehnologică și va reconfirma, totodată, unitatea și solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic”, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea are un potențial cu adevărat transformativ, întrucât în cadrul Summitului se vor adopta documente de referință, precum Noul Concept Strategic – document programatic care va stabili prioritățile NATO pentru cel puțin următoarea decadă și care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declarația politică a Summitului, dar și alte decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acțiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali.

Programul Summitului va fi unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic și activități cu o încărcătură simbolică și practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO.

Va fi conturată o postură revizuită a NATO în integralitatea flancului estic

Astfel, președintele Iohannis va participa, miercuri, 29 iunie, la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern având ca teme de discuție războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecințele acestuia și continuarea asistenței acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni și președintele Ucrainei prin sistem de videoconferință. De asemenea, vor fi abordate Noul Concept Strategic și noile măsuri privind descurajarea și apărarea. Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO și statele Aliate.

De asemenea, tot la data de 29 iunie, președintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern, cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a Președinților Consiliului European și Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum și articularea unei poziții comune față de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli.

Mizele României în Noul Concept Strategic: Rusia – principala amenințare, Marea Neagră – importanță strategică pentru securitatea NATO, creșterea prezenței NATO pe flancul estic

Totodată, președintele României va lua parte, joi, 30 iunie, la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern dedicată provocărilor și amenințărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalitățile de asigurare a securității alimentare și răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianței, precum și posibilitățile de sprijin aliat pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din Sud.

În cadrul Summitului, președintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situației actuale de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Președintele va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale.

Totodată, șeful statului va accentua contribuția semnificativă a țării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar și în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum și susținerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova și Georgia. De asemenea, Președintele României va evidenția necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeași viziune.

Președintele Klaus Iohannis va reitera, și în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”, inclusiv pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică.

În intervențiile sale, președintele va evidenția și importanța consolidării rezilienței și a răspunsului la amenințările cibernetice și hibride, precum și a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului.


Citiți și

NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor


Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Președintele Joe Biden a mulțumit României pentru ajutorul neprețuit pe care l-a oferit și continuă să îl ofere Ucrainei de la începutul invaziei rusești, a precizat luni ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, după ce a fost primit în Biroul Oval de liderul de la Casa Albă, context în care diplomatul român a pledat pentru creșterea prezenței militare americane în România, având în vedere faptul că Rusia este considerată principala amenințare la adresa securității europene.

“Am fost deosebit de onorat să fiu primit de către Președinte Joe Biden la Casa Albă. I-am transmis Președintelui Statelor Unite mesajul Președintelui Klaus Iohannis, precum și dorința noastră de a întări parteneriatul trainic dintre România și SUA. Președintele Biden a mulțumit României pentru ajutorul neprețuit pe care l-a oferit și continuă să îl ofere Ucrainei de la începutul invaziei rusești”, a scris Muraru, pe Facebook.

Diplomatul a pledat pentru creșterea prezenței militare a Statelor Unite în România.

“România este cel mai puternic aliat al SUA în regiune, dar zona Mării Negre este în acest moment cel mai vulnerabil loc din tot spațiul NATO. Iar dacă Rusia este principala amenințare iminentă și directă la adresa noastră și a vecinilor noștri, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în regiune și, în mod special, în România”, a precizat Muraru.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300).  Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați.  

Ambasadorul român i-a adus și un elogiu liderului american.

“Alianțele puternice și oamenii înzestrați cu speranță au schimbat și vor continua să schimbe lumea. Mai mult ca oricând, vremurile pe care le trăim reclamă o voce clară și fermă. Fără curajul și determinarea Președintelui Biden, poate că NATO nu ar fi fost atât de întărită și de unită cum este astăzi. O istorie personală foarte convingătoare – așa s-ar putea intitula relația președintelui Biden cu România. Ca senator, a rememorat șeful guvernului federal american, a militat pentru integrarea României în NATO, experiență care l-a încurajat să creadă în destinul României”, a afirmat Andrei Muraru.

Astfel, ambasadorul României la Washington și președintele american au evocat vizitele pe care Biden le-a întreprins la București ca vicepreședinte, precum și recentă călătorie a Primei Doamne a SUA în România, care a ascultat istoriile zguduitoare ale unora dintre cei peste 1,3 milioane de ucraineni fugiți din calea războiului barbar și ajunși în România.

Statele Unite și România celebrează anul acesta 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 mins ago

Germania, Cehia și Polonia, printre țările care au semnat un memorandum de înțelegere pentru a ”spori securitatea energetică în Europa Centrală și de Est”

NATO17 mins ago

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

CONSILIUL UE32 mins ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL36 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA58 mins ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA2 hours ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G73 hours ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending